În contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană, Republica Moldova a demonstrat un angajament ferm în alinierea la Directiva (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Reformele implementate prin Programul „Familia” au generat un impact sistemic prin:

• Flexibilizarea concediului de îngrijire: Reforma majoră a indemnizațiilor, inițiată în 2022, a oferit părinților opțiuni moderne de utilizare a concediului.
• Incluziunea familiilor adoptive: Începând cu 1 ianuarie 2024, a fost introdus un pachet extins de concedii sociale și prestații dedicate părinților aflați în proces de adopție.
• Majorarea sprijinului financiar: La 1 ianuarie 2025, indemnizația unică la naștere a fost crescută la valoarea de 21.350 lei.
• Extinderea drepturilor paternale: Concediul paternal a fost majorat la 15 zile, asigurând o implicare sporită a taților în îngrijirea nou-născuților.

În ciuda acestor măsuri, expertele CPD atrag atenția asupra unui declin demografic accentuat, populația reducându-se cu 13,6% în ultimul deceniu. Cele mai critice aspecte identificate sunt:

• Sărăcia infantilă: Rata sărăciei absolute în rândul copiilor a urcat la 33,6% în 2024, fiind deosebit de gravă în mediul rural (46,6%) și în cazul familiilor cu trei sau mai mulți copii (53,3%).
• Barierele profesionale: Deși rata de ocupare a mamelor cu copii mici a crescut la 50,7%, aceasta rămâne semnificativ sub cea a femeilor fără copii (67,7%).
• Deficitul serviciilor de îngrijire: Accesul la educația timpurie pentru copiii sub 3 ani rămâne insuficient (23,2% în 2025), limitând reintegrarea profesională a părinților.

Recomandări de politici publice pentru 2026

Pentru a consolida aceste reforme, recomandările prezentate în analiză sunt preluate din Manifestul societății civile „Drepturile omului sunt un criteriu european”, semnat de 15 organizații reprezentative. Printre priorități se regăsesc:

1. Indexarea și universalizarea prestațiilor: Introducerea obligativității indexării anuale a indemnizațiilor în funcție de inflație și extinderea alocațiilor pentru toți copiii până la 18 ani.
2. Protecția familiilor monoparentale: Implementarea unor scutiri fiscale dedicate și interzicerea muncii de noapte pentru părinții singuri cu copii sub 10 ani.
3. Sprijin pentru tineri și locuire: Acordarea unui „grant de start familial” pentru tinerii căsătoriți și subvenționarea dobânzilor la credite ipotecare.
4. Responsabilitatea angajatorilor: Subvenționarea creșelor la locul de muncă și ratificarea Convenției OIM nr. 156 privind lucrătorii cu responsabilități familiale.

_____________________

Acest document a fost elaborat în cadrul proiectului „Mai puternici împreună: Acțiuni locale pentru comunități incluzive”, implementat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cu sprijinul financiar al Elveției și co-finanțat de IM Swedish Development Partners și SIDA.

The post Analiza CPD de Ziua Familiei: Progrese legislative majore umbrite de riscuri demografice și economice appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Obiectivul concursului: Monitorizarea a 10 canale de televiziune prin prisma reflectării echilibrate a femeilor și bărbaților (știrile, talk-show-uri, publicitatea electorală) în perioada electorală.

Următoarele posturi TV urmează a fi monitorizate: , Moldova 1, Pro TV Chișinău, TV8, Jurnal TV, TVR,  N4, Vocea Basarabiei, Realitatea TV, Next TV și Gagauzia TV.  Lista tentativă de posturi poate fi adaptată.

The post TERMENI DE REFERINȚĂ PRIVIND SELECTAREA UNEI COMPANII PENTRU A MONITORIZA MEDIA TV DIN PERSPECTIVA REFLECTĂRII ECHILIBRATE A FEMEILOR ȘI BĂRBAȚILOR ÎN PERIOADA ELECTORALĂ A ALEGERILOR PARLAMENTARE DIN 2025 appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Într-o conferință de presă la IPN, Natalia Covrig, directoare executivă a CPD, a declarat că studiul prezintă o analiză a nivelului de acceptare a grupurilor minoritare de către populația Republicii Moldova (2024). Potrivit ei, distanța socială se referă la gradul în care populația Republicii Moldova ar fi predispusă că construiască relații sociale cu diferiți reprezentanți ai grupurilor minoritare. Și prin relații sociale se înțelege relații de prietenie, relații de familie, relații de muncă sau conviețuirea în vecinătate etc.

„Avem două grupuri sociale care sunt cel mai mult marginalizate, respinse de către populația Republicii Moldova. Este vorba despre grupul persoanelor LGBT+ și persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA. În cazul acestor persoane, indexul distanței sociale atinge valoarea de 3-4, ceea ce înseamnă că față de aceste grupuri există o reticență extrem de mare”, a declarat Natalia Covrig, directoare executivă a Centruluii Parteneriat pentru Dezvoltare.

În poză, Natalia Covrig, directoare executivă Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare

Nivelul mediu al distanței sociale în Republica Moldova a fost estimat la 2,1 în 2024 (comparativ cu 2,24 în 2023), pe scala de la 0 la 6, unde 0 semnifică că cetățenii acceptă o persoană dintr-un grup minoritar pentru toate pozițiile (membru de familie, prieten, vecin, coleg de muncă, concetățean), iar 6 – ar exclude-o din țară. Totuși, în raport cu anumite grupuri sociale, gradul de toleranță și acceptare a scăzut. În special aici ne referim la minoritățile religioase, persoanele de altă origine (țară), persoanele cu dizabilități fizice și persoanele care nu vorbesc limba de stat. Această înrăutățire a atitudinii populației poate fi explicată prin polarizarea politică, discursurile de ură care au luat amploare în ultimul timp, dar și presiunea socială ca rezultat al multiplelor crize din țară.

„Vizibilitatea persoanelor LGBTQ+ a crescut foarte mult, apar tot mai mulți oameni care vorbesc deschis iar acest dialog poate trezi empatie. Dar nu mai puțină importantă este educația.” declară, Angelica Frolov, Administratoare GDM / Coordonatoare de Program Lobby și Advocacy a Drepturilor LGBT, Centrul GDM.

„Recent, mă aflam într-un magazin. Purtam această batistă pe care, de obicei, o port ca parte a culturii mele și, din toți clienții care se aflau acolo, am fost acuzată de furt deși nu exista un motiv întemeiat. Mi s-a refuzat să scriu orice plângere. A fost clar un moment de discriminare. Eu, o persoană de etnie romă, la ce distanță ar trebui să stau de societate? Pentru mine este clar că eu n-am să stau la distanță. Eu am fost parte din această societate și, la fel, voi continua să fiu.” Elvira Drangoi, activistă pentru drepturile omului. 

În poză, Elvira Drangoi, activistă pentru drepturile omului

„În cifrele oficiale ale Consiliului pentru Egalitate din 2024, cel mai frecvent criteriu de discriminare reținut a fost limba, invocat în 9 decizii din cele 50 în care s-a constatat discriminarea. Pe locul următor se află sexul, genul și maternitatea, menționate în șase decizii. Aici întâlnim, de exemplu, concedieri abuzive după întoarcerea din concediul de maternitate sau atitudine ostilă față de salariatele însărcinate.”, Gheorghina Drumea, secretara generală a Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare.

În poză, Gheorghina Drumea, secretara generală a Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare

Nivelul distanței sociale este măsurat prin intermediul scalei de distanță socială Bogardus (Indexul Distanței Sociale). Scala are ca scop identificarea nivelului de acceptare prin stabilirea relațiilor cu persoane din grupurile minoritare care sunt acceptate de respondent (a se vedea tabelul de mai jos). Cel mai înalt grad de acceptare are indicele 0 și semnifică faptul că respondentul ar accepta ca o persoană dintr-un grup minoritar să devină membru al familiei. În același timp, cel mai mic grad de acceptare are indicele 6 și denotă faptul că respondentul ar exclude din țară membrii unui grup. 

__________________________

Această notă este realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în cadrul programului „Cetățeni activi, comunități prospere – Faza II”, implementat din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor.

The post Acceptarea socială 2024: cum stă Moldova în fața diversității? appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

O politică publică trebuie să se preocupe de dimensiunea egalității de gen în măsura în care pe domeniul respectiv există inegalități semnificative între femei și bărbați. Dacă în anumite sectoare identificăm inegalități de gen destul de pronunțate, documentul de politică se dovedește a fi extrem de relevant și trebuie să integreze cât mai adecvat preocupările și necesitățile specifice ale femeilor și bărbaților. Cu cât politica publică se dovedește a fi mai relevantă dimensiunii de gen, cu atât mai mare poate fi impactul acesteia. Astfel spus, trebuie să existe o proporționalitate – pe măsura inegalităților din domeniu, politica publică trebuie să calibreze intervențiile sale corespunzător.

Dinamica nivelului egalității de gen în Republica Moldova stagnează în 2023, după un progres constant de-a lungul mai multor ani. Începând cu anul 2009, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) calculează Indexul Egalității de Gen, care indică progresul țării în ceea ce privește asigurarea șanselor egale pentru femei și bărbați în 6 domenii cheie: (i) Piața Muncii, (ii) Politică, (iii) Educație, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepții și Stereotipuri, (vi) Sănătate. În raport cu anul 2009, nivelul general al egalității de gen a sporit cu 4 p.p., cele mai mari progrese fiind înregistrate în domeniile Politica (cu o creștere de la 32 puncte în 2009 până la 60 puncte în 2023) și Percepții și stereotipuri (cu o creștere de la 42 de puncte în 2009 până la 59 de puncte în 2023). În 2023, însă, această dinamică stagnează: 4 domenii din 6 analizate au înregistrat regres. Acesta este cauzat, în mare parte, de înrăutățirea percepțiilor populației cu privire la rolul femeilor și bărbaților. Comparativ cu anul precedent, scorul acumulat de domeniul percepții și stereotipuri a scăzut cu tocmai 4 puncte, ajungând la 59 puncte pe scala de la 0 la 100. În mod specific a crescut ponderea populației care consideră nepotrivită prezența femeilor în politică și că acestea din urmă nu au capacitate de a deține funcții de conducere. Doar două domenii au înregistrat progrese în anul 2023 – piața muncii și educația. Atenuarea inechităților de gen pe piața muncii se datorează în mare parte la 3 factori: (i) mai multe femei dețin funcții manageriale; (ii) a crescut ponderea femeilor în domenii ca: agricultura, construcția, domeniul transporturilor, sectoare de activitate care preponderent se considerau a fi destinate bărbaților și (iii) mai multe femei sunt active în sectorul informal.

În ultimii doi ani, autoritățile publice au adoptat o serie de politici sensibile la gen și acest efort trebuie continuat pentru a putea avansa pe dimensiunea egalității de gen. Întrucât politicile publice sunt create pentru grupuri țintă de populație (femei și bărbați), este evident că orice document de politică este mai mult sau mai puțin relevant din perspectiva de gen. Totodată, inegalitățile existente între femei și bărbați, între diferite grupuri sociale, indică direcția politicii publice și intervențiile necesare pentru a asigura șanse egale tuturor cetățenilor. Prin urmare, CPD și-a propus să realizeze periodic o analiză a integrării dimensiunii de gen în cele mai relevante strategii și politici, pentru a evidenția încă o dată cât este de important ca un document de politică publică să răspundă necesităților fiecărui grup de cetățeni. Până în prezent, CPD a realizat 3 astfel de analize: ediția 2013, ediția 2014 și ediția 2016.  Prezentul document este a patra ediție a Indexului Integrării Dimensiunii      de Gen în Politicile Publice, care și-a propus să efectueze analiza a 17 documente de politici aprobate în perioada 2022-2023.

The post SUNT POLITICILE PUBLICE CU ADEVĂRAT PENTRU TOȚI? Indexul integrării dimensiunii de gen în politici 2022-2023 appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În continuare, ne-am propus să explicăm de ce sunt periculoase astfel de declarații și cum ele influențează societatea.

Declarațiile expuse în cadrul emisiunii reprezintă un discurs sexist, care perpetuează stereotipurile și prejudecățile legate de aspectul fizic al femeilor, care reprezintă și o formă de discriminare în bază de gen și unul care afectează în mod negativ societatea în ansamblu. Acest discurs conține generalizări negative, judecăți superficiale și stereotipuri consolidate, care reduc femeile la obiecte pur estetice și limitează potențialul lor în funcție de aspectul fizic. Totodată, un astfel de discurs ”sugerează” femeilor că trebuie să se conformeze cu anumite idealuri de frumusețe definite de societate, ce poate crea presiune psihologică asupra femeilor și poate contribui la dezvoltarea problemelor legate de imaginea de sine, anxietate și chiar tulburări alimentare. Femeile care tocmai au născut, femeile care au trecut prin travaliu, un proces extrem de dureros, au dreptul să se bucure de venirea copilului și de acest proces în sine, fără să se preocupe de modul cum arată și cum sugerează/dictează societatea. Întâlnirea cu soțul/partenerul (precum și alți membri ai familiei) nu ar trebui să presupună o pregătire a aspectului fizic în această perioadă. În schimb, o prioritate pentru soțul/partenerul (precum și alți membri ai familiei) trebuie să fie pus pe recuperarea și bunăstarea femeii.

Cel mai important lucru pe care trebuie să-l învățăm și să-l conștientizăm ca și societate urmare a acestui discurs este că frumusețea unei persoane nu poate fi definită prin standarde preconcepute sau prin criterii rigide de conformare. Fiecare persoană este un etalon unic al frumuseții, iar aspectul său este o expresie a individualității. Iar toate deciziile legate de aspectul săi fizic sunt propriile decizii.  Deci, trebuie să sărbătorim și celebrăm diversitatea umană în toată splendoarea ei.

Implicarea partenerului/soțului în timpul sarcinii și nașterii este importantă și, contrar declarațiilor expuse, aduce beneficii pentru femeie și copil și consolidează relația între parteneri/soți. Și asta nu o spunem doar noi, dar și numeroasele studii și cercetări. Trebuie să recunoaștem că percepția ”tradițională” asupra sarcinii și nașterii, în care soțul nu-și are locul, este de fapt o viziune arhaică care s-a perpetuat în anumite culturi și societăți, fiind influențată de factorii culturali, religioși și roluri de gen. Astăzi, în secolul 21, societățile democratice, dezvoltate și care promovează egalitatea de gen și respectă drepturile omului, pun accentul pe parteneriatul dintre soți/parteneri în sarcină, naștere, precum și creșterea și îngrijirea copiilor.

Noi ne bucurăm mult că în spațiul public mulți tați și-au exprimat indignarea fermă față de aceste mesaje și au susținut mamele copiilor lor și au vorbit despre înțelegere, despre acceptare și mai cu seamă despre importanța participării la nașterea copilului, despre impactul pozitiv care îl are acest lucru asupra vieții de familie și împărțirea echitabilă a responsabilităților de îngrijire.

În anul curent, CPD a realizat un sondaj de opinie care a demonstrat că jumătate dintre femeile Republicii Moldova s-au confruntat cu cel puțin o formă de violență obstetrică sau ginecologică, fiind cazuri atât de abuz fizic, cât și verbal. Aproximativ fiecare a doua femeie care a născut a fost agresată verbal, umilită și batjocorită. Iar atunci când tatăl a fost prezent la naștere, aceste situații au fost nule, fapt susținut și de o serie de sondaje internaționale. Mai mult decât atât, studiile arată că rata de depresie post-natală (și nu ”psihoză”) este mult mai scăzută atunci când al doilea partener este implicat în totul procesul, atât pe parcursul sarcinii, cât și după naștere.

Responsabilitatea socială este un aspect extrem de important atunci când ești o persoană publică. Persoanele publice, fie că sunt politicieni, lideri de opinie, artiști sau influenceri, medici, au un impact semnificativ asupra societății. Cuvintele lor și acțiunile lor sunt urmărite și preluate de sute și mii de oameni. Din acest motiv, este important să se asigure că mesajele pe care le transmit nu au un impact negativ asupra societății, nu alimentează ura, intoleranța, nu promovează stereotipuri sau/și prejudecăți, nu alimentează conflictele sau divizează societatea. Persoanele publice trebuie să conștientizeze impactul pe care îl au asupra societății și să-și folosească platforma pentru a promova diversitatea, egalitatea și respectul reciproc. Iar în momentul în care apar astfel de discursuri, acestea nu trebuie trecute cu vederea și nici nu trebuie justificate, indiferent de statutul și realizările persoanei. Critica constructivă este instrumentul cel mai bun de informare și educare a societății.

The post De ce sunt periculoase declarațiile sexiste în spațiu public și cum influențează societatea? appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Republica Moldova a înregistrat progres în anul 2022 în ceea ce privește avansarea egalității de șanse între femei și bărbați în diverse domenii ale vieții socio-economice. Au fost aprobate o serie de modificări legislative pentru care a pledat CPD în ultimii ani având la bază analize, evidențe și date concludente, printre care: (i) măsuri legislative menite să reducă discrepanța salarială dintre femei și bărbați; (ii) reforma concediului de îngrijire a copilului, oferind mai multă flexibilitate părinților, reforma concediului maternal; (iii) introducerea programelor flexibile de muncă; (iv) extinderea măsurilor de încadrare a femeilor pe piața muncii; (iv) inițierea procesului de diversificare a serviciilor de îngrijire a copiilor; (v) aprobarea setului de măsuri privind asigurarea egalității și eliminarea discriminării. Astea sunt doar o parte din progresul înregistrat care va avea impact asupra pieții muncii care conform datelor CPD rămâne a fi un domeniu care înregistrează cele mai mari inegalități de gen.

CPD salută eforturile autorităților realizate până acum în ceea ce privește avansarea egalității de gen și încurajează abordarea în continuare a inegalităților de gen în politicile publice ale Guvernului. În acest sens, CPD vine cu o serie de recomandări pentru Planul de Acțiuni al Guvernului pentru anul 2023 întru reducerea sau depășirea celor mai relevante diferențe de gen și întru asigurarea incluziunii grupurilor vulnerabile.

The post PROPUNERILE CPD PE MARGINEA PLANULUI DE ACȚIUNI AL GUVERNULUI PENTRU ANUL 2023 appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Soluția propusă vizează atingerea unui compromis legat de două obstacole relevante. În primul rând este vorba despre disponibilitatea relativ mică  a APL pentru a investi resurse  în dezvoltarea și extinderea serviciilor de creșă, fapt care determină necesitatea unui instrument de finanțare cu destinație specială – Fondul de Creșe. Pe de altă parte, există reticența Guvernului în dezvoltarea unor mecanisme noi de finanțare destinate APL altele decît cele create prin intermediul Legii nr. 27 din 10.02.2022 și a HG. nr. 152 din 09.03.2022.

În acest sens, se propun următoarele:

(1) Se recomandă utilizarea infrastructurii de susținere financiară a dezvoltării locale deja existente, pentru crearea și extinderea serviciilor de creșe adecvat, finanțat din mijloace bugetare și din surse externe, prin intermediul Fondului Naționale pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL). FNDRL reprezintă instrumentul principal privind finanţarea proiectelor şi programelor de dezvoltare regională și locală, care prevăd și dezvoltarea infrastructurii sociale la nivel de comunitate. Fondul se formează din alocaţiile anuale de la bugetul de stat, precum şi din alte surse. Cuantumul Fondului este de 1% din veniturile bugetului de stat, aprobat prin Legea bugetului de stat pentru anul respectiv. În Fond pot fi atrase şi alte mijloace financiare din sectorul public şi din cel privat la nivel local, regional, naţional şi internaţional, precum şi mijloacele oferite prin programele de asistenţă ale Uniunii Europene.

Având în vedere destinația FNDRL, se recomandă ca obiectivul de extindere a serviciilor de educație antepreșcolară să fie integrat în domeniile de intervenție prevăzute în cadrul acestui Fond. Integrarea acestuia în FNDRL, este o abordare de compromis acceptabilă, deoarece permite redirecționarea resurselor la cerere, adică acolo unde acestea sunt mai relevante.  Astfel, APL de nivelul I urmează să elaboreze propuneri de proiect pentru a beneficia de suport financiar în efortul de dezvoltare/ extindere a serviciilor de educație antepreșcolară.

Necesitatea integrării obiectivului de extindere a serviciilor de creșă în cadrul FNDRL se explică și prin dorința Guvernului de unificare a eforturilor de dezvoltare locală în cadrul unei platforme decizionale unice. Mecanismul instituit prin FNDRL asigură selectarea, aprobarea și implementarea proiectelor investiționale, atât la nivel regional, cât și cel local, precum și excluderea dublării finanțărilor din fondurile naționale disponibile pentru proiectele aferente acelorași domenii de intervenție. Astfel, prin HG 152 din 09.02.2022 cu privire la aprobarea Regulamentului privind gestionarea mijloacelor financiare ale Fondului Național de Dezvoltare Regională și Locală, se stabilește asigurarea unei surse unice de finanțare a proiectelor finanțate anterior din sursele Fondului Ecologic Național, Fondului pentru Eficiență Energetică și Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

(2) Se recomandă includerea unei măsuri specifice de finanțare în cadrul FNDRL legată de crearea, dezvoltarea și extinderea serviciilor de creșă. Mijloacele financiare ale Fondului sunt utilizate pentru finanțarea programelor și proiectelor locale, conform următoarelor domenii de intervenție:

(i) Domeniul de intervenție 1. „Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare locale”, care include următoarele măsuri:

1.1 „Construcția/extinderea/reabilitarea/modernizarea sistemelor de alimentare cu apă, de epurare a apei și de canalizare, destinate obiectivelor publice de interes local”

1.2 „Instalarea iluminatului public”

1.3 „Elaborarea Planurilor Urbanistice Generale”

(ii) Domeniul de intervenție 2. „Construcția și renovarea infrastructurii sociale”, care include următoarele măsuri:

2.1 „Construcția, renovarea/reabilitarea clădirilor publice, inclusiv prin  măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice (creșterea performanței energetice) a clădirilor publice”

2.2 „Instalarea sistemelor de producere și furnizare a energiei folosind resurse regenerabile”

2.3 „Construcția, reconstrucția edificiilor sportive, inclusiv a  edificiilor destinate dezvoltării serviciilor sociale destinate populației din grupurile social vulnerabile (centre de îngrijire pentru copii, persoane în etate și persoane cu necesități speciale), inclusiv a infrastructurii medicale.”

2.4 „Restaurarea / reabilitarea / reconstituirea / conservarea monumentelor / structurilor istorice specifice pentru arhitectura rurală tradițională într-o anumită zonă, destinate unor scopuri publice, inclusiv monumente de for public”.

(iii) Domeniul de intervenție 3. „Cofinanțarea proiectelor implementate din sursele de asistență externă”, care include următoarea măsură:

3.1 Creșterea capacităților de valorificare a surselor de finanțare a proiectelor investiționale finanțate alocate din sursele partenerilor de dezvoltare.

În contextul în care extinderea serviciilor de creșă se referă la domeniul de intervenție 2. ”Construcția și renovarea infrastructurii sociale”, se propune introducerea măsurii de finanțare 2.5. ”Dezvoltarea, extinderea și îmbunătățirea serviciilor de educație antepreșcolară”.

(3) Se propune să fie inclusă o prevedere de excepție în HG 152 din 09/03/2022, conform căreia APL va avea posibilitatea să beneficieze de 2 proiecte finanțate în cazul în care unul din acestea vizează serviciul de creșă. Conform Regulamentului privind organizarea concursurilor pentru identificarea, evaluarea și aprobarea proiectelor în domeniul dezvoltării locale propuse spre finanțare din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (Anexa nr. 3 HG. 152 din 09.03.2022), art. 27 , pct. 4, aplicanții pot depune doar cîte un singur proiect per domeniu de intervenție. Această prevedere va descuraja majoritatea APL să depună proiecte în cadrul măsurii de finanțare 2.5.  În scopul de a stimula APL să aplice la măsura privind extinderea serviciilor de creșe, este necesar de a oferi posibilitatea ca aplicantul să poată înainta o propunere de proiect pe această dimensiune, chiar dacă mai intenționează să depună încă una în cadrul acestei măsuri, astfel nefiind pus în situația de a prioritiza o inițiativă sau alta. În caz contrar, problema insuficienței instituțiilor publice prestatoare de servicii de educație antepreșcolară rămâne a fi una nerezolvată atît timp cît aceasta nu constituie un obiectiv prioritar pentru APL.

(4) Se recomandă stabilirea unei limite de finanțare adecvate per proiect, proporționale cu necesitățile reale de dezvoltare a infrastructurii instituțiilor de educație antepreșcolară. Conform prevederilor HG. 152 din 09.03.2022, cheltuielile eligibile din cadrul proiectelor aprobate pot fi acoperite în limita unor plafoane de finanțare, stabilite pentru fiecare măsură din FNDRL în parte ( a se vedea tabelul 1). De exemplu, pentru măsura 2.3. „Construcția, reconstrucția edificiilor sportive, inclusiv a edificiilor destinate dezvoltării serviciilor sociale destinate populației din grupurile social vulnerabile (centre de îngrijire pentru copii, persoane în etate și persoane cu necesități speciale), inclusiv a infrastructurii medicale.” este stabilit că pentru proiectele care vor fi înaintate în cadrul acesteia, să se ofere maximum 10 mln. de lei per proiect, ceea ce poate fi insuficient pentru realizarea obiectivului plenar de creare, extindere sau îmbunătățire a serviciilor de creșă. Pentru anul 2022, din cadrul FNDRL, a fost aprobat spre finanțare construcția unei instituții de educație timpurie cu o capacitate de 160 locuri în s. Bîc, comuna Bubuieci. Valoarea proiectului a constituit 45,5 milioane de lei, dintre care 10 mln. de lei au fost acoperiți din cadrul FNDRL, iar restul din cadrul resurselor externe și APL, din această cauză se recomandă instituirea unui plafon de finanțare per proiect în valoare de pînă la 20 milioane lei, cu posibilitatea de a majora acest plafon în timp. Pentru următorii ani, Guvernul trebuie să țintească susținerea a cel puțin 15-20 de proiecte de dezvoltare a serviciilor de creșă anual.

Confom planului de proiecte din cadrul FNDRL, aprobat pentru anul 2022, APL au optat în mare parte pentru proiecte legate de construcția/extinderea/ reabilitarea/ modernizarea sistemelor de alimentare cu apă, de epurare a apei și de canalizare, pentru care au fost înaintate 152 de proiecte din totalul celor 492. Pentru construcția, reconstrucția edificiilor sportive, inclusiv a  edificiilor destinate dezvoltării serviciilor sociale destinate populației din grupurile social vulnerabile (centre de îngrijire pentru copii, persoane în etate și persoane cu necesități speciale), inclusiv a infrastructurii medicale au fost depuse doar 72 de proiecte, dintre care doar unul singur pentru extinderea serviciilor de educație timpurie.

Acest document este elaborat de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în cadrul proiectului „Mai multe oportunități: politici familiale sensibile la gen pentru sectorul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova”, realizat de Fondul ONU pentru Populație (UNFPA), cu susținerea Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA), în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod neapărat poziția UNFPA, ADA și altor organizații afiliate.

The post OPERAȚIONALIZAREA FONDULUI NAȚIONAL PENTRU CREȘE appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Analiza lansată dezvăluie inegalitățile trăite de persoanele vârstnice la locul de muncă, precum și argumentele de ce această prevedere este contraproductivă, discriminatorie și contrară angajamentelor Moldovei față de UE, respectiv se solicită ca această să fie abrogată.

Bărbații și femeile în vârstă sunt afectate în mod diferit de inegalitățile de gen. În cazul femeilor, constatăm că nivelul de ocupare și remunerare (atât la nivel de salariu cât și de pensie) a acestora este mult mai mic comparativ cu cel al bărbaților. În cazul bărbaților constatăm că nivelul de precaritate al muncii este mai mare, nivelul de competențe și studii este mai mic, precum și dorința acestora de a învăța.

Cauzele acestor inegalități de gen sunt diferite. Inegalitățile care afectează femeile vârstnice se referă la politicile proaste legate de pensionare și ocuparea pensionarilor pe piața muncii, politici care în ultimii ani, au fost parțial remediate (egalarea vârstei și stagiului de pensionare, îmbunătățirea modului în care perioada concediului de îngrijire a copilului este asimilată stagiului de cotizare, introducerea pensiei minime). Ocuparea femeilor vârstnice este determinată în mod secundar de puținele oportunități de îngrijire a copiilor cu vârsta de 0-3 ani, astfel, o parte semnificativă a femeilor pensionare sunt nevoite să-și asume roluri de îngrijire și să se retragă de pe piața muncii definitiv. În cazul inegalităților care afectează bărbații, cauzele se referă la factori structurali legați de segregarea acestora în sectoare cu productivitatea mică și informalitate destul de mare. Acest fapt determină un grad mai mare de precaritate a muncii cu riscuri sporite ca drepturile de muncă să nu fie respectate, și o predilecție foarte mică pentru educație continuă și perfecționare.

Pentru a promova ocuparea decentă a vârstnicilor pe piața muncii, autoritățile trebuie să-și asume angajamente ferme, dar ar putea începe prin a elimina prevederi discriminatorii pentru vârstnici și în special pentru femeile vârstnice. Prin legea nr. 188 din 21.09.2017 pentru modificarea și completarea Codului muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003 a fost introdus dreptul angajatorului de a concedia – înceta unilateral, din inițiativa angajatorului, contractul individual de muncă pe motiv de deținere de către salariat a statului de pensionar pentru limită de vârstă. 

Posibilitatea de a concedia angajatul pentru deținerea statului de pensionar pentru limită de vârstă, de la sine, are drept efect  discriminarea acestei categorii de persoane în realizarea dreptului la muncă, în special fiind afectate femeile, dat fiind faptul că vârsta de pensionare a femeilor și bărbaților nu este egală. Astfel, aceste prevederi sunt aplicabile unei femei cu vârsta de 60 de ani nu și unui bărbat cu aceeași vârstă. 

Abrogarea  lit. y1) alin.(1) art. 86 ”deținerea de către salariat a statutului de pensionar pentru limită de vârstă;” din Codul Muncii, este un pas spre restabilirea egalității în sfera raporturile de muncă și eliminarea practicilor discriminatorii și abuzive ale angajatorilor de concediere a vârstnicilor cu statut de pensionar. În condițiile abrogării lit. y1) alin.(1) art. 86 și modificării art.86, lit. e) din Codul Muncii este creată o contrabalanță între asigurarea dreptului la muncă a pensionarilor profesioniști  care corespund cerințelor și crearea noi oportunități de muncă pentru tinerii specialiști. Se va asigura securitatea raporturilor de muncă prin ocuparea funcțiilor doar de profesioniști și încetarea raportului de muncă cu salariații lipsiți de performanță indiferent de vârstă.

The post Prevederea legislativă care discriminează femeile vârstnice pe piața muncii și încalcă angajamentele față de UE appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Divizarea inechitabilă a sarcinilor de îngrijire le determină pe femei să se retragă de pe piața muncii. Rata de ocupare a femeilor de 25-49 ani, care au copii cu vârsta de 0-6 ani, este cu 29pp mai mică în raport cu bărbații cu același statut și cu 26pp mai mică față de femeile fără copii de vârstă preșcolară (36% vs 62%). Acest lucru ne vorbește despre faptul că femeile sunt nevoite să se retragă de pe piața muncii odată cu apariția copiilor, asumându-și în totalitate responsabilitățile de îngrijire.

Accesul limitat la servicii de creșă explică o parte din inactivitatea femeilor cu copii pe piața muncii. În 2020, în medie, doar 11% din numărul total al copiilor cu vârsta de până la 3 ani erau încadrați în instituții de educație timpurie. Rata mică de acces este determinată de numărul limitat de locuri la creșe sau creșe – grădinițe, condițiile de activitate ale acestor instituții, repartizarea în profil teritorial etc., ceea ce face dificilă încadrarea sau revenirea părinților în câmpul muncii, în special a mamelor. Deși au fost operate modificări legislative care permit părinților să revină mai devreme pe piața muncii (opțiuni de beneficiere de indemnizația pentru creșterea copilului, posibilitatea de a reveni pe piața muncii cu păstrarea indemnizației, reducerea vârstei de încadrare a copiilor în creșe și grădinițe), părinții nu pot beneficia de aceste prevederi.

Un număr extrem de mic de noi creșe au fost deschise și puse la dispoziția populației în zonele cu copii de vârstă potrivită, în special creșe cu finanțare (cofinanțate) de la bugetul de stat sau bugetele locale. Astfel, chiar dacă părinții au posibilitatea de a reveni mai rapid la serviciu, ajustarea și extinderea infrastructurii necesare pentru a asigura copii cu vârsta între 2 și 3 ani cu locuri în instituțiile de educație timpurie de tip creșă trenează.

Pentru a remedia situația este necesar a fi create mai multe creșe și să fie alocate mai multe resurse în acest scop de către autoritățile centrale. Alocarea resurselor trebuie să acopere atât costurile de creare, extindere și îmbunătățire a serviciilor de creșă, cât și întreținerea acestora. În acest sens, se recomandă ca Guvernul să își asume o rată de cuprindere a copiilor în servicii de creșă de cel puțin 30% până în anul 2026. Aceasta ar însemna că încă aproximativ 15 mii de copii cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani vor avea acces la asemenea servicii – ponderea copiilor cu vârsta de la 2-3 ani cuprinși în cadrul acestor servicii ar crește de la aproximativ 30% la 60%, iar ponderea copiilor cu vârsta de la 1-2 ani cuprinși în cadrul serviciilor ar crește la 30%.

Se recomandă utilizarea infrastructurii financiare deja existente, pentru crearea/reanimarea unui sistem de creșe adecvat, finanțat din mijloace bugetare și din surse externe, cu destinație predefinită, printr-un fond specializat deja existent (FISM). Programul de asistență tehnică și financiară acordată de Guvernul României pentru instituțiile preșcolare din Republica Moldova (administrat de FISM) prevede un ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova. Reieșind din experiența implementării acestui program, se recomandă a fi instituit un fond pentru creșe.

Un Fond pentru Creșe este o abordare eficientă deoarece permite redirecționarea resurselor la cerere, adică acolo unde acestea sunt mai relevante.  Astfel, APL de nivelul I urmează să elaboreze propuneri de proiect pentru a beneficia de suport financiar. Cerința de a co-finanța investițiile la cel puțin 15% va servi drept alt indicator suplimentar în a determina necesitatea și dorința autorităților locale de a realiza asemenea proiecte în localitate.

Guvernul va trebui să sporească transferurile cu destinație specială pentru a acoperi costurile de întreținere. Dacă numărul copiilor cuprinși în servicii de creșă va crește la 30%, am putea anticipa o creștere (în termeni reali) de aproximativ 10% – 8.5% a alocațiilor cu destinație specială pentru educația timpurie.

The post FONDUL NAȚIONAL DE CREȘE Un pas decisiv pentru reconcilierea vieții de familie și cu cea profesională appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

 În 2022, nivelul egalității de gen în Moldova a înregistrat o creștere mai proeminentă, comparativ cu anii precedenți. Nivelul mediu al egalității dintre femei și bărbați, calculat pentru șase arii strategice evaluate, a fost estimat la 62 de puncte, fiind cu 3 puncte în progres față de anul precedent. 

Creșterea nivelului egalității de gen  se datorează, în mod covârșitor, reformelor din domeniul politic. Datorită sistemului de cotă dublă (cota de reprezentare de 40% și prevederi de plasare pe liste) a sporit considerabil numărul de femei în legislativ, în 2021 fiind înregistrat cel mai mare număr de deputate alese din istoria Moldovei – 40,6% din total deputați. În 2020, ponderea femeilor deputate constituia doar 25%. Acest fapt a determinat o creștere semnificativă a nivelului egalității de gen în domeniul politic, scorul acumulat fiind cu 14 puncte mai mare, comparativ cu anul 2020 (61 față de 47).

 Tendințe pozitive se atestă și în domeniul sănătății și accesului la resurse. În general, inegalitățile din sănătate afectează preponderent bărbații, iar cele ce vizează accesul la resurse – femeile. În 2022 se atestă o creștere de 2 puncte a nivelului egalității de gen în aceste domenii, ceea ce presupune că de aceste schimbări beneficiază atât femeile, cât și bărbații. În 2022, s-a redus ușor diferența de gen în salarii, fapt ce sugerează că veniturile femeilor și accesul la resurse tinde să se echilibreze ușor. De asemenea, se atestă o tendință de echilibrare și în domeniul sănătății, inclusiv la nivel de speranță de viață (în ultimii 10 ani, decalajul în speranța de viață era în mod constant mai mare de 8 ani în defavoarea bărbaților).

Unicul domeniu în care s-a înregistrat un regres (semnificativ!) în materie de egalitate de gen este piața muncii. La nivel general, acesta este domeniul cu cele mai importante inegalități între femei și bărbați. Femeile se regăsesc într-o pondere mult mai mică pe piața muncii, comparativ cu bărbații. Rata de ocupare a acestora scade drastic odată cu apariția copiilor, ceea ce denotă insuficiența unei infrastructuri sociale și politici publice orientate spre necesitățile femeilor și familiilor. Rata de ocupare a femeilor cu copii este cu 20% mai mică decât a celor fără copii. Inegalitățile pe piața muncii s-au amplificat considerabil în perioada pandemică. O bună parte dintre femei au pierdut locul de muncă sau au intrat în șomaj tehnic, în timp ce altele s-au confruntat cu o reducere a numărului de ore lucrate. Aceste aspecte, în mod evident, au avut implicații semnificative asupra securității lor financiare.

 Stereotipurile și percepțiile cu privire la participarea femeilor și bărbaților se atenuează. Spre exemplu, în anul 2009, 32% din cetățeni considerau că femeile sunt mai puțin capabile și nu pot ocupa funcții de conducere, iar în anul 2021 (în perioada campaniei electorale) această pondere a scăzut la 12%. Cele mai mari schimbări se atestă în percepțiile cu privire la reprezentarea bărbaților în funcții decizionale.

Această tendință este valabilă și pentru toate stereotipurile legate de rolurile de îngrijire sau rolurile tradiționale ale bărbaților. Deși tendința este una constant pozitivă, în 2021 a crescut ușor ponderea populației care consideră că rolurile de îngrijire a familiei și gospodăriei trebuie să fie asumate de către femei, acesta fiind și un efect al crizei pandemice, care a amplificat necesitățile de îngrijire.

The post INDEXUL EGALITĂȚII DE GEN 2022 appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.