Acceptarea socială 2024: cum stă Moldova în fața diversității?

Criza economică, criza de securitate din regiune, fluxul de refugiați care au migrat masiv în R. Moldova, polarizarea politică pot crea diviziuni și tensiuni între grupuri, iar menținerea unui sentiment de unitate și încredere reciprocă devine o provocare tot mai mare. Datele din analiza Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare arată că societatea moldovenească continuă a fi polarizată și dominată de prejudecăți. Peste 60% din populația Republicii Moldova nu ar fi gata să construiască vreun soi de relații cu persoanele LGBT+ și persoanele cu HIV/SIDA. Mai mult de jumătate din populație ar fi gata să-i accepte doar în calitate de cetățeni ai țării, nu și în calitate de membri de familie, prieteni, vecini sau colegi de muncă. De asemenea, 46% din cetățeni nu sunt gata să aibă alături de ei în calitate de vecini persoane deținute anterior. Și aceeași pondere este și în cazul celor care nu ar fi gata să împărtășească locul de muncă cu un fost deținut. Atitudini reticente sunt și față de persoanele de religie musulmană și de etnie romă. Constatările se conțin în raportul „Distanța Socială”, prezentat astăzi de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Într-o conferință de presă la IPN, Natalia Covrig, directoare executivă a CPD, a declarat că studiul prezintă o analiză a nivelului de acceptare a grupurilor minoritare de către populația Republicii Moldova (2024). Potrivit ei, distanța socială se referă la gradul în care populația Republicii Moldova ar fi predispusă că construiască relații sociale cu diferiți reprezentanți ai grupurilor minoritare. Și prin relații sociale se înțelege relații de prietenie, relații de familie, relații de muncă sau conviețuirea în vecinătate etc.

„Avem două grupuri sociale care sunt cel mai mult marginalizate, respinse de către populația Republicii Moldova. Este vorba despre grupul persoanelor LGBT+ și persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA. În cazul acestor persoane, indexul distanței sociale atinge valoarea de 3-4, ceea ce înseamnă că față de aceste grupuri există o reticență extrem de mare”, a declarat Natalia Covrig, directoare executivă a Centruluii Parteneriat pentru Dezvoltare.

În poză, Natalia Covrig, directoare executivă Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare

Nivelul mediu al distanței sociale în Republica Moldova a fost estimat la 2,1 în 2024 (comparativ cu 2,24 în 2023), pe scala de la 0 la 6, unde 0 semnifică că cetățenii acceptă o persoană dintr-un grup minoritar pentru toate pozițiile (membru de familie, prieten, vecin, coleg de muncă, concetățean), iar 6 – ar exclude-o din țară. Totuși, în raport cu anumite grupuri sociale, gradul de toleranță și acceptare a scăzut. În special aici ne referim la minoritățile religioase, persoanele de altă origine (țară), persoanele cu dizabilități fizice și persoanele care nu vorbesc limba de stat. Această înrăutățire a atitudinii populației poate fi explicată prin polarizarea politică, discursurile de ură care au luat amploare în ultimul timp, dar și presiunea socială ca rezultat al multiplelor crize din țară.

„Vizibilitatea persoanelor LGBTQ+ a crescut foarte mult, apar tot mai mulți oameni care vorbesc deschis iar acest dialog poate trezi empatie. Dar nu mai puțină importantă este educația.” declară, Angelica Frolov, Administratoare GDM / Coordonatoare de Program Lobby și Advocacy a Drepturilor LGBT, Centrul GDM.

„Recent, mă aflam într-un magazin. Purtam această batistă pe care, de obicei, o port ca parte a culturii mele și, din toți clienții care se aflau acolo, am fost acuzată de furt deși nu exista un motiv întemeiat. Mi s-a refuzat să scriu orice plângere. A fost clar un moment de discriminare. Eu, o persoană de etnie romă, la ce distanță ar trebui să stau de societate? Pentru mine este clar că eu n-am să stau la distanță. Eu am fost parte din această societate și, la fel, voi continua să fiu.” Elvira Drangoi, activistă pentru drepturile omului. 

În poză, Elvira Drangoi, activistă pentru drepturile omului

„În cifrele oficiale ale Consiliului pentru Egalitate din 2024, cel mai frecvent criteriu de discriminare reținut a fost limba, invocat în 9 decizii din cele 50 în care s-a constatat discriminarea. Pe locul următor se află sexul, genul și maternitatea, menționate în șase decizii. Aici întâlnim, de exemplu, concedieri abuzive după întoarcerea din concediul de maternitate sau atitudine ostilă față de salariatele însărcinate.”, Gheorghina Drumea, secretara generală a Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare.

În poză, Gheorghina Drumea, secretara generală a Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare

Nivelul distanței sociale este măsurat prin intermediul scalei de distanță socială Bogardus (Indexul Distanței Sociale). Scala are ca scop identificarea nivelului de acceptare prin stabilirea relațiilor cu persoane din grupurile minoritare care sunt acceptate de respondent (a se vedea tabelul de mai jos). Cel mai înalt grad de acceptare are indicele 0 și semnifică faptul că respondentul ar accepta ca o persoană dintr-un grup minoritar să devină membru al familiei. În același timp, cel mai mic grad de acceptare are indicele 6 și denotă faptul că respondentul ar exclude din țară membrii unui grup. 

__________________________

Această notă este realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în cadrul programului „Cetățeni activi, comunități prospere – Faza II”, implementat din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor.