Cadrele din asistența socială și ocuparea forței de muncă – mai pregătite să ofere servicii centrate pe demnitatea umană

Serviciile sociale și de ocupare a forței de muncă din Republica Moldova trec printr-un amplu proces de reformă structurală a culturii instituționale. Un număr de 320 de specialiști și specialiste din întreaga țară au finalizat un program intensiv de formare profesională menit să reconfigureze interacțiunea statului cu cetățenii vulnerabili, punând accent pe egalitatea de gen, abordarea intersecțională și reacția promptă în cazurile de violență.

Programul, structurat în trei valuri tematice, a reunit 303 femei și 17 bărbați din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Agențiilor Teritoriale de Asistență Socială (ATAS/STAS) și instituțiilor de învățământ profesional tehnic (VET). Instruirile au fost organizate de UN Women Moldova, în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD), acoperind opt regiuni-cheie: Cahul, Ștefan Vodă și Comrat (cu sprijinul Guvernului Canadei), respectiv Chișinău, Bălți, Hâncești, Strășeni și Cimișlia (cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare).

Dincolo de ghișeu: Abordarea intersecțională a vulnerabilității

Cele 20 de sesiuni desfășurate (16 cu prezență fizică și 4 online) au avut ca scop transformarea funcționarilor publici din simpli executanți administrativi în actori de suport educați și empatici. Prima etapă a programului a vizat alinierea practicilor zilnice la standardele europene prin introducerea conceptului de discriminare multiplă sau abordare intersecțională.

Specialiștii au analizat spețe complexe în care vulnerabilitățile se suprapun, cum este cazul unei femei dintr-o minoritate etnică, din mediul rural izolat, care se confruntă simultan și cu o dizabilitate. Totodată, s-a pus accent pe adoptarea unui limbaj sensibil la gen, menit să elimine barierele terminologice și stereotipurile internalizate care, de cele mai multe ori, descurajează grupurile marginalizate să solicite ajutorul statului.

Prima linie de apărare împotriva violenței economice și de gen

O componentă critică a instruirilor a abordat violența în bază de gen nu ca pe o problemă privată, ci ca pe o barieră structurală în calea emancipării economice a femeilor. Deoarece structurile ANOFM sau ATAS reprezintă adesea primul punct de contact cu publicul, aceste echipe au fost instruite să recunoască formele ascunse de abuz – de la cel psihologic și economic, până la hărțuirea sexuală la locul de muncă sau abuzul digital.

Prin utilizarea unor modele analitice precum Arborele Cauzal și Modelul Duluth, dar și prin demontarea miturilor profesionale care duc la blamarea victimei, funcționarii au însușit o procedură clară de referire în 6 pași. Aceasta garantează un traseu sigur de asistență, ghidat de principiul fundamental al non-revictimizării.

Ultimul pilon al programului a avut un caracter strict operațional. Echipele teritoriale au analizat accesibilitatea propriilor instituții prin prisma exercițiului metodologic „Măsurăm distanța”, evaluând serviciile pe baza a 12 criterii specifice.

Sesiunile au scos în prim-plan fenomenul discriminării indirecte — proceduri aparent neutre care dezavantajează anumite categorii, cum ar fi un program rigid de audiențe ce îngrădește accesul mamelor singure sau lipsa materialelor informative adaptate pentru persoanele cu deficiențe senzoriale.

Ca rezultat direct, participanții au elaborat o Fișă de măsuri concrete pentru fiecare instituție reprezentată. Documentele prevăd termene clare și responsabilități pentru:

• Adaptarea spațiilor fizice;
• Flexibilizarea programului de lucru;
• Introducerea măsurilor de suport pentru îngrijirea copiilor în timpul interviurilor de angajare;
• Optimizarea canalelor de informare.

„Instruirea ne-a schimbat optica. Am învățat să privim instituția prin ochii celor mai vulnerabili și să identificăm barierele nevăzute din procedurile noastre. Acum recunoaștem mai ușor semnele subtile ale violenței și știm exact cum să acționăm fără a revictimiza. Ne întoarcem în teritoriu pregătite să oferim un sprijin real, bazat pe respect și demnitate.”, Maria, specialistă în asistență socială.

„Cursul acesta m-a făcut să realizez cât de mult contează acel prim contact pe care îl avem cu oamenii. Mi-am dat seama de responsabilitatea uriașă pe care o avem. Ne întoarcem în comunitate deciși să spargem aceste bariere și să demonstrăm că instituțiile statului pot fi, înainte de toate, un spațiu al siguranței și al respectului deplin.”, spune Artiom, asistent social.

O nouă cultură a serviciului public orientat către cetățean

Prin interconectarea organică a acestor module de formare, sistemul de asistență socială și ocupare a forței de muncii din Republica Moldova face o tranziție asumată către o cultură organizațională centrată pe demnitatea umană. Abilitarea funcționarilor publici de a recunoaște discriminarea multiplă, de a elimina activ barierele din calea grupurilor vulnerabile și de a interveni profesionist și empatic în sprijinul victimelor violenței de gen transformă instituțiile statului din simple ghișee administrative în veritabile spații de siguranță, incluziune și suport real pentru întreaga comunitate.