Potrivit datelor prezentate în document:

• Demografie în schimbare: La 1 ianuarie 2026, în țară locuiau 611,9 mii de persoane de 60 de ani și peste, reprezentând 25,9% din populație (aproape 1 din 4 cetățeni). Femeile constituie mai mult de trei cincimi din populația vârstnică.
• Disparități economice de gen: Femeile vârstnice sunt afectate disproporționat de sărăcie. Acestea înregistrează o pensie medie pentru limită de vârstă cu 16,2% mai mică decât a bărbaților (4 162 lei față de 4 964 lei), drept urmare a veniturilor salariale mai mici și a pauzelor în carieră dedicate îngrijirii familiei de-a lungul vieții.
• Disparități de sănătate și longevitate: În timp ce femeile trăiesc mai mult, dar se confruntă mai frecvent cu boli cronice și limitări funcționale, bărbații înregistrează o rata de supramortalitate prematură – având o speranță de viață la 60 de ani cu 5 ani mai mică decât a femeilor (16 ani față de 21 de ani) și o incidență aproape dublă a tumorilor maligne.

„Longevitatea nu este neutră din perspectiva genului. Femeile și bărbații ajung la vârsta înaintată cu resurse, vulnerabilități și riscuri complet diferite. O politică publică neutră din punct de vedere al genului ar rata complet adresarea nevoilor specifice ale ambelor grupuri”, subliniază CPD.

Măsuri prioritare propuse de expertele CPD:

Pentru a reduce impactul inegalităților acumulate pe parcursul vieții și a asigura un trai demn populației vârstnice, CPD recomandă autorităților o serie de intervenții legislative și sociale urgente:

1. Echitate în sistemul de pensii: Recunoașterea în stagiul necontributiv de cotizare a perioadelor de îngrijire a persoanelor vârstnice dependente din familie.
2. Suport țintit pentru vulnerabilități extreme: Reorientarea sprijinului energetic și al ajutoarelor sociale pentru perioada rece a anului către gospodăriile vârstnice formate dintr-o singură persoană (majoritatea fiind femei văduve).
3. Combaterea discriminării pe piața muncii: Abrogarea prevederilor din Codul Muncii [art. 86 alin. (1) lit. y¹] care permit concedierea salariaților doar pe baza statutului de pensionar.
4. Îmbătrânire activă și incluziune digitală: Extinderea programelor de alfabetizare digitală și securitate cibernetică pentru vârstnici, alături de crearea consiliilor consultative ale vârstnicilor pe lângă autoritățile locale.

Proiectele de reformă și pachetul complet de recomandări pot fi consultate în documentul de politici publice integrat.

___________________

Această publicație este realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu suportul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Implicarea civică pentru împuternicirea tinerilor și a femeilor”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Organizația Necomercială „Agenția Regională de Dezvoltare” din Tiraspol. Conținutul publicației aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene. 

The post Inegalități care se acumulează: femeile și bărbații vârstnici din Republica Moldova appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Studiul se bazează pe un sondaj efectuat de CBS Research în perioada 14-26 aprilie 2026, pe un eșantion de 1101 persoane, cu excepția regiunii din stânga Nistrului, cu o marjă maximă de eroare de ±3%.

Populația recunoaște în mare măsură principalele forme de corupție electorală, potrivit sondajului. Oferirea de bani în schimbul votului este considerată act de corupție de 90,3% dintre respondenți, urmată de oferirea de cadouri sau bunuri, precum alimente și alcool (87,4%). Totodată, 81,4% consideră drept corupție amenințările și presiunile asupra alegătorilor, iar 81,1% – înregistrarea fictivă a alegătorilor într-o altă circumscripție.

Potrivit cercetării, indicele de alfabetizare privind corupția electorală este de 0,78 puncte din 1, ceea ce indică un nivel ridicat de recunoaștere a practicilor de corupție electorală în rândul populației. Totodată, indicele de determinare împotriva corupției electorale este de 0,66 puncte din 1, reflectând un nivel de opoziție moderat spre ridicat față de aceste practici.

Studiul relevă că 69,2% dintre respondenți consideră corupția electorală un fenomen răspândit în Republica Moldova. În același timp, aproape 28% dintre respondenți afirmă că ei sau persoane din cercul apropiat au fost expuși unor tentative de influențare a votului. Dintre aceștia, 7,9% declară că li s-au propus direct bani, bunuri sau favoruri, iar 24,9% cunosc astfel de cazuri în rândul rudelor sau persoanelor apropiate.

Cele mai frecvente forme de corupere electorală raportate de respondenți sunt oferirea de bani (2,7%) și de bunuri, precum produse alimentare sau alcool (2,3%). De asemenea, 2,3% dintre respondenți afirmă că au fost amenințați cu pierderea locului de muncă, iar 1,3% – cu dosare penale. Reprezentanții partidelor politice sunt indicați cel mai frecvent drept inițiatori ai acestor acțiuni (33,6%), urmați de persoane din comunitate (16,4%).

Datele arată că femeile, persoanele din mediul rural, cele cu nivel redus de studii și cu venituri mici sunt mai frecvent expuse tentativelor de corupere electorală. Femeile sunt mai frecvent expuse tentativelor de corupere electorală (8,8%, comparativ cu 6,3% în cazul bărbaților), iar persoanele cu nivel redus de studii înregistrează o rată a expunerii directe de 12,2%, față de 6,5% în cazul celor cu studii superioare. Totodată, persoanele cu venituri mici sunt expuse mai frecvent corupției (11,7%) fațǎ de cele cu venituri relativ mari (5%).

În ceea ce privește încrederea în instituțiile responsabile de procesele electorale, administrația publică locală (59,8%) și observatorii electorali (58,4%) înregistrează cele mai ridicate niveluri de încredere. Comisia Electorală Centrală este creditată cu încredere de puțin peste jumătate dintre respondenți.

Majoritatea respondenților (70%) declară că ar raporta tentativele de corupere electorală. Principalul motiv invocat pentru cei care ar alege să nu raporteze este lipsa încrederii în autorități (40,1%), urmat de percepția că nu este important să raporteze astfel de cazuri (26,2%) și teama de consecințe (19,8%). Totodată, 26,5% dintre respondenți spun că nu cunosc niciun canal de raportare a cazurilor de corupție electorală.

The post Fenomenul corupției electorale este tot mai conștientizat de populația Republica Moldova appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Această decizie fiscală va duce la o scumpire directă de peste 11,1% a produselor de bază pentru sănătatea sexuală și reproductivă, afectând disproporționat cele peste 550.000 de femei și fete de vârstă fertilă din Republica Moldova, în special pe cele din gospodăriile cu venituri mici.

Punctele principale din analiza CPD:

• Majorare de taxe fără justificare: Proiectul de lege elimina cota redusă de 8% prin rescrierea integrală a Articolului 96 din Codul Fiscal, fără ca nota de fundamentare să conțină vreo analiză de impact sau o estimare a veniturilor.

• Discriminare indirectă: În timp ce cota de 8% este menținută pentru alte bunuri (medicamente, gaze naturale, contraceptive hormonale), produsele de igienă menstruală sunt singurele bunuri de primă necesitate excluse din acest regim.

• Impact social grav: Scumpirea accesului la absorbante agravează sărăcia menstruală și absenteismul școlar în rândul fetelor din familii vulnerabile. Sarcina fiscală cumulată (TVA + taxe vamale) ajunge în prezent la circa 33% din valoarea în vamă.

• Neconformitate cu directivele UE: Directiva 2006/112/CE permite statelor membre să aplice cote reduse sau chiar cota zero pentru produsele de igienă feminină și contracepție (model deja adoptat de țări precum Irlanda, Cipru sau Malta).

Revendicările și propunerile de amendamente formulate de CPD:

1. Abolirea taxării pe menstruație (Cota Zero TVA): Trecerea produselor de igienă menstruală la cota zero de TVA cu drept de deducere (Art. 104 Cod Fiscal), urmând exemplul european și precedentul creat în același proiect de lege pentru cărți și publicații periodice. Costul bugetar este de doar 35–40 milioane lei/an (sub 0,1% din veniturile bugetului public național).

2. Reintroducerea cotei reduse (8%) pentru prezervative și consumabile medicale: Menținerea tratamentului fiscal egal între toate metodele contraceptive și consumabilele de uz medical.

3. Eliminarea taxei vamale de import (11%): Reducerea la 0% a taxei vamale pentru poziția tarifară 9619.

4. Plafonarea adaosului comercial: Includerea produselor menstruale în lista mărfurilor social importante pentru a garanta că reducerile de taxe ajung direct la casa de marcat, nu în profitul distribuitorilor.

The post Opinia Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) cu privire la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (privind simplificarea legislației fiscale și vamale) appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

De la decizii intuitive la strategii bazate pe date

Tranziția către o administrare modernă a politicilor de tineret a presupus renunțarea la vechiul model de lucru, în care proiectele erau elaborate din birou, fără o consultare aprofundată a beneficiarilor. Baza acestei transformări a fost structurată în perioada iunie 2025 – iulie 2026, prin intermediul proiectului „Consolidarea guvernării bazate pe date demografice fiabile și dezagregate pentru autoritățile publice centrale și locale” finanțat de Elveția și cofinanțat și implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație în Moldova și CPD. În total, 10 APL-uri din țară au demonstrat că deciziile bazate pe date concrete și empatie creează comunități mai incluzive și mai bine adaptate nevoilor cetățenilor.Marina Vorbaneț, specialistă principală în probleme de tineret în cadrul Primăriei Edineț

„În trecut, fundamentam deciziile pe presupuneri administrative. Interacțiunea cu tinerii era adesea formală, iar răspunsurile colectate erau superficiale. Acest proiect ne-a oferit metodologia necesară pentru a combina datele statistice cu realitatea tinerilor, schimbând fundamental modul în care gestionăm resursele publice.”, explică Marina Vorbaneț, specialistă principală în probleme de tineret în cadrul Primăriei Edineț.

Schimbarea de viziune a adus și o apropiere directă de comunitate. Pentru echipa din primărie, procesul s-a tradus prin prezență constantă pe teren, trecând de la organizarea consultărilor până la acțiuni logistice directe la evenimente.

Instrumentele schimbării: Strategie locală adaptată prin prisma datelor demografice

Munca din spatele cortinei administrative a generat două documente strategice fundamentale pentru municipiu. În primul rând, Profilul Demografic al Municipiului Edineț oferă o analiză bazată pe date statistice exacte și sondaje structurate, reflectând nevoile reale ale populației tinere și eliminând speculațiile din procesul decizional. În al doilea rând, Strategia Municipală de Tineret, un document aprobat oficial de Consiliul Municipal Edineț, stipulează angajamentul financiar direct și pe termen lung al autorităților locale.

Regândirea procesului decizional a condus totodată la reconstituirea pe baze participative a Consiliului Municipal al Tinerilor și la dezvoltarea unor canale active de dialog, precum platforma online YouthStation Edineț. Tranziția către luarea deciziilor prin date a reconfigurat și activitatea operativă a funcționarilor publici. Procesul a implicat o prezență constantă în comunitate, reevaluarea priorităților bugetare și o cooperare strânsă cu organizațiile societății civile.

Centrul de Cultură și Civilizație pentru Tineri: Un spațiu multifuncțional creat de comunitate și pentru comunitate

Cea mai importantă realizare tactică a acestei strategii o constituie inaugurarea Centrului de Cultură și Civilizație pentru Tineri, o structură aflată sub egida Primăriei Municipiului Edineț și finanțată din bugetul local.

Dotat la standarde înalte cu echipament tehnic de ultimă generație și mobilier modern datorită unui grant de 15.000 USD (obținut în cadrul proiectului sus menționat), noul spațiu depășește estetica unei renovări clasice. El funcționează ca un hub multifuncțional menit să răspundă unui spectru larg de necesități, oferind programe de educație non-formală, dezvoltare personală și cursuri vocaționale, la fel este un spațiu unde tinerii se adună și generează idei și activități pentru comunitatea lor. De asemenea, centrul creează o platformă permanentă pentru dialogul comunitar dintre tineri și autorități, stimulând totodată integrarea socială, proiectele culturale și acțiunile de voluntariat în rândul tinerilor din tot raionul.

„Tinerii ne spuneau mereu că au nevoie de un spațiu al lor, unde să se simtă liberi, nu de o sală formală în primărie. Cel mai valoros rezultat este că au realizat că vocea lor contează și că produce efecte bugetare reale. Când vezi tineri care spun că vor să se întoarcă după facultate să lucreze aici, înțelegi că investiția își atinge scopul”, adaugă Marina Vorbaneț.

Impactul asupra comunității în date și fapte:

• Reconfigurarea reprezentativității: Reconstituirea Consiliului Municipal al Tinerilor pe baze participative reale.
• Comunicare directă: Crearea unor canale active de dialog (inclusiv platforma YouthStation Edineț), care asigură o legătură permanentă între administrație și tineri.
• Extindere regională: Facilitarea accesului la servicii pentru tinerii din întregul raion, dar și organizarea de evenimente inter-instituționale.

Sustenabilitate și perspective de dezvoltare

Inaugurarea centrului nu reprezintă finalul unui proiect, ci începutul unei etape noi de dezvoltare comunitară. Noua metodologie de lucru adoptată de Primăria Edineț stabilește un precedent în administrarea fondurilor publice la nivel local. Eliminarea deciziilor arbitrare și ancorarea investițiilor în indicatori demografici verificabili garantează un randament social ridicat pe termen lung.

Proiectul continuă să genereze noi inițiative comunitare, de la programe de voluntariat și management cultural, până la atragerea de noi parteneriate externe. La Edineț, guvernarea bazată pe date a transformat politicile de tineret dintr-o obligație administrativă într-un motor de dezvoltare locală.

The post De la decizii intuitive la o comunitate conectată: Cum a transformat Edinețul guvernarea bazată pe date într-un hub modern pentru tinerii din Nordul țării appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Acest demers a fost realizat prin intermediul proiectului „Consolidarea guvernării bazate pe date demografice fiabile și dezagregate pentru autoritățile publice centrale și locale”, finanțat de Elveția (SDC) și cofinanțat și implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în Moldova, în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În cadrul unui program de mentoar complex  și consolidare a capacităților, sprijinul oferit celor 10 APL-uri a fost adaptat pe nevoile specifice ale fiecărei comunități. În unele localități s-au reevaluat politicile și strategiile existente, în altele au fost redactate planuri de acțiuni noi, s-au creat cadre normative pentru servicii comunitare noi. Programul a adus răspunsuri concrete și la provocările comune ale APL-urilor, cum ar fi lipsa instrumentelor interne de colectare a datelor, capacitățile analitice reduse sau absența procedurilor clare de protecție a datelor.

Inițiativele au fost orientate spre: 

• Consolidarea relațiilor intergeneraționale și reducerea izolării sociale; 
• Crearea și revitalizarea spațiilor comunitare pentru tineri, persoane vârstnice și familii; 
• Dezvoltarea serviciilor și programelor pentru îmbătrânire activă; 
• Extinderea oportunităților pentru tineri prin servicii culturale, civice, sportive și educaționale; 
• Crearea sau consolidarea unor servicii comunitare locale pentru grupuri vulnerabile. 

Pentru a asigura continuitatea acestor practici, primăriile au avut resursă Ghid-ul practic privind utilizarea datelor statistice în procesul de luare a deciziilor. Acest instrument metodologic oferă decidenților locali un set clar de pași practici pentru analiza și interpretarea datelor statistice, stocarea lor corectă și transpunerea concluziilor în documente de politici publice. Astfel, utilizarea datelor a încetat să mai fie o cerință abstractă și a devenit o rutină de lucru în administrația locală.

Cele 10 APL-uri protagoniste ale schimbării

Schimbarea a prins viață prin efortul comun al administrațiilor locale și al cetățenilor din 10 localități partenere:

• Bălți
• Budești
• Cimișlia
• Copceac
• Edineț
• Florești
• Ghidighici
• Nisporeni
• Ruseștii Noi
• Strășeni

Strategiile revizuite au fost transpuse rapid în practică prin intermediul inițiativelor locale (ale celor 10 APL-uri) menite să combată izolarea socială, să modernizeze infrastructura comunitară și să ofere sprijin direct categoriilor vulnerabile. În cadrul acestor proiecte au fost dezvoltate și reabilitate spații comunitare și de socializare pentru seniori, veterani și tineri, s-au amenajat parcuri și terenuri multifuncționale pentru sport și recreere, au fost consolidate centrele de tineret și s-au extins serviciile sociale locale.

Impactul în cifre: Rezultatele principale ale proiectului

Toate aceste intervenții au avut un impact financiar și social considerabil. Valoarea totală a celor zece inițiative locale a fost de 4.525.289,84 MDL, din care 2.563.836,23 MDL au reprezentat finanțarea oferită în cadrul proiectului, iar diferența de peste 1,9 milioane MDL a fost acoperită din bugetele locale, contribuțiile comunitare și alte surse atrase.

Rezultatele obținute pe teren confirmă succesul acestui model de guvernare. Prin intermediul proiectului au fost create sau reabilitate cel puțin 7 spații comunitare multifuncționale și au fost consolidate cel puțin 8 servicii și structuri locale, precum cluburi pentru seniori și centre de tineret. Peste 5.000 de beneficiari direcți se bucură anual de aceste spații și servicii modernizate, iar cel puțin 1.500 de persoane din grupuri vulnerabile primesc sprijin prin serviciile sociale locale dezvoltate.

De asemenea, peste 700 de persoane au fost implicate direct în activități intergeneraționale, culturale, civice și sportive. Printre aceștia se numără cel puțin 600 de tineri participanți la acțiuni de voluntariat și educație non-formală, dar și zeci de seniori care beneficiază de programe de îmbătrânire activă, inclusiv ateliere speciale în cadrul cărora cel puțin 15 persoane vârstnice și-au dezvoltat competențe digitale. Totodată, în comunități s-au desfășurat cel puțin șase procese consultative și inițiative publice cu participarea tinerilor și cetățenilor, fapt ce a consolidat participarea civică și parteneriatele locale dintre primării, ONG-uri și grupuri de inițiativă.

Inițiative durabile: De la date statistice la grija pentru oameni

Dincolo de spațiile fizice construite sau reabilitate, cel mai valoros rezultat rămâne capacitatea instituțională consolidată a autorităților locale. Reprezentanții primăriilor au învățat să interpreteze indicatorii statistici, să identifice tendințele pe termen lung și să argumenteze riguros alocarea resurselor bugetare. Experiența celor 10 localități demonstrează că o comunitate incluzivă, prietenoasă cu toate generațiile și pregătită pentru viitor se construiește atunci când politicile publice sunt fundamentate pe date reale, iar deciziile sunt luate în mod direct pentru și împreună cu cetățenii.

Prin intermediul programului intensiv de mentorat, cele 10 APL-uri au fost sprijinite să își reevalueze strategiile locale, să își ajusteze planurile de acțiuni și să elaboreze reglementări pentru servicii noi. De asemenea, primăriile au fost echipate cu Ghidul practic privind utilizarea datelor statistice în procesul de luare a deciziilor, un instrument metodologic ce va continua să ghideze deciziile locale pe termen lung.

Proiectul se încheie, însă comunitățile din Bălți, Budești, Cimișlia, Copceac, Edineț, Florești, Ghidighici, Nisporeni, Ruseștii Noi și Strășeni merg mai departe mai unite, dovedind că o guvernare bazată pe date și empatie este temelia unei societăți în care fiecare generație își găsește locul.

___________

Proiectul „Consolidarea guvernării bazate pe date demografice fiabile și dezagregate pentru autoritățile publice centrale și locale” este finanțat de Elveția (SDC) și cofinanțat și implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în Moldova, în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

The post Comunități mai puternice, generații mai conectate: Cum 10 APL-uri din țară au transformat comunitățile prin prisma datelor demografice appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Programul, structurat în trei valuri tematice, a reunit 303 femei și 17 bărbați din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Agențiilor Teritoriale de Asistență Socială (ATAS/STAS) și instituțiilor de învățământ profesional tehnic (VET). Instruirile au fost organizate de UN Women Moldova, în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD), acoperind opt regiuni-cheie: Cahul, Ștefan Vodă și Comrat (cu sprijinul Guvernului Canadei), respectiv Chișinău, Bălți, Hâncești, Strășeni și Cimișlia (cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare).

Dincolo de ghișeu: Abordarea intersecțională a vulnerabilității

Cele 20 de sesiuni desfășurate (16 cu prezență fizică și 4 online) au avut ca scop transformarea funcționarilor publici din simpli executanți administrativi în actori de suport educați și empatici. Prima etapă a programului a vizat alinierea practicilor zilnice la standardele europene prin introducerea conceptului de discriminare multiplă sau abordare intersecțională.

Specialiștii au analizat spețe complexe în care vulnerabilitățile se suprapun, cum este cazul unei femei dintr-o minoritate etnică, din mediul rural izolat, care se confruntă simultan și cu o dizabilitate. Totodată, s-a pus accent pe adoptarea unui limbaj sensibil la gen, menit să elimine barierele terminologice și stereotipurile internalizate care, de cele mai multe ori, descurajează grupurile marginalizate să solicite ajutorul statului.

Prima linie de apărare împotriva violenței economice și de gen

O componentă critică a instruirilor a abordat violența în bază de gen nu ca pe o problemă privată, ci ca pe o barieră structurală în calea emancipării economice a femeilor. Deoarece structurile ANOFM sau ATAS reprezintă adesea primul punct de contact cu publicul, aceste echipe au fost instruite să recunoască formele ascunse de abuz – de la cel psihologic și economic, până la hărțuirea sexuală la locul de muncă sau abuzul digital.

Prin utilizarea unor modele analitice precum Arborele Cauzal și Modelul Duluth, dar și prin demontarea miturilor profesionale care duc la blamarea victimei, funcționarii au însușit o procedură clară de referire în 6 pași. Aceasta garantează un traseu sigur de asistență, ghidat de principiul fundamental al non-revictimizării.

Ultimul pilon al programului a avut un caracter strict operațional. Echipele teritoriale au analizat accesibilitatea propriilor instituții prin prisma exercițiului metodologic „Măsurăm distanța”, evaluând serviciile pe baza a 12 criterii specifice.

Sesiunile au scos în prim-plan fenomenul discriminării indirecte — proceduri aparent neutre care dezavantajează anumite categorii, cum ar fi un program rigid de audiențe ce îngrădește accesul mamelor singure sau lipsa materialelor informative adaptate pentru persoanele cu deficiențe senzoriale.

Ca rezultat direct, participanții au elaborat o Fișă de măsuri concrete pentru fiecare instituție reprezentată. Documentele prevăd termene clare și responsabilități pentru:

• Adaptarea spațiilor fizice;
• Flexibilizarea programului de lucru;
• Introducerea măsurilor de suport pentru îngrijirea copiilor în timpul interviurilor de angajare;
• Optimizarea canalelor de informare.

„Instruirea ne-a schimbat optica. Am învățat să privim instituția prin ochii celor mai vulnerabili și să identificăm barierele nevăzute din procedurile noastre. Acum recunoaștem mai ușor semnele subtile ale violenței și știm exact cum să acționăm fără a revictimiza. Ne întoarcem în teritoriu pregătite să oferim un sprijin real, bazat pe respect și demnitate.”, Maria, specialistă în asistență socială.

„Cursul acesta m-a făcut să realizez cât de mult contează acel prim contact pe care îl avem cu oamenii. Mi-am dat seama de responsabilitatea uriașă pe care o avem. Ne întoarcem în comunitate deciși să spargem aceste bariere și să demonstrăm că instituțiile statului pot fi, înainte de toate, un spațiu al siguranței și al respectului deplin.”, spune Artiom, asistent social.

O nouă cultură a serviciului public orientat către cetățean

Prin interconectarea organică a acestor module de formare, sistemul de asistență socială și ocupare a forței de muncii din Republica Moldova face o tranziție asumată către o cultură organizațională centrată pe demnitatea umană. Abilitarea funcționarilor publici de a recunoaște discriminarea multiplă, de a elimina activ barierele din calea grupurilor vulnerabile și de a interveni profesionist și empatic în sprijinul victimelor violenței de gen transformă instituțiile statului din simple ghișee administrative în veritabile spații de siguranță, incluziune și suport real pentru întreaga comunitate.

The post Cadrele din asistența socială și ocuparea forței de muncă – mai pregătite să ofere servicii centrate pe demnitatea umană appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Apelul este adresat Președintei Republicii Moldova, candidatului desemnat la funcția de prim-ministru, partidului aflat la guvernare și fracțiunilor parlamentare. El vine într-un moment de decizie: la 3 iulie 2026, în urma demisiei prim-ministrului Alexandru Munteanu, întregul Guvern și-a încetat mandatul, interimatul fiind asigurat din 8 iulie de viceprim-ministrul Eugeniu Osmochescu, iar Președinta Maia Sandu a lansat consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru. CPD subliniază că tocmai la etapa întocmirii listei viitorului Cabinet se decide efectiv componența de gen a executivului, iar alegerea de a include femeile în funcții ministeriale, inclusiv la portofolii-cheie, ține exclusiv de voința celor care formează Guvernul.

La finele anului 2025, reprezentarea femeilor în Guvern a atins unul dintre cele mai scăzute niveluri ale ultimului deceniu. În Guvernul Munteanu, doar 4 din 18 membri au fost femei, respectiv circa 22%, față de un vârf istoric de 58,3% în 2019. CPD atrage atenția că această regresie a fost posibilă întrucât Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern a eliminat obligația fermă de 40% pentru fiecare sex, instituită anterior prin Legea nr. 71/2016, lăsând echilibrul de gen la latitudinea voinței politice de moment. Reperul european este clar: Recomandarea Rec(2003)3 a Consiliului Europei fixează un minim de 40% pentru fiecare sex în organele decizionale. 

Recomandările CPD 

Apelul formulează patru recomandări, adresate fiecărui factor de decizie implicat în formarea și învestirea noului Guvern. 

Candidatului desemnat la funcția de prim-ministru – să includă femeile în lista viitorului Cabinet de miniștri la un nivel de cel puțin 40%, inclusiv la portofolii-cheie. Pragul de reprezentare echilibrată trebuie asigurat încă din etapa de întocmire a listei, cu includerea femeilor nu doar formal, ci în ministere de importanță strategică. 

Partidului aflat la guvernare – să își asume public angajamentul de a susține un Cabinet de miniștri echilibrat din perspectiva de gen. Ca formațiune care deține majoritatea parlamentară și care înaintează candidatul la funcția de prim-ministru, partidul de guvernare poartă responsabilitatea politică directă pentru componența noului executiv. 

Parlamentului Republicii Moldova – să condiționeze acordarea votului de încredere de respectarea cerinței de reprezentare minimă de 40% pentru fiecare sex și să reintroducă această obligație în Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern. După modelul consacrat prin Legea nr. 71/2016, norma actuală de diligență trebuie înlocuită cu o normă de rezultat, cu prag numeric clar, corelată cu procedura de învestitură, astfel încât echilibrul de gen să fie garantat inclusiv în cazul remanierilor, pe întreaga durată a mandatului. 

Președintei Republicii Moldova – să susțină, în cadrul consultărilor și al procesului de desemnare, includerea reprezentării echilibrate de gen printre criteriile viitorului Guvern. În calitate de garant al respectării angajamentelor asumate de stat, inclusiv în parcursul european, Președinta poate contribui la consolidarea acestui principiu în etapa de formare a executivului. 

The post Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) cere ca noul Guvern să fie investit cu o reprezentare echilibrată de gen appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Autoritățile competente, alături de societatea civilă și partenerii de dezvoltare, s-au reunit pe 22 iunie 2026 pentru a evalua sistemul actual și a sublinia necesitatea reformelor înainte de scrutinele așteptate în perioada 2027-2029 (alegerile locale generale, prezidențiale și parlamentare). Dialogul public a fost organizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în parteneriat cu PNUD, cu susținerea Norvegiei, Suediei și Danemarcei.

„Avem o cotă care funcționează pentru liste, dar care a dispărut acolo unde se ia decizia executivă. Obligația de 40% pentru componența Guvernului a existat, însă a fost transformată într-o simplă recomandare, iar rezultatul se vede: reprezentarea femeilor în executiv depinde acum doar de bunăvoința politică. Aceasta este lacuna pe care propunem să o corectăm”, menționează Natalia Covrig, Directoare executivă, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

„Experiența ultimelor cicluri electorale demonstrează că măsurile legislative bine concepute pot produce schimbări reale în reprezentarea politică. Totuși, o democrație autentic incluzivă presupune ca fiecare cetățean să aibă nu doar dreptul formal de a participa, ci și oportunitatea reală de a fi reprezentat. Din această perspectivă, este important să continuăm eforturile de eliminare a barierelor care limitează participarea femeilor, a persoanelor cu dizabilități și a altor grupuri subreprezentate în viața publică și politică”, spune Pavel Postică, Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Analiza proceselor electorale din Republica Moldova demonstrează că reprezentarea politică a femeilor crește semnificativ  atunci când există reglementări legislative ferme, cum este sistemul de cotă dublă aplicat în alegerile parlamentare și locale. Cu toate acestea, actuala formulă privind prevederile de plasament „4 din 10” permite în continuare concentrarea femeilor în zonele neeligibile ale listelor de candidați. Analiza CPD constată că implementarea unui sistem de tip „zipper” (alternanță de poziționare pe liste, adică câte o femeie și un bărbat, pe rând) ar fi crescut ponderea femeilor în Parlament la 48,5% și ar fi eliminat erorile tehnice de pe listele cu puține persoane candidate înscrise la nivel local.

Pe de altă parte, potrivit unui studiu CPD, persoanele cu dizabilități, deși reprezintă aproximativ 7% din populație și 5% din electoratul Republicii Moldova,  au o reprezentare politică aproape nulă, fiind absente din Parlament. Totodată, din cauza unei infrastructuri fizice și informaționale încă inaccesibile, participarea la scrutine este împovărată.

Autorii constată că minoritățile etnice rămân subreprezentate, iar datele despre candidații din aceste comunități nu sunt colectate sistematic.

Notele de politici prezentate la dialogul public vin cu recomandări precum:

• Înlocuirea actualei formule „4 din 10″ cu una dintre formulele de plasament mai stricte: alternanța strictă „zipper” (1/1), sistemul „2/1″ (cel puțin un candidat de sex opus la fiecare două poziții) sau sistemul „3/2″ (minimum doi candidați de sex opus la fiecare cinci poziții);
• Reintroducerea cotei imperative de minimum 40% pentru fiecare sex în componența Guvernului. Această obligație a existat prin Legea nr. 71/2016, dar a fost transformată în 2017 într-o simplă recomandare, fără prag numeric și fără sancțiuni, astfel încât reprezentarea echilibrată nu mai este garantată și depinde de contextul politic. Se propune corelarea cotei cu votul de învestitură parlamentară, pentru ca o listă de Guvern care nu o respectă să nu poată primi votul de încredere;
• Ajustarea cadrului normativ, astfel încât să permită participarea la vot a persoanelor aflate sub tutelă sau măsuri de ocrotire judiciară. Aproximativ 4.000 de persoane sunt în prezent private de capacitate juridică, ceea ce contravine Convenției Națiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CRPD) și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO);
• Introducerea unor măsuri de stimulare a candidaturii persoanelor cu dizabilități și a minorităților etnice, după modelul facilităților discutate pentru femei: condiții mai favorabile la înregistrare (de exemplu, prag redus de semnături pentru candidații independenți), stimulente financiare pentru partidele incluzive și cote de reprezentare;
• Colectarea sistematică și publicarea de către CEC a datelor dezagregate pe gen, etnie și dizabilitate, pe baza autodeclarării voluntare la depunerea dosarelor. În prezent nu se știe câți candidați și candidate, indiferent de tipul alegerilor, sunt persoane cu dizabilități sau de etnie romă;
• Alocarea de fonduri publice pentru accesibilizarea secțiilor de votare (doar circa 5,67% erau pe deplin accesibile în 2025, iar peste 65% rămâneau inaccesibile), dar și asigurarea accesibilității informaționale: interpretare mimico-gestuală, subtitrare, formate ușor de citit, Braille și site-uri conforme cu standardele Web Content Accessibility Guidelines (WCAG).

„Produsele analitice prezentate astăzi oferă o imagine clară, bazată pe date concrete, atât asupra progreselor notabile, cât și asupra provocărilor rămase în ceea ce privește reprezentarea femeilor și caracterul incluziv al alegerilor. Cotele au contribuit la dublarea reprezentării femeilor în consiliile locale din Moldova. Cu toate acestea, prea multe secții de votare rămân inaccesibile. Trebuie să mergem mai departe: participarea egală a femeilor și a persoanelor cu dizabilități nu poate aștepta. Recomandările prezentate în aceste documente merită o atenție serioasă. Asigurarea accesibilității depline a vieții politice, de la sediile partidelor până la urnele de vot, nu este doar o sarcină tehnică; este o necesitate democratică”, a declarat Seher Ariner, Reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.

Participanții la dialog au conchis că reformele propuse nu privesc doar femeile sau persoanele cu dizabilități, ci calitatea democrației pentru toți cetățenii. Anul 2026, înaintea ciclului electoral 2027-2029, rămâne momentul în care aceste schimbări pot fi încă adoptate la timp.

Vă invităm să răsfoiți mai jos materialele informative privind aceste note:  

The post Reprezentarea echitabilă în procesul decizional: note de politici pentru a spori implicarea femeilor și persoanelor cu dizabilități appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Inițiativa face parte din proiectul „Guvernarea Bazată pe Date”, desfășurat în 10 autorități publice locale (APL) din țară, finanțat de Elveția și implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în Moldova, în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD). Dincolo de componenta logistică, adică asistența financiară directă de 15.000 USD oferită de UNFPA, inițiativa a generat o schimbare de paradigmă la nivelul managementului local, încurajând utilizarea datelor demografice în planificarea strategică și viziunea primăriei. Anterior, procesul decizional din cadrul administrației locale din satul Copceac reflecta o abordare predominant reactivă, dictată de urgențele stringente de moment și de presiunea directă a comunității – o realitate comună multor localități rurale. Resursele bugetare limitate erau dispersate pentru a atenua crize imediate, în absența unui mecanism de analiză a cauzelor structurale.

„Viziunea de dezvoltare a oricărei comunități trebuie să aibă la bază indicatori concreți, în special demografici — numărul populației, structura pe vârste și sexe, dar și tendințele de lungă durată, prin corelarea trecutului cu perspectivele de viitor. Aceste date influențează deciziile majore, ajutându-ne să înțelegem oportunitatea reală a fiecărei investiții, de la infrastructura socială la cea de agrement.”, explică Anatoli Talmaci, viceprimarul satului Copceac.

Anatoli Talmaci, viceprimarul satului Copceac

Primul pas spre o administrație modernă a fost maparea exactă a problemelor locale, o strategie cheie pentru alocarea corectă a fondurilor și combaterea migrației.

„La începutul acestui drum nu dețineam o imagine de ansamblu completă, însă profilul demografic actual al satului Copceac confirmă că înființarea acestui centru a fost cea mai inspirată decizie. Fără date de încredere și o analiză riguroasă este imposibil să planifici dezvoltarea sustenabilă a unei localități. Pentru noi, acest proiect a fost o lecție valoroasă, reconfirmând faptul că orice intervenție comunitară durabilă necesită un fundament solid.”, a concluzionat viceprimarul.

Răspunsul local la o realitate demografică complexă

Indicatorii demografici din satul Copceac semnalează necesitatea unei intervenții structurate imediate. În ultimul deceniu, pe fondul transformărilor socio-economice din regiune, populația localității a scăzut cu aproximativ 12%, ajungând la un total actual de peste 6.870 de locuitori. Un alt semnal de alarmă este procesul de îmbătrânire a populației – persoanele cu vârsta de peste 60 de ani reprezintă 20,7% din comunitate (1.332 de cetățeni). Totuși, deși fenomenul este unul avansat la nivel local, Copceac se situează încă sub media națională de îmbătrânire demografică, estimată la circa 26%.

„În prezent, peste 500 de seniori interacționează deja cu acest centru, validând importanța sa strategică pentru localitate. Dincolo de serviciile pe care le oferă, viziunea noastră este mult mai amplă. Ne dorim ca acest centru să nu fie perceput exclusiv ca un spațiu de asistență pentru persoanele în vârstă.”, spune Anatoli Talmaci,

Centru Multifuncțional de Servicii Sociale integrează patru servicii esențiale: o cantină socială cu livrare la domiciliu pentru nedeplasabili, o spălătorie și un duș social pentru asigurarea igienei persoanelor aflate în dificultate, precum și un punct de colectare și distribuție a ajutorului umanitar oferit de diasporă și organizațiile internaționale. Se estimează că, pe parcursul unui singur an, de serviciile noului centru vor beneficia direct peste 1.500 de persoane.

„Obiectivul nostru este să integrăm un număr cât mai mare de beneficiari într-un hub comunitar viu, destinat dialogului între generații. Va fi un loc de întâlnire unde tinerii și seniorii vor desfășura activități comune, iar pensionarii își vor putea exprima liber viziunile și inițiativele, transformând îmbătrânirea activă într-un proces firesc și demn. Rolul autorităților locale este tocmai acesta: de a crea condițiile optime pentru a preveni izolarea și abandonul, oferindu-le un spațiu al socializării în locul singurătății.”, conchide viceprimarul.

Centrul Multifuncțional de Servicii Sociale din satul Copceac

Combaterea șomajului și independență energetică

Pe lângă componenta strict socială, proiectul aduce o valoare adăugată economiei locale prin crearea a cel puțin 5 locuri noi de muncă. Procesul de recrutare se va concentra în mod special pe tinerii din categoria NEET (tineri care nu urmează o formă de învățământ și nu au un loc de muncă), oferindu-le acestora o șansă de integrare profesională acasă și prevenind astfel migrația forțată. Noii angajați vor beneficia de un program riguros de formare profesională și comunicare incluzivă sub ghidajul experților în domeniu.

„Prin fiecare proiect pe care îl implementăm, obiectivul nostru prioritar este generarea de noi locuri de muncă, fie că apelăm la finanțare din bugetul local ori de stat, fie că sprijinim inițiativele din sectorul privat. Dincolo de impactul fiscal direct – prin colectarea de taxe și creșterea veniturilor locale –, extinderea gradului de ocupare a forței de muncă aduce o satisfacție profundă, fiind cel mai sigur indicator al viabilității, rezilienței și dezvoltării durabile a comunității noastre.”

Un alt aspect remarcabil este sustenabilitatea ecologică și financiară a clădirii. Datorită parteneriatelor anterioare și integrării în programe europene, clădirea centrului beneficiază de surse alternative de energie (panouri solare și cazane pe biomasă). Această tranziție către energia verde va diminua drastic costurile operaționale pentru electricitate și încălzire, asigurând funcționarea neîntreruptă a centrului indiferent de crizele sau fluctuațiile de pe piața energetică.

Poză captură cu angajații Centrului Multifuncțional de Servicii Sociale

Un model de bune practici pentru Republica Moldova

Aliniat obiectivelor Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”, proiectul de la Copceac demonstrează cum o autoritate publică locală poate genera reziliență prin cooperare strategică. Prin fuziunea dintre resursele locale, suportul organizațiilor internaționale și implicarea activă a cetățenilor, satul Copceac se profilează ca un veritabil model de bune practici în regiune.

Dincolo de cifre, indicatori de performanță și dotări tehnice de ultimă generație, proiectul are ca miză cea mai importantă recâștigarea demnității umane și consolidarea sentimentului de solidaritate colectivă în interiorul comunității.

___________________________

Acest articol a fost creat în cadrul proiectului „Consolidarea guvernării bazate pe date demografice fiabile și dezagregate pentru autoritățile publice centrale și locale”, finanțat de Elveția și cofinanțat și implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în Moldova, în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

The post Povestea satului care a refuzat să devină o statistică: La Copceac, reforma socială este ghidată de date demografice appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Cu toate acestea, limitele siguranței sunt adesea neclare. Studiul „Cât de sigure sunt instituțiile de învățământ din Moldova?”, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în 2026, scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: hărțuirea nu se mai limitează la curtea școlii sau la coridoarele liceului. Violența psihologică și hărțuirea sexuală s-au mutat în mediul online (cyberbullying, cyberflashing și abuz digital), devenind o prelungire toxică a interacțiunilor zilnice.

Haideți să vedem unde se termină flirtul și unde începe hărțuirea sexuală, de ce „love bombing-ul” este o capcană a controlului și cum arată consimțământul entuziast în spatele ecranelor.

Compliment vs. hărțuire pe Social Media: Unde tragem linia?

Linia de demarcație dintre un compliment sănătos (sau flirt) și hărțuire se bazează pe trei piloni: reciprocitate, impact și persistență.

• Complimentul este o remarcă politicoasă, admirativă sau de apreciere adresată cuiva. Scopul lui principal este pur și simplu să facă cealaltă persoană să se simtă bine, validată sau recunoscută pentru o calitate a sa.
• Hărțuirea online reprezintă orice formă de comportament nedorit cu conotație sexuală, manifestat fizic, verbal sau non-verbal, care are ca scop sau efect violarea demnității unei persoane sau crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.

Ghid practic: Comentarii și mesaje directe

AȘA DA (Flirt și apreciere sănătoasă)

• Aprecierea stilului sau a contextului: Exemplu: „Arăți minunat în poza asta, îmi place mult paltonul!” sau „Felicitări pentru premiu, meriți din plin!”
• Respectarea tăcerii: Dacă ai trimis un mesaj de apreciere și persoana nu a răspuns, te oprești acolo. Respectul pentru spațiul digital al celuilalt este esențial.
• Mesaje private civilizate și cu bun-simț: Exemplu: „Bună! Am văzut că ești pasionat(ă) de fotografie, ca și mine. Mi-ar plăcea să mai discutăm despre asta dacă dorești.”

AȘA NU (Hărțuire și intruziune)

• Comentarii axate obsesiv pe corp sau sexualitate: Exemplu: „Ce blugi strâmți ai, lasă loc imaginației.” sau lăsarea de comentarii vulgare repetate.
• Trimiterea de poze intime nesolicitate (Cyberflashing): Trimiterea directă în chat a unor fotografii cu tentă sexuală sau cu organele genitale, sub falsul pretext al unei „glume” sau ca „inițiativă romantică”.
• Cyberstalking cu tentă sexuală (Urmărirea digitală): Este atunci când ești urmărit(ă) în mod obsesiv și continuu în activitățile tale online. Agresorul lasă reacții sau comentarii cu tentă sexuală la absolut fiecare postare (chiar și la poze vechi de câțiva ani), verifică obsesiv când persoana este „Online” și îi reproșează dacă nu îi răspunde la mesaje, sau îi monitorizează locația prin intermediul postărilor și etichetărilor.
• Revenge Porn și abuzul bazat pe imagini:  Distribuirea, amenințarea cu distribuirea sau publicarea unor imagini ori videoclipuri intime (nuduri, semi-nuduri) cu o persoană, fără consimțământul acesteia. Adesea apare după o despărțire (de unde și numele de „răzbunare”), dar include și situațiile în care pozele au fost obținute prin spargerea unui cont de iCloud/Google Drive sau prin capturi de ecran făcute în timpul unor apeluri video private. Noua formă (Deepfakes): Folosirea inteligenței artificiale pentru a pune chipul unei persoane pe corpul unui actor/unei actrițe din filme pentru adulți. Chiar dacă imaginea este falsă, impactul emoțional și public asupra victimei este la fel de distrugător.
• Sextortion (Șantajul sexual online): Agresorul constrânge victima să trimită bani, mai multe imagini intime sau să presteze favoruri sexuale, sub amenințarea că îi va trimite pozele intime deja existente familiei, prietenilor sau angajatorului. Cum se întâmplă: De obicei, agresorul folosește un profil fals (femeie sau bărbat atractiv), câștigă încrederea victimei, o convinge să trimită o poză compromițătoare, iar în secunda următoare pornește șantajul, trimițându-i victimei o listă cu capturi de ecran ale conturilor prietenilor ei de pe Facebook/Instagram.

„Love bombing-ul” – o formă de control?

În era digitală, „love bombing-ul” se manifestă prin sute de mesaje zilnice, apeluri video neanunțate, comentarii siropoase la absolut fiecare postare și declarații de dragoste eternă după doar câteva zile de chat.

Deși la început poate părea o poveste de dragoste desprinsă din filme, love bombing-ul este o formă subtilă și timpurie de control. Scopul ascuns este crearea unei dependențe emoționale rapide. 

Ghid practic: Dinamica Relației Digitale

AȘA DA (Relație cu ritm sănătos)

• Cunoaștere treptată: Vă trimiteți mesaje, dar amândoi continuați să aveți timp pentru școală, prieteni și hobby-uri offline.
  Exemplu: „Abia aștept să ne vedem la sfârșitul săptămânii!”
• Respectarea limitelor personale: Exemplu: „Înțeleg că ai o seară încărcată și înveți pentru examene, vorbim mâine când ești liber(ă).”
• Păstrarea intimității tehnologice: Fiecare își păstrează parolele personale și spațiul privat pe rețelele de socializare, fără ca acest lucru să fie perceput ca un secret dăunător sau o lipsă de loialitate.

AȘA NU (Love bombing și control)

• Copleșire totală și sufocare emoțională: Exemplu: „Nu pot respira fără tine, trebuie să vorbim non-stop. De ce ai ieșit cu prietenii tăi și nu stai pe chat cu mine?”
• Șantaj emoțional mascat: Exemplu: „Dacă m-ai iubi cu adevărat, ai lăsa totul și ai vorbi cu mine. Mi-ai lăsat mesajul pe ‘seen’, înseamnă că nu-ți mai pasă.”
• Invazia intimității și neîncrederea: Exemplu: „Dă-mi parola ta de Instagram ca să-mi dovedești că nu vorbești cu alții” sau verificarea obsesivă a listei de urmăritori și a comentariilor primite de partener de la alte persoane.

Consimțământul în Online: entuziast VS tacit

Unul dintre cele mai periculoase mituri din mediul online este cel al consimțământului tacit („Dacă nu a zis NU clar, înseamnă că vrea” sau „Dacă mi-a trimis o poză drăguță ieri, înseamnă că vrea să primească o poză nud azi”).

În format digital, consimțământul trebuie să urmeze aceleași reguli stricte ca în viața reală, fiind ghidat de modelul internațional al consimțământului entuziast:

• Liber oferit: Fără presiune, manipulare, șantaj sau frică de consecințe.
• Reversibil: Oricine se poate răzgândi în orice moment. Dacă cineva a fost de acord să trimită o poză intimă în trecut, asta nu înseamnă că și-a dat acordul pe viață.
• Informat: Persoana știe exact ce implică acțiunea (de exemplu, o poză trimisă în privat este doar pentru ochii tăi, nu pentru a fi distribuită mai departe).
• Entuziast: Răspunsul este un „DA!” clar și dornic, nu un „bine, dacă insiști…” obosit sau timorat.
• Specific: Acordul pentru a vorbi despre un subiect nu reprezintă automat un acord pentru imagini explicite.

Realitatea din Republica Moldova: Ce ne spune studiul CPD (2026)

Datele din studiul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (2026) privind siguranța în instituțiile de învățământ trag un semnal de alarmă puternic asupra modului în care tinerii din Moldova gestionează hărțuirea online:

Subraportarea masivă: Foarte puțini tineri raportează cazurile de hărțuire online profesorilor sau părinților. Principalele motive sunt frica de a nu le fi confiscate dispozitivele (părinții tind să „pedepsească” victima prin tăierea accesului la internet), frica de a fi judecați sau lipsa de încredere în capacitatea adulților de a înțelege dinamica platformelor digitale.

Presiunea de grup: În comunitățile școlare din Republica Moldova, distribuirea de imagini compromițătoare sau glumele sexiste online sunt adesea minimizate și catalogate drept simple „glume de adolescenți”, lăsând victimele izolate și fără sprijin emoțional.

Cum recucerim siguranța în spațiul digital?

Spațiul digital poate fi un loc extraordinar de conectare, învățare și exprimare, dar numai atunci când respectul și consimțământul devin reguli de aur nescrise. Tinerii au nevoie de o cultură digitală în care „Zona Gri” să fie înlocuită de limite clare și sănătoase.

Ce poți face chiar acum?

Dacă ești victimă a hărțuirii online: Nu șterge dovezile (salvează screenshot-uri), blochează agresorul, vorbește cu un adult de încredere și apelează la servicii specializate de asistență: 

• Telefonul de Încredere pentru Femei  0 8008 8008
• Poliție 112
• Telefonul Copilului 116111 (pentru minori)
• www.12plus.md
• www.antiviolenta.gov.md
• www.eviolenta.md (hărțuirea și abuzul pe online)
• Linia fierbinte a Centrului de Drept al Femeilor 0 8008 0000
• Linia verde Inspectoratul de Stat al Muncii (în caz de hărțuire la locul de muncă) (022) 49-94-00

Telefon 24/24 al Centrului pentru combaterea traficului de persoane +373 22 254 998

Dacă ești martor: Nu distribui mai departe conținutul destinat umilirii cuiva, nu da „like” și nu lăsa comentarii care validează hărțuirea. Raportează postările sau conturile abuzive direct pe platformă.

Învață să spui și să accepți „NU”: Un refuz online este la fel de valid ca unul offline. Respectarea granițelor digitale ale celorlalți este cel mai clar indicator al maturității emoționale.

Disclaimer: 

*Campania „Hărțuirea sexuală lasă urme. Consimțământul, nu.” este implementată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Agora.md, cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida), prin intermediul IM Swedish Development Partner. Sida sau IM nu sunt responsabile pentru conținutul acesteia și nu împărtășesc neapărat opiniile exprimate.

The post „Zona Gri” sau despre hărțuirea sexuală din ecrane, limitele complimentelor și mitul acceptării tacite în rândul tinerilor appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.