Studiul „Îngrijirea maternală respectuoasă: Experiențele și perspectivele femeilor din Europa de Est și Asia Centrală”

Îngrijirea maternală bazată pe respect este recunoscută la nivel mondial ca un drept fundamental al omului și un pilon esențial al calității serviciilor de sănătate reproductivă. Aceasta presupune tratarea femeilor cu demnitate, empatie și respect pe tot parcursul sarcinii, al nașterii și în perioada postnatală. Cu toate acestea, datele recente ale Organizației Mondiale a Sănătății și studiile de teren indică o prevalență îngrijorătoare a tratamentelor inadecvate în unitățile sanitare.

Conform studiului „Îngrijirea maternală respectuoasă: Experiențele și perspectivele femeilor din Europa de Est și Asia Centrală” realizat pe un eșantion de 2.616 femei din 17 țări, 67% dintre respondente au raportat cel puțin o formă de maltratare obstetrică în timpul travaliului. Formele de abuz identificate includ:

• Intervenții fără consimțământ (48,1%): Proceduri precum manevra Kristeller, epiziotomia, administrarea de oxitocină sau cezariana, efectuate fără acordul pacientei.

• Interacțiune deficitară cu personalul (47,4%): Lipsa informațiilor, presiuni exercitate asupra deciziilor mamei sau refuzul prezenței unei persoane de sprijin.

• Abuz verbal (24%): Utilizarea unui limbaj umilitor, amenințări sau blamarea mamei pentru starea fătului.

• Abuz fizic și sexual (cca. 10%): Cazuri de imobilizare fizică de pat (12%) sau manipulări genitale nerespectuoase și atingeri inadecvate (10,4%).

Acest raport a fost realizat cu sprijinul UNFPA în Europa de Est și Asia Centrală și al platformei amma.family, fiind documentat de experți/expertele din cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD). 

__________________________________________________________________________________________

Analiza evidențiază categorii specifice de femei care sunt mai expuse riscului de a suferi abuzuri:

• Vârsta: Femeile tinere (18–24 ani) sunt mult mai vulnerabile, raportând o rată a maltratării de 78%, față de 63,5% în cazul grupului de vârstă 35–46 ani.

• Statutul socio-economic: Șomajul, nivelul scăzut de educație și absența unui partener (femei singure sau separate) cresc semnificativ probabilitatea unui tratament nerespectuos.

• Mediul spitalicesc: Nivelul de satisfacție este considerabil mai mare în sistemul privat (70,4%) comparativ cu spitalele publice (49,5%).

O problemă critică identificată este prăpastia dintre experiențele trăite și tragerea la răspundere instituțională. Deși abuzurile sunt frecvente, doar 2% dintre femei raportează oficial incidentele. Această rată scăzută este cauzată de lipsa de încredere în instituții, teama de represalii și normalizarea practicilor abuzive.

Mai mult, peste jumătate dintre femei (53,7%) nu sunt familiarizate cu termenul de „violență obstetrică”, fenomen accentuat în zonele rurale și în regiunile din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan), spre deosebire de Europa de Est, unde inițiativele de advocacy au sporit vizibilitatea subiectului.

Diferențele regionale și sistemice subliniază necesitatea unor reforme profunde în infrastructura de sănătate și în formarea personalului medical. Decalajul dintre sectorul public și cel privat, precum și vulnerabilitatea femeilor aflate la prima naștere, indică deficiențe structurale ce necesită monitorizare și mecanisme de raportare sigure pentru a asigura o îngrijire demnă pentru fiecare mamă.