Inegalitățile în Republica Moldova: Provocări și oportunități

Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului „Inițiativa comună de promovare a oportunităților egale”, imple­mentat cu suportul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare, Guvernului Suediei și a Ministerului Afacerilor Externe a Danemarcei (DANIDA). Inițiativa are scopul de a îmbunătăți situația grupurilor marginalizate și vulnerabile prin promovarea principiului egalității și nediscriminării în elaborarea și implementarea politicilor publice.

Scopul studiului este de a analiza egalitatea de șanse și de a identifica potențialele disparități în bunăstare, de­terminate de cinci caracteristici de vulnerabile în Moldova. Nivelul inegalității este determinat pentru următoarele grupuri de referință: gen, tineri, vârstnici, persoane cu dizabilități și persoanele de etnie romă. Trei domenii cheie au fost examinate din perspectiva disparităților și anume: nivelul de trai, sănătate și piața muncii.

Studiul nu pretinde a fi exhaustiv, deoarece se bazează pe analiza datelor secundare, analiza studiilor și surselor existente, date dezagregate pe grupuri țintă furnizate în baza a trei anchete naționale: Ancheta Forței de Muncă, Cer­cetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, Ancheta cu privire la starea sănătății. Limitările studiului includ: metodologia curentă de calcul a sărăciei este depășită; insuficiența datelor dezagregate pe grupurile respective, lipsa informației actualizate cu privire la populația de etnie romă.

Constatările cu privire la nivelul de trai: la prima vedere, ratele sărăciei absolute precum și profunzimea sărăciei absolute pentru grupurile vulnerabile nu sunt mai mari în comparație cu aceiași indicatori pentru populația generală. Lacunele curente în metodologia de măsurare a sărăciei și datele pentru sărăcie trebuie luate în considerare cu rezervă, or în anul 2017 BNS va furniza date privitor la sărăcie după metodologia nouă, care vor arată o imagine mai precisă. Indicatorii „condiții de trai” și „acces la utilități” arată că condițiile de trai sunt mai precare pentru grupurile analizate, precum și faptul că aceste grupuri au acces mai redus la utilități. Sectorul de protecție socială depune eforturi de com­batere a sărăciei și de reducere a inegalității, preponderent prin plățile „targhetate”. În același timp, este important de înțeles unde plasează aceste plăți gospodăriile în raport cu pragul sărăciei. Impresia este că ele sunt plasate imediat peste prag, ceea ce înseamnă vulnerabilitate cronică la sărăcie. Serviciile sociale pentru grupurile considerate sunt li­vrate în mod izolat, cu acoperire sporadică și relevanță redusă, lucru care confirmă că sistemul de protecție socială este unul reactiv și nu preventiv, care creează mai mult dependență, nu oportunități.

Constatările principale în domeniul sănătății: (i) În ultimii ani persistă un nivel scăzut de adresabilitate a persoane­lor cu dizabilități și a persoanelor în etate la serviciile medicale. Cauzele majore includ barierele de ordin infrastructural, atitudinal și accesibilitate geografică. (ii) Plățile informale pentru serviciile medicale sunt un fenomen în ascendență și afectează toate grupurile vulnerabile, în special femeile. Redresarea acestei probleme necesită eforturi complementare asigurării integrității în sistemul de sănătate, inclusiv intervenții educaționale pentru diminuarea consumului irațional de medicamente, extinderea listei de medicamente compensate și mărirea procentului de compensare pentru servi­cii medicale. (iii) Aproximativ 30% din respondenții anchetei cu privire la starea sănătății au declarat că nu dispun de asigurare obligatorie de asistență medicală, o bună parte dintre aceștia fiind tineri: femei și bărbați (16-29 de ani). Soluționarea acestei probleme necesită eforturi în domeniile conexe (educație, protecție socială, muncă), care să sti­muleze angajarea femeilor și bărbaților pe piața muncii. (iiii) Sunt îngrijorătoare discrepanțele dintre populația romă și non-roma în toate aspectele aferente îngrijirii sănătății. Politici educaționale incluzive, măsuri pozitive de susținere a angajării în câmpul muncii, funcționalitatea instituției mediatorului comunitar rom, combaterea stigmei și discriminării sunt cruciale pentru încadrarea populației de etnie romă în sistemul de asigurări obligatorii de asistență medicală.

Constatările de bază cu privire la piața muncii: Inegalitățile în ceea ce privește ocuparea forței de muncă au rămas relativ neschimbate în ultimii cinci ani, în timp ce inegalitățile din perspectiva calității ocupării (munca în agricultura de subzistență și munca informală) au crescut. Dat fiind faptul că majoritatea inegalităților au rămas destul de semnificati­ve, putem constata că în mare parte răspunsul de politici a fost unul mai puțin eficient. Multe din reformele structurale ale pieței muncii întârzie să fie adoptate (extinderea creșelor, reforma concediului de îngrijire a copilului), altele se implementează fragmentar (legea cu privire la incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități). Reforma sistemului de pensii a constituit un pas important care poate contribui la creșterea ocupării persoanelor în etate, însă, fără intervenții complementare, aceasta presupune riscuri pentru unele grupuri specifice cum ar fi femeile de vârstă pre-pensionară din zonele rurale.1294_inegalitatile_in_moldova_ro

Partajează acestă postare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *