Nota analitică: „OBLIGAȚII ASUMATE, REFORME NECESARE. Alinierea cadrului legal și instituțional de prevenire și combatere a violenței și hărțuirii la locul de muncă la standardele europene”

Această notă analitică evaluează gradul de aliniere a legislației Republicii Moldova la standardele internaționale și europene (Convenția OIM nr. 190, directivele UE și Convenția de la Istanbul) în domeniul prevenirii și combaterii violenței și hărțuirii la locul de muncă. Deși Republica Moldova a făcut pași importanți prin modificările aduse Codului muncii (Legea nr. 194/2025, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2026), documentul evidențiază existența unui decalaj major între prevalența reală a fenomenului și răspunsul instituțional. Peste 60% dintre victime nu raportează abuzurile din cauza culturii tăcerii și a lipsei unor mecanisme sigure. Analiza identifică lacune critice în definirea formelor de hărțuire, fragmentarea canalelor de sesizare și excluderea unor categorii de lucrători, oferind un set de propuneri și amendamente legislative concrete pentru crearea unui mecanism de protecție coerent și efectiv

Această notă analitică oferă o evaluare cuprinzătoare și sistematică a gradului de aliniere a legislației Republicii Moldova la standardele internaționale și europene în domeniul prevenirii și combaterii violenței și hărțuirii la locul de muncă. Deși Republica Moldova a făcut pași decisivi prin ratificarea Convenției Organizației Internaționale a Muncii numărul 190 și prin modificările aduse Codului muncii, intrate în vigoare la 1 ianuarie 2026, documentul evidențiază existența unui decalaj major între prevalența socială a fenomenului și răspunsul instituțional oficial.

Studiul pornește de la o radiografie dură a realității din țară, arătând că aproximativ zece la sută dintre femeile angajate s-au confruntat cu hărțuirea sexuală în context profesional, însă rata de raportare rămâne extrem de scăzută. Peste șaizeci la sută dintre victime aleg să tacă din cauza unei culturi adânc înrădăcinate a blamării și a lipsei de încredere în mecanismele de protecție. O problemă centrală identificată este vidul de sancționare din jurul formelor subtile și medii de hărțuire, cum ar fi gesturile nepotrivite sau comentariile cu conotație sexuală. Acestea reprezintă nouăzeci la sută din totalul cazurilor, însă ele nu ating pragul constrângerii fizice cerut de Codul penal și nici nu sunt acoperite de o contravenție distinctă, lăsând astfel majoritatea victimelor fără nicio cale de atac eficientă.

În secțiunea principală, nota analizează lacunele normative și instituționale structurate pe treisprezece domenii de intervenție. Autoarele demonstrează cum legislația națională actuală eșuează în a delimita clar hărțuirea sexuală de hărțuirea morală sau de cea discriminatorie, generând confuzie în stabilirea autorităților competente. De asemenea, domeniul de aplicare al protecției este criticat pentru că se limitează aproape exclusiv la salariații cu contracte clasice de muncă, excluzând categorii vulnerabile precum stagiarii, voluntarii, candidații la angajare sau liber-profesioniștii. La nivel corporativ, deși angajatorii sunt obligați să aibă politici interne, normele nu impun o evaluare explicită a riscurilor psihosociale, iar cerințele pentru companiile mici sunt mult prea vagi pentru a fi monitorizate eficient de inspectorii de stat.

Dincolo de identificarea acestor probleme sistemice și a fragmentării canalelor de sesizare care plimbă victimele între instituții diverse, nota analitică are un caracter profund aplicat. Documentul include o anexă tehnică detaliată sub forma unui tabel comparativ, unde sunt formulate propuneri concrete de amendamente legislative pentru Codul muncii, Codul penal și Codul contravențional. Scopul final al acestei analize este de a oferi decidenților politici și specialiștilor o foaie de parcurs clară pentru a transforma legislația fragmentată într-un mecanism coerent, sigur și predictibil, capabil să garanteze confidențialitatea procedurilor, să stopeze represaliile și să asigure remedii reale pentru toți participanții la viața profesională din Republica Moldova.

_____________

Această publicație este elaborată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu suportul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Implicarea civică pentru împuternicirea tinerilor și a femeilor”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Organizația Necomercială „Agenția Regională de Dezvoltare” din Tiraspol. Conținutul publicației aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.