Femeile câștigă mai puțin decât bărbații. Ce este egalitatea salarială și de ce este importantă
Femeile câștigă, în R. Moldova, în medie, cu 15,5% mai puțin decât bărbații, arată ultimele date publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). La nivel global, numărul este mai mare, ajungând la 20%. În același timp, legislația impune respectarea principiului egalității salariale a angajaților. Ce este echitatea salarială, de ce este importantă și în ce măsură este ea respectată în țara noastră, citește mai jos.
Ce înseamnă egalitatea salarială?
Egalitatea salarială presupune faptul că toți lucrătorii trebuie să primească aceeași remunerare pentru muncă egală sau muncă de valoare egală, indiferent de sex, rasă, origine etnică, vârstă, religie sau alte caracteristici personale.
Deși poate părea un concept recent, dreptul la remunerare egală pentru femei și bărbați, pentru muncă de valoare egală, a fost recunoscut de Organizația Internațională a Muncii (OIM) încă în 1919, ca un element esențial al justiției sociale.
Remunerarea egală „pentru o muncă egală” VS „pentru o muncă de valoare egală”
Remunerarea egală pentru o muncă egală se referă la situațiile în care două persoane care realizează același tip de muncă, cu aceleași responsabilități și cerințe, trebuie să primească același salariu, indiferent de sex, rasă sau alte caracteristici personale.
Remunerarea egală pentru pentru o muncă de valoare egală include situațiile în care persoanele efectuează tipuri de muncă diferite, dar care sunt considerate de valoare similară pentru compania angajatoare sau pentru societate.
Egalitatea salarială în R. Moldova
Egalitatea salarială este un drept garantat prin Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM), la care țara noastră este parte.
Documentul stabilește că salariul, fie că este de bază, minim sau sub formă de beneficii acordate în bani sau natură, trebuie să fie echitabil pentru toți angajații, indiferent de gen, atunci când prestează muncă de valoare egală.
Acest principiu este întărit de Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale, care subliniază că femeile trebuie să beneficieze de condiții de muncă egale cu cele ale bărbaților și să fie remunerate în mod echitabil pentru aceeași activitate.
La fel, legislația internă a R. Moldova interzice discriminarea în câmpul muncii și în timpul exercitării profesiei.
„Se interzice orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă pe baza criteriilor protejate, care au drept efect limitarea sau subminarea egalităţii la alegerea locului de muncă, a profesiei, la încheierea, suspendarea, modificarea sau încetarea raporturilor de muncă, în activitatea nemijlocită şi în formarea profesională. Interzicerea discriminării pe bază de orientare sexuală se va aplica în domeniul angajării în muncă şi al ocupării forţei de muncă.” Autor: Legea cu privire la asigurarea egalității
Legislația muncii obligă angajatorii să asigure remunerare egală pentru o muncă egală sau o muncă de valoare egală.
R. Moldova este parte a Convenției OIM privind egalitatea de remunerare între bărbați și femei pentru muncă de valoare egală. Documentul stipulează că lucrătorii de sex diferit trebuie să fie remunerați în mod egal pentru o muncă de valoare egală, ceea ce include analiza detaliată a sarcinilor și condițiilor de muncă, fără discriminare salarială.
Printre aspectele cheie ale actului se regăsesc:
- Egalitatea salariilor: Convenția interzice diferențierea salariilor între bărbați și femei pentru lucruri de valoare egală, astfel încât ambele sexe să primească același salariu pentru munca la fel de valoroasă.
- Definirea muncii de valoare egală: Convenția promovează evaluarea corectă a muncii, bazându-se pe criterii obiective și neutre față de gen, și subliniază importanța unui sistem de evaluare salarială transparent.
- Măsuri de prevenire a discriminării salariale: Statele semnatare trebuie să adopte măsuri legislative, administrative și de politică pentru a preveni discriminarea salarială pe motiv de sex.
- Transparență și raportare: Angajatorii trebuie să asigure transparența în ceea ce privește structura salarială și să permită verificarea corectitudinii acestora, iar autoritățile naționale trebuie să monitorizeze implementarea acestor reglementări.
Care este „tendința” în R. Moldova?
De-a lungul anilor, diferența salarială între sexe a avut o tendință generală de creștere, cu o mică stagnare în intervalul 2019-2021, relevă datele furnizate de BNS.
În 2022, însă, aceasta a urcat, de la 13,6%, la 15,5%, ceea ce reprezintă o majorare de 1,9 puncte procentuale față de anul anterior. A fost cea mai mare creștere a inegalității salariale din ultimii ani.
O problemă la nivel global?
Potrivit UN Women, există patru motive pentru care este dificil să se reducă decalajul salarial de gen.
Este vorba despre:
- Moștenirea segregării de gen în diviziunea muncii domestice neremunerate.
- Drepturile legislative privind egalitatea salarială pentru munca de valoare egală sunt adesea ineficiente.
- Lipsa transparenței și practicile de externalizare.
- Subcontractare care permit angajatorilor să eludeze reglementările și responsabilitățile privind standardele de muncă.
Factorii care influențează diferențele salariale de gen pot fi clasificați în două categorii majore:
- Factori direcți, care acționează imediat și vizibil asupra nivelului de salarizare,
- Factori indirecți sau structurali, care țin de contextul social, cultural și economic mai larg.
Diferența dintre factorii direcți și cei structurali în influențarea diferenței salariale de gen constă în natura impactului lor asupra disparităților salariale dintre bărbați și femei.
În timp ce factorii direcți au un efect imediat și vizibil asupra salarizării, factorii structurali acționează prin mecanisme mai subtile, influențând contextul în care apar aceste diferențe.
Factorii direcți sunt situațiile sau comportamentele care generează o diferență salarială imediată între bărbați și femei, având un impact direct asupra salariilor acestora.
De exemplu:
- Discriminarea salarială: atunci când o femeie primește, în mod clar, un salariu mai mic decât un bărbat pentru aceeași poziție și aceleași responsabilități.
- Diferențe în negociere: femeile pot primi oferte salariale mai mici sau pot fi penalizate când negociază la fel de ferm ca bărbații.
- Evaluări inechitabile: sistemele de evaluare a performanței care, conștient sau inconștient, favorizează bărbații (de ex., managerii acordă prime mai mari bărbaților sub pretextul că „merită mai mult” ori că sunt „mai potriviți”).
Factorii structurali influențează diferențele salariale prin mecanisme mai subtile, legate de organizarea socială, culturală și economică a societății. Aceștia stabilesc cadrul în care factorii direcți se manifestă și contribuind astfel la menținerea inegalităților salariale.
De exemplu:
- Roluri de gen și responsabilități familiale: femeile preiau, de obicei, mai multe sarcini casnice și de îngrijire a copiilor, fapt care le limitează timpul și mobilitatea pentru carieră.
- Segregarea profesională: anumite domenii, tradițional „feminine”, sunt mai slab plătite (învățământ, asistență socială), pe când domeniile „masculine” (IT, inginerie, finanțe) sunt mai bine remunerate.
- Lipsa infrastructurii de susținere: locuri de creșă insuficiente sau programe de sprijin pentru părinți. Femeile sunt astfel nevoite să-și întrerupă cariera mai des sau să opteze pentru joburi part-time.
Astfel, diferențele salariale de gen sunt determinate nu doar de comportamente vizibile și practici evidente, ci și de structuri și norme sociale care influențează, într-un mod mai subtil, oportunitățile și condițiile de muncă ale femeilor.
De ce este importantă remunerarea egală?
Chiar și în contextul progreselor realizate de femei în ceea ce privește integrarea în piața muncii formale, creșterea nivelului lor educațional—uneori chiar peste cel al bărbaților—și dezvoltarea independenței lor politice și economice, decalajele salariale de gen continuă să persiste.
Decalajul salarial de gen reprezintă o cauză majoră a inegalității veniturilor pe parcursul vieții între femei și bărbați.
Ziua Egalității Salariale este o zi simbolică dedicată sensibilizării față de diferențele de remunerare dintre femei și bărbați. Această dată diferă în fiecare an, dar și în fiecare țară. Data simbolică marchează ziua dintr-un an până la care femeile trebuie să lucreze (peste 31 decembrie al anului anterior) pentru a ajunge la câștigul obținut de un bărbat în anul precedent.
În Moldova, conform calculelor pentru anul precedent, numărul de zile suplimentare pe care femeile trebuie să le lucreze pentru a câștiga o sumă echivalentă cu cea obținută de bărbați este de 39 zile. Astfel, pentru anul 2025, Ziua Egalității Salariale în Republica Moldova a fost stabilită simbolic la 27 februarie.
Despre campanie:
Acest material este realizat de Agora.md în cadrul campaniei de informare „Zero diferență, 100% transparență” desfășurată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în colaborare cu UN Women Moldova, cu sprijinul financiar al Suediei și al Biroului de Cooperare al Elveției. Activitățile sunt realizate în susținerea Programului de Accelerare a Egalității de Gen în Republica Moldova în perioada 2023-2026, promovat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.