Indexul integrării dimensiunii de gen în politicile publice 2013

Indexul integrării dimensiunii de gen în politicile publice 2013

Politicile  publice  sunt  acțiunile  realizate  de  către  guvern  (central  sau  local)  ca  răspuns  la problemele care apar în societate, la un moment dat. Vorbim despre politici publice atunci când o autoritate publică, centrală sau locală, încearcă să modifice mediul economic, social, cultural pentru toți actorii sociali, sau pentru grupuri specifice, pe baza unei analize atente a situației  existente,  prin  definirea  unei  viziuni  strategice  și  cu  ajutorul  unui  program  de acțiune coordonat.

În general, există cinci elemente care dau consistență unei politici publice:
1.  Este formată dintr-un ansamblu de măsuri concrete care dau substanță politicii;
2.  Cuprinde decizii sau forme de alocare a resurselor, a căror natură este mai mult sau mai puțin autoritară și în care anumite forme de coerciție sunt prezente;
3.  Se înscrie într-un cadru general de acțiune (diferența între politică publică și măsuri izolate);
4.  Are un public clar (persoane și grupuri a căror situație este influențată de politica în cauză);
5.  Are obiective și scopuri clare, stabilite în funcție de norme și valori, deci de o viziune.

Întrucât orice politică se adresează unor grupuri  țintă foarte clare, este evident că dacă este vorba despre grupuri de populație, acestea sunt formate din femei  și bărbați, iar dacă este vorba despre instituții/organizații diverse,  și acestea, la rândul lor, sunt formate din femei  și bărbați. Dacă politicile se referă la chestiuni ce  țin de infrastructură, ceea ce ar părea că se referă  la  lucruri  imateriale,  în  fapt,  orice  infrastructură  trebuie,  în  ultimă  instanță,  să contribuie la îmbunătățirea vieții oamenilor, deci ajungem iarăși la femei  și bărbați, sau, mai corect spus, la diferite grupuri de femei și bărbați.

Este evident că nu toate femeile  și toți bărbații sunt la fel. Vârsta, etnicitatea, apartenența religioasă, orientarea sexuală  și abilitățile (fizice  și mentale), mediul de reședință (urban vs. rural)  precum  și  normele  și  valorile  societății  în  care  trăiesc  influențează  activitățile  și responsabilitățile  femeilor  și  bărbaților,  precum  și  statutul  lor  social,  oportunitățile  și constrângerile pe care le au în viața cotidiană. Dar, fie că sunt tineri sau bătrâni, bogați sau săraci, educați sau nu, fie că trăiesc în orașe sau în mediul rural,”oamenii” sunt întotdeauna femei sau bărbați, ceea ce înseamnă că relațiile de gen sunt de neevitat.

Întrucât  genul  social  reprezintă  o diferență  structurală  care  influențează întrega populație, iar  politicile  publice  sunt  create pentru  grupuri  țintă/de  populație  sau  au  implicații directe pentru acestea, este evident că  nu pot exista politici publice neutre din punct de vedere al genului: orice politică publică este mai mult sau mai puțin relevantă din perspectivă de gen.

O verificare rapidă a nivelului relevanței de gen se poate face prin căutarea  răspunsului la următoarele tipuri de întrebări:

  • Politica are legatură cu un grup țintă sau cu mai multe?
  •   Va  influența  în  vreun fel  viața  cotidiană  sau pe termen lung  a unei  părți/unor  părți ale populației?
  • Există diferențe între diverse categorii de femei  și bărbați în acest domeniu (în ceea ce  privește  drepturile,  resursele  accesibile  și  accesate,  participarea,  valorile  și normele privitoare la relațiile de gen)?

În  contextul  procesului  de  integrare  europeană  în  care  Republica  Moldova  s -a  înscris, egalitatea de gen este o valoare fundamentală recunoscută  și normată. Egalitatea de gen nu se  reduce  doar  la  număr  egal  de  femei  și  bărbați  care  beneficiază  de  ceva,  și  nici  nu înseamnă  neapărat  tratament  egal  pentru  femei  și  bărbați.  Scopul  nu  este  ca  femeile  și bărbații  să  devină  la  fel,  ci  ca  oportunitățile  lor  de  viață  să  devină  și  să  rămână  egale. Egalitatea de gen cuprinde dreptul femeilor  și bărbaților de a fi diferiți  și înseamnă aspirația către o societate unde femeile  și bărbații, fetele  și băieții,  să fie capabili să-și împlinească în egală măsură nevoile  și aspirațiile  și să contribuie în egală măsură la modelarea societă ții în care trăiesc.

Abordarea  integratoare  a  egalității  de  gen  (gender  mainstreaming)  este  o  strategie  de realizare  a  egalității  de  gen  și  înseamnă  recunoașterea  faptului  că  femeile  și  bărbații  au adesea nevoi  și priorități diferite, trebuie să facă față unor constrângeri diferite, au aspirații diferite  și  contribuie  în  mod  diferit  la  dezvoltarea  societății.  Pentru  atingerea  egalității  de gen, societatea  și instituțiile/organizațiile trebuie transformate astfel încât să acomodeze în mod egal nevoile și aspirațiile femeilor  și bărbaților. Implică includerea aspectelor de gen în toate  politicile, programele,  practicile  și  procesul  de  luare  a  deciziilor,  astfel  încât,  în  orice stadiu și la orice nivel al elaborării sau implementării acestora, să se facă o analiză a efectelor asupra femeilor și bărbaților și să se acționeze în consecință.5331_raportanalizapoliticperspectivagen

Partajează acestă postare

Lasă un răspuns