FONDUL NAȚIONAL DE CREȘE Un pas decisiv pentru reconcilierea vieții de familie și cu cea profesională

FONDUL NAȚIONAL DE CREȘE Un pas decisiv pentru reconcilierea vieții de familie și cu cea profesională


Piața muncii din Moldova este domeniul cu cele mai mare inegalități, care afectează preponderent femeile. Potrivit datelor BNS pentru anul 2020, rata de activitate a femeilor este cu 9pp mai mică decât a bărbaților, iar rata de ocupare – cu 8pp mai mică. Totodată, o treime dintre femeile de 15-29 de ani nu muncesc, nu studiază și nu beneficiază de careva instruiri (NEET), comparativ cu 19% dintre bărbații tineri.

Divizarea inechitabilă a sarcinilor de îngrijire le determină pe femei să se retragă de pe piața muncii. Rata de ocupare a femeilor de 25-49 ani, care au copii cu vârsta de 0-6 ani, este cu 29pp mai mică în raport cu bărbații cu același statut și cu 26pp mai mică față de femeile fără copii de vârstă preșcolară (36% vs 62%). Acest lucru ne vorbește despre faptul că femeile sunt nevoite să se retragă de pe piața muncii odată cu apariția copiilor, asumându-și în totalitate responsabilitățile de îngrijire.

Accesul limitat la servicii de creșă explică o parte din inactivitatea femeilor cu copii pe piața muncii. În 2020, în medie, doar 11% din numărul total al copiilor cu vârsta de până la 3 ani erau încadrați în instituții de educație timpurie. Rata mică de acces este determinată de numărul limitat de locuri la creșe sau creșe – grădinițe, condițiile de activitate ale acestor instituții, repartizarea în profil teritorial etc., ceea ce face dificilă încadrarea sau revenirea părinților în câmpul muncii, în special a mamelor. Deși au fost operate modificări legislative care permit părinților să revină mai devreme pe piața muncii (opțiuni de beneficiere de indemnizația pentru creșterea copilului, posibilitatea de a reveni pe piața muncii cu păstrarea indemnizației, reducerea vârstei de încadrare a copiilor în creșe și grădinițe), părinții nu pot beneficia de aceste prevederi.

Un număr extrem de mic de noi creșe au fost deschise și puse la dispoziția populației în zonele cu copii de vârstă potrivită, în special creșe cu finanțare (cofinanțate) de la bugetul de stat sau bugetele locale. Astfel, chiar dacă părinții au posibilitatea de a reveni mai rapid la serviciu, ajustarea și extinderea infrastructurii necesare pentru a asigura copii cu vârsta între 2 și 3 ani cu locuri în instituțiile de educație timpurie de tip creșă trenează.

Pentru a remedia situația este necesar a fi create mai multe creșe și să fie alocate mai multe resurse în acest scop de către autoritățile centrale. Alocarea resurselor trebuie să acopere atât costurile de creare, extindere și îmbunătățire a serviciilor de creșă, cât și întreținerea acestora. În acest sens, se recomandă ca Guvernul să își asume o rată de cuprindere a copiilor în servicii de creșă de cel puțin 30% până în anul 2026. Aceasta ar însemna că încă aproximativ 15 mii de copii cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani vor avea acces la asemenea servicii – ponderea copiilor cu vârsta de la 2-3 ani cuprinși în cadrul acestor servicii ar crește de la aproximativ 30% la 60%, iar ponderea copiilor cu vârsta de la 1-2 ani cuprinși în cadrul serviciilor ar crește la 30%.

Se recomandă utilizarea infrastructurii financiare deja existente, pentru crearea/reanimarea unui sistem de creșe adecvat, finanțat din mijloace bugetare și din surse externe, cu destinație predefinită, printr-un fond specializat deja existent (FISM). Programul de asistență tehnică și financiară acordată de Guvernul României pentru instituțiile preșcolare din Republica Moldova (administrat de FISM) prevede un ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova. Reieșind din experiența implementării acestui program, se recomandă a fi instituit un fond pentru creșe.

Un Fond pentru Creșe este o abordare eficientă deoarece permite redirecționarea resurselor la cerere, adică acolo unde acestea sunt mai relevante.  Astfel, APL de nivelul I urmează să elaboreze propuneri de proiect pentru a beneficia de suport financiar. Cerința de a co-finanța investițiile la cel puțin 15% va servi drept alt indicator suplimentar în a determina necesitatea și dorința autorităților locale de a realiza asemenea proiecte în localitate.

Guvernul va trebui să sporească transferurile cu destinație specială pentru a acoperi costurile de întreținere. Dacă numărul copiilor cuprinși în servicii de creșă va crește la 30%, am putea anticipa o creștere (în termeni reali) de aproximativ 10% – 8.5% a alocațiilor cu destinație specială pentru educația timpurie.

Partajează acestă postare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *