Analiza preliminară a candidaților pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 prin prisma dimensiunii egalității de gen

Analiza preliminară a candidaților pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 prin prisma dimensiunii egalității de gen


Calea lungă către o reprezentare echitabilă de gen în procesul electoral și decizional. De la adoptarea în 2006 a Legii nr. 5 privind asigurarea egalității de șanse între bărbați și femei și până în 2021 au fost aprobate mai multe măsuri legislative, implementate o serie de strategii și planuri de acțiuni naționale, care au promovat egalitatea de gen, printre care și reprezentarea echitabilă a femeilor și a bărbaților în procesul decizional. Cu toate acestea, eficiența acestora a fost redusă esențial de deciziile ulterioare ale Organului Legislativ.

În 2016 a fost introdusă prin lege o cotă de 40 la sută de reprezentare minimă a ambelor sexe în organele de conducere și în listele electorale. Modificări esențiale în ceea ce privește asigurarea principiului egalității de gen în politică care nu au reușit să genereze rezultate deoarece în 2017, Republica Moldova a trecut la un nou tip de sistem electoral: de la cel proporțional la sistemul de tip mixt. Odată cu introducerea sistemului mixt, s-a redus drastic efectul scontat al prevederilor cotei de gen deoarece ele au fost aplicate doar pentru lista de candidați pentru circumscripția națională (51 de deputați, în baza votului reprezentării proporționale- pe listele de partid).

În 2019, Parlamentul Republicii Moldova a votat un proiect de lege ce are drept scop modificarea legislației electorale. În primul rând, a fost votată anularea sistemului electoral mixt și revenirea la sistemul electoral proporțional – pe liste de partid. Printre prevederile votate menționăm schimbarea procedurilor de întocmire a listelor de candidați, aplicarea sistemului de cotă dublă (cota de reprezentare de 40% și prevederi de poziționare pe liste).

Deși sistemul de cotă dublă a fost aprobat în 2019, pentru alegerile locale generale din 2019, a fost introdusă o derogare de la prevederile legislației în vigoare: listele de candidați urmau a fi întocmite respectându-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe și minimum trei candidați de sex opus la fiecare 10 locuri. În pofida acestui fapt, la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, a crescut numărul de femei candidate la funcția de consilieră pentru ambele niveluri și  a fost înregistrat cel mai mare număr de consiliere alese din ultimii 16 ani.

 La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 pentru prima oară va fi aplicat sistemul de cotă dublă integral. Astfel, listele de candidați urmau a fi întocmite respectându-se următoarele două condiții: (i) cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. (ii) poziționarea candidaților pe liste se va face conform formulei: minimum patru candidați la fiecare zece locuri. Nerespectarea condițiilor instituite în prevederile enumerate mai sus atrage după sine refuzul înregistrării listelor de candidați de către organul electoral.

Sistemul de cotă dublă (cota de reprezentare de 40% și prevederi de poziționare pe liste) a sporit șansele femeilor de a accede în organul legislativ. În urma analizei listelor preliminare de candidați pentru alegerile parlamentare anticipate din 2021, disponibile pe pagina oficială a Comisiei Electorale Centrale până la ziua de 21 iunie 2021, constatăm că prevederile art. 46, alin. 3 din Codul Electoral au fost respectate. Ca urmare, a crescut numărul femeilor candidate desemnate pe listele de candidați față de ultimele scrutine electorale, ponderea totală fiind de 46,7%. Aceasta fiind cu  aproximativ 12 % mai mare față de scrutinul din 2019 și cu 16% față de scrutinul din 2014. Totodată, a crescut numărul femeilor candidate plasate pe locurile eligibile pentru mandatul de deputat/ă în Parlamentul Republicii Moldova (42,7% de candidate în prima decilă).

Întrucât partidele politice pot face modificări pe listele de candidați pe întreaga durata a campaniei electorale, dar nu mai târziu de 14 zile înainte de data alegerilor, experiența ne arată că cele mai importante modificări pe liste se fac pe ultima 100 de metri. Respectiv, concurenții care modifică lista de candidați după ce au fost înregistrați, trebuie să fie obligați se conformeze prevederilor sistemului de plasament pe tot parcursul campaniei electorale.

Femeile nu se regăsesc în fruntea listelor de candidați (pe prima poziție).  În scrutinul din 2021, au fost înregistrate 22 de partide politice în cursa electorală, dintre care doar 4 formațiuni au desemnat femei ăn fruntea listei.  Iar ponderea femeilor pe primele 5 poziții de pe listă a scăzut cu 1% față de scrutinul din 2019. Totodată, în scrutinul din 2021, avem cea mai mică discrepanță între pozițiile medii ale candidaților și candidatelor .

Conform datelor analizei preliminare a candidaților pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 prin prisma dimensiunii egalității de gen, putem spune ferm că toate eforturilor depuse în asigurarea șanselor egale pentru femei și bărbați în Parlament, înregistrează primele rezultate prin introducerea prevederilor de plasament și respectarea cotei minime de gen de 40% .

Partajează acestă postare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *