CPD se alătură campaniei lansate de către deputatele din Parlamentul Republicii Moldova ”Violența obstetrică tot este violență”

În fiecare an între 25 noiembrie și 10 decembrie este marcată la nivel mondial campania 16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen. În contextul acestei campanii, deputatele au lansat campania națională „Violența obstetrică tot este violență”. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) se alătură campaniei  „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen” și susține campanie lansată de către deputatele din legislativ care are drept scop să informeze societatea cu privire la fenomenul violenței obstetrice și ginecologice. 

Scopul nostru este să sporim conștientizarea faptului ca integritatea fizică, psihică, dreptul la informare și la consimțământ informat trebuie să fie respectate atât în cazul femeilor însărcinate sau care nasc, cât și a femeilor care efectuează vizite ginecologice. 

Să începem cu trecutul …

În 2007, Venezuela a devenit prima țară care a definit în mod oficial conceptul de violență obstetrică prin Legea organică privind dreptul femeilor la o viață fără violență (Ley Orgánica sobre el Derecho de las Mujeres a una Vida Libre de Violencia)

În 2011, Jesusa Ricoy o activistă spaniolă  a lansat campania „Roses Against Violence” – „Trandafiri împotriva violenței”. Revoluția Trandafirilor a fost o mișcare spontană a lui Jesusa, cu sprijinul agenției de creație Cuatro Tuercas. A fost creată inițial ca o replică la caricaturi publicate de Societatea Spaniolă de Obstetricieni și Ginecologi în jurnalul lor care au fost considerate, de unii, ca potențial ofensatoare pentru pacienți, condițiile și nașterile acestora. Mișcarea a luat amploare, iar în fiecare an de 25 noiembrie, ziua împotriva violenței față de femei, femeile care au suferit violențe în timpul nașterii, al sarcinii sau în perioada postpartum, pun o scrisoare cu istoria lor și un trandafir în semn de îngrijire demnă a nașterii. În 2018, 25%  din instituțiile obstetricale din Germania au primit un trandafir. 

În 2014, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat o Declarație pentru prevenirea și eliminarea abuzurilor și a lipsei de respect în timpul îngrijirii la naștere în unitățile spitalicești, în care sunt enumerate tipurile de tratament „lipsit de respect și abuziv” aplicat femeilor în timpul nașterii. 

Ulterior, în 2018, Recomandările OMS privind îngrijirea pentru o „experiență pozitivă la naștere” au oferit orientări țărilor din comunitatea internațională bazate pe protecția și respectarea drepturilor omului.

În 2019, Raportul privind relele tratamente și violența obstetricală în timpul nașterii al raportorului special al ONU privind violența împotriva femeilor și Res. 2306/2019 a Consiliului Europei au legat în mod explicit fenomenul de violență și discriminarea împotriva femeilor, așa cum se prevede deja atât în Declarația ONU din 1993 privind eliminarea violenței împotriva femeilor, cât și în Convenția de la Istanbul din 2011.  Articolul 39 din Convenția de la Istanbul condamnă în mod specific avortul forțat și sterilizarea forțată, dar nu abordează în general violența obstetricală și ginecologică.

Cum definim violența obstetrică și ginecologică?

Chiar dacă în ultimii ani, dreptul la sănătatea sexuală și reproductivă se află din ce în ce mai mult pe agenda publică a mai multor țări, există încă forme ascunse și stigmatizate de violență și abuz care trebuie scoase la lumină pentru a le recunoaște și, mai presus de toate, pentru a le contracara. Printre acestea, violența obstetrică și ginecologică care afectează femeile atât fizic, cât și psihic, în absența generală a protecției și a conștientizării.

Violența obstetrică și ginecologică are loc atunci când personalul medical întreprinde acțiuni sau inacțiuni care nu sunt justificate din punct de vedere medical sau nu sunt consimțite de către pacientă. Acest tip de violență poate lua diverse forme printre care refuzarea îngrijirii, ignorarea nevoilor și durerilor femeilor, abuzul verbal, violența fizică, utilizarea inutilă a medicamentelor, intervențiile medicale forțate și tratamentul dezumanizat și nepoliticos.

Este adesea dificil pentru femeile însărcinate și pentru restul femeilor să conteste violența obstetrică. Nu toate femeile supuse actelor descrise mai sus își vor recunoaște imediat experiențele ca pe o formă de abuz. De exemplu, unii oameni pot crede în mod greșit că trebuie să suporte toate intervențiile medicale propuse de îngrijitorii lor de sănătate și că nu au voie să spună „nu” sau „oprește”. În alte cazuri, este posibil ca oamenii să nu aibă încrederea, capacitatea sau chiar oportunitatea de a contrazice o moașă sau un medic. Ele pot simți frică sau confuzie în ceea ce privește ceea ce au trăit, nesigure dacă reacţionează exagerat sau că au înțeles greșit ceea ce se întâmplă. Drept urmare, un prim pas pentru a   combate și preveni violențai obstetrică și ginecologică este informarea societății. 

Vă invităm să aflați din infograficul de mai jos ce este violența obstetrică și care sunt formele pe care le ia .