PREJUDECĂȚI ȘI MARGINALIZARE ÎN MOLDOVA ANULUI 2022

PREJUDECĂȚI ȘI MARGINALIZARE ÎN MOLDOVA ANULUI 2022


 Ultimul secol a fost marcat de o serie de evenimente și transformări sociale care au avut implicații mari pentru relațiile sociale din întreaga lume. Evoluția socială și economică, crizele globale, urbanizarea au determinat dinamica schimbărilor în ceea ce privește atitudinile, nivelul de acceptare și toleranță față de diferite grupuri etnice, religioase, grupuri minoritare. Atitudinile sociale joacă un rol primordial în metabolismul relațiilor interpersonale și intergrupale. Acestea influențează considerabil comportamentele individuale sau colective, dobândind astfel un rol vital în organizarea raporturilor interpersonale și intergrupale (de la raporturile interetnice și interconfesionale, la cele ce vizează grupul de co-vârstnici). Atitudinile sociale influențează gândirea socială și raționamentele pe care le construim, acestea din urmă determinând nivelul de apropiere sau distanțare socială între indivizi și grupuri.

Distanțarea socială adesea se interferează cu elemente de discriminare, care presupune o tratare inegală a indivizilor sau grupurilor, în raport cu unele trăsături, cum ar fi apartenența etnică, rasială, religioasă etc. Generalizarea unei experiențe negative la un întreg grup, stereotipurile, prejudecățile, absența reală a cunoașterii poate conduce la distanță socială nejustificată sau chiar la discriminare.

 Această analiză prezintă nivelul de acceptare a grupurilor minoritare de către populația Republicii Moldova. Stabilirea nivelului de acceptare s-a realizat prin intermediului Indexului Distanței Sociale care măsoară distanța socială manifestată față de 13 grupuri minoritare din Republica Moldova, prin actualizarea și replicarea scalei distanței sociale Bogardus. (vezi metodologia). În acest context, distanța socială este definită ca nivelul în care populația ar accepta diverse grade de apropiere (prieteni, vecini, colegi de serviciu, membri de familie etc.) cu reprezentanții grupurilor minoritare. Cu cât nivelul de acceptare este mai mic, cu atât nivelul distanței sociale este mai mare.

Analiza de față pune în evidență tendințele cu privire la distanța socială, efortul de măsurare a acesteia fiind unul constant în ultimii 7 ani. Metodologia și itemii de măsurare s-au bazat pe eforturi mai ample ale Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității din Republica Moldova în anii 2015, 2018 și 2021. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) a venit cu un efort complementar de a măsura distanța socială în Moldova în 2020, analiza curentă fiind o continuare a acestui efort. Așadar, această analiză reprezintă o oportunitate de a evalua nivelul de progres în ceea ce privește acceptarea persoanelor din grupurile minoritare şi/sau marginalizate din Moldova.

Partajează acestă postare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *