Autoritățile competente, alături de societatea civilă și partenerii de dezvoltare, s-au reunit pe 22 iunie 2026 pentru a evalua sistemul actual și a sublinia necesitatea reformelor înainte de scrutinele așteptate în perioada 2027-2029 (alegerile locale generale, prezidențiale și parlamentare). Dialogul public a fost organizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în parteneriat cu PNUD, cu susținerea Norvegiei, Suediei și Danemarcei.

„Avem o cotă care funcționează pentru liste, dar care a dispărut acolo unde se ia decizia executivă. Obligația de 40% pentru componența Guvernului a existat, însă a fost transformată într-o simplă recomandare, iar rezultatul se vede: reprezentarea femeilor în executiv depinde acum doar de bunăvoința politică. Aceasta este lacuna pe care propunem să o corectăm”, menționează Natalia Covrig, Directoare executivă, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

„Experiența ultimelor cicluri electorale demonstrează că măsurile legislative bine concepute pot produce schimbări reale în reprezentarea politică. Totuși, o democrație autentic incluzivă presupune ca fiecare cetățean să aibă nu doar dreptul formal de a participa, ci și oportunitatea reală de a fi reprezentat. Din această perspectivă, este important să continuăm eforturile de eliminare a barierelor care limitează participarea femeilor, a persoanelor cu dizabilități și a altor grupuri subreprezentate în viața publică și politică”, spune Pavel Postică, Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Analiza proceselor electorale din Republica Moldova demonstrează că reprezentarea politică a femeilor crește semnificativ  atunci când există reglementări legislative ferme, cum este sistemul de cotă dublă aplicat în alegerile parlamentare și locale. Cu toate acestea, actuala formulă privind prevederile de plasament „4 din 10” permite în continuare concentrarea femeilor în zonele neeligibile ale listelor de candidați. Analiza CPD constată că implementarea unui sistem de tip „zipper” (alternanță de poziționare pe liste, adică câte o femeie și un bărbat, pe rând) ar fi crescut ponderea femeilor în Parlament la 48,5% și ar fi eliminat erorile tehnice de pe listele cu puține persoane candidate înscrise la nivel local.

Pe de altă parte, potrivit unui studiu CPD, persoanele cu dizabilități, deși reprezintă aproximativ 7% din populație și 5% din electoratul Republicii Moldova,  au o reprezentare politică aproape nulă, fiind absente din Parlament. Totodată, din cauza unei infrastructuri fizice și informaționale încă inaccesibile, participarea la scrutine este împovărată.

Autorii constată că minoritățile etnice rămân subreprezentate, iar datele despre candidații din aceste comunități nu sunt colectate sistematic.

Notele de politici prezentate la dialogul public vin cu recomandări precum:

• Înlocuirea actualei formule „4 din 10″ cu una dintre formulele de plasament mai stricte: alternanța strictă „zipper” (1/1), sistemul „2/1″ (cel puțin un candidat de sex opus la fiecare două poziții) sau sistemul „3/2″ (minimum doi candidați de sex opus la fiecare cinci poziții);
• Reintroducerea cotei imperative de minimum 40% pentru fiecare sex în componența Guvernului. Această obligație a existat prin Legea nr. 71/2016, dar a fost transformată în 2017 într-o simplă recomandare, fără prag numeric și fără sancțiuni, astfel încât reprezentarea echilibrată nu mai este garantată și depinde de contextul politic. Se propune corelarea cotei cu votul de învestitură parlamentară, pentru ca o listă de Guvern care nu o respectă să nu poată primi votul de încredere;
• Ajustarea cadrului normativ, astfel încât să permită participarea la vot a persoanelor aflate sub tutelă sau măsuri de ocrotire judiciară. Aproximativ 4.000 de persoane sunt în prezent private de capacitate juridică, ceea ce contravine Convenției Națiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CRPD) și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO);
• Introducerea unor măsuri de stimulare a candidaturii persoanelor cu dizabilități și a minorităților etnice, după modelul facilităților discutate pentru femei: condiții mai favorabile la înregistrare (de exemplu, prag redus de semnături pentru candidații independenți), stimulente financiare pentru partidele incluzive și cote de reprezentare;
• Colectarea sistematică și publicarea de către CEC a datelor dezagregate pe gen, etnie și dizabilitate, pe baza autodeclarării voluntare la depunerea dosarelor. În prezent nu se știe câți candidați și candidate, indiferent de tipul alegerilor, sunt persoane cu dizabilități sau de etnie romă;
• Alocarea de fonduri publice pentru accesibilizarea secțiilor de votare (doar circa 5,67% erau pe deplin accesibile în 2025, iar peste 65% rămâneau inaccesibile), dar și asigurarea accesibilității informaționale: interpretare mimico-gestuală, subtitrare, formate ușor de citit, Braille și site-uri conforme cu standardele Web Content Accessibility Guidelines (WCAG).

„Produsele analitice prezentate astăzi oferă o imagine clară, bazată pe date concrete, atât asupra progreselor notabile, cât și asupra provocărilor rămase în ceea ce privește reprezentarea femeilor și caracterul incluziv al alegerilor. Cotele au contribuit la dublarea reprezentării femeilor în consiliile locale din Moldova. Cu toate acestea, prea multe secții de votare rămân inaccesibile. Trebuie să mergem mai departe: participarea egală a femeilor și a persoanelor cu dizabilități nu poate aștepta. Recomandările prezentate în aceste documente merită o atenție serioasă. Asigurarea accesibilității depline a vieții politice, de la sediile partidelor până la urnele de vot, nu este doar o sarcină tehnică; este o necesitate democratică”, a declarat Seher Ariner, Reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.

Participanții la dialog au conchis că reformele propuse nu privesc doar femeile sau persoanele cu dizabilități, ci calitatea democrației pentru toți cetățenii. Anul 2026, înaintea ciclului electoral 2027-2029, rămâne momentul în care aceste schimbări pot fi încă adoptate la timp.

Vă invităm să răsfoiți mai jos materialele informative privind aceste note:  

pers_cu_dezab_ro editat (1) sistemul de cotă dublă ro editat (1)

The post Reprezentarea echitabilă în procesul decizional: note de politici pentru a spori implicarea femeilor și persoanelor cu dizabilități appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Inițiativa face parte din proiectul „Guvernarea Bazată pe Date”, desfășurat în 10 autorități publice locale (APL) din țară, finanțat de Elveția și implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în Moldova, în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD). Dincolo de componenta logistică, adică asistența financiară directă de 15.000 USD oferită de UNFPA, inițiativa a generat o schimbare de paradigmă la nivelul managementului local, încurajând utilizarea datelor demografice în planificarea strategică și viziunea primăriei. Anterior, procesul decizional din cadrul administrației locale din satul Copceac reflecta o abordare predominant reactivă, dictată de urgențele stringente de moment și de presiunea directă a comunității – o realitate comună multor localități rurale. Resursele bugetare limitate erau dispersate pentru a atenua crize imediate, în absența unui mecanism de analiză a cauzelor structurale.

„Viziunea de dezvoltare a oricărei comunități trebuie să aibă la bază indicatori concreți, în special demografici — numărul populației, structura pe vârste și sexe, dar și tendințele de lungă durată, prin corelarea trecutului cu perspectivele de viitor. Aceste date influențează deciziile majore, ajutându-ne să înțelegem oportunitatea reală a fiecărei investiții, de la infrastructura socială la cea de agrement.”, explică Anatoli Talmaci, viceprimarul satului Copceac.

Anatoli Talmaci, viceprimarul satului Copceac

Primul pas spre o administrație modernă a fost maparea exactă a problemelor locale, o strategie cheie pentru alocarea corectă a fondurilor și combaterea migrației.

„La începutul acestui drum nu dețineam o imagine de ansamblu completă, însă profilul demografic actual al satului Copceac confirmă că înființarea acestui centru a fost cea mai inspirată decizie. Fără date de încredere și o analiză riguroasă este imposibil să planifici dezvoltarea sustenabilă a unei localități. Pentru noi, acest proiect a fost o lecție valoroasă, reconfirmând faptul că orice intervenție comunitară durabilă necesită un fundament solid.”, a concluzionat viceprimarul.

Răspunsul local la o realitate demografică complexă

Indicatorii demografici din satul Copceac semnalează necesitatea unei intervenții structurate imediate. În ultimul deceniu, pe fondul transformărilor socio-economice din regiune, populația localității a scăzut cu aproximativ 12%, ajungând la un total actual de peste 6.870 de locuitori. Un alt semnal de alarmă este procesul de îmbătrânire a populației – persoanele cu vârsta de peste 60 de ani reprezintă 20,7% din comunitate (1.332 de cetățeni). Totuși, deși fenomenul este unul avansat la nivel local, Copceac se situează încă sub media națională de îmbătrânire demografică, estimată la circa 26%.

„În prezent, peste 500 de seniori interacționează deja cu acest centru, validând importanța sa strategică pentru localitate. Dincolo de serviciile pe care le oferă, viziunea noastră este mult mai amplă. Ne dorim ca acest centru să nu fie perceput exclusiv ca un spațiu de asistență pentru persoanele în vârstă.”, spune Anatoli Talmaci,

Centru Multifuncțional de Servicii Sociale integrează patru servicii esențiale: o cantină socială cu livrare la domiciliu pentru nedeplasabili, o spălătorie și un duș social pentru asigurarea igienei persoanelor aflate în dificultate, precum și un punct de colectare și distribuție a ajutorului umanitar oferit de diasporă și organizațiile internaționale. Se estimează că, pe parcursul unui singur an, de serviciile noului centru vor beneficia direct peste 1.500 de persoane.

„Obiectivul nostru este să integrăm un număr cât mai mare de beneficiari într-un hub comunitar viu, destinat dialogului între generații. Va fi un loc de întâlnire unde tinerii și seniorii vor desfășura activități comune, iar pensionarii își vor putea exprima liber viziunile și inițiativele, transformând îmbătrânirea activă într-un proces firesc și demn. Rolul autorităților locale este tocmai acesta: de a crea condițiile optime pentru a preveni izolarea și abandonul, oferindu-le un spațiu al socializării în locul singurătății.”, conchide viceprimarul.

Centrul Multifuncțional de Servicii Sociale din satul Copceac

Combaterea șomajului și independență energetică

Pe lângă componenta strict socială, proiectul aduce o valoare adăugată economiei locale prin crearea a cel puțin 5 locuri noi de muncă. Procesul de recrutare se va concentra în mod special pe tinerii din categoria NEET (tineri care nu urmează o formă de învățământ și nu au un loc de muncă), oferindu-le acestora o șansă de integrare profesională acasă și prevenind astfel migrația forțată. Noii angajați vor beneficia de un program riguros de formare profesională și comunicare incluzivă sub ghidajul experților în domeniu.

„Prin fiecare proiect pe care îl implementăm, obiectivul nostru prioritar este generarea de noi locuri de muncă, fie că apelăm la finanțare din bugetul local ori de stat, fie că sprijinim inițiativele din sectorul privat. Dincolo de impactul fiscal direct – prin colectarea de taxe și creșterea veniturilor locale –, extinderea gradului de ocupare a forței de muncă aduce o satisfacție profundă, fiind cel mai sigur indicator al viabilității, rezilienței și dezvoltării durabile a comunității noastre.”

Un alt aspect remarcabil este sustenabilitatea ecologică și financiară a clădirii. Datorită parteneriatelor anterioare și integrării în programe europene, clădirea centrului beneficiază de surse alternative de energie (panouri solare și cazane pe biomasă). Această tranziție către energia verde va diminua drastic costurile operaționale pentru electricitate și încălzire, asigurând funcționarea neîntreruptă a centrului indiferent de crizele sau fluctuațiile de pe piața energetică.

Poză captură cu angajații Centrului Multifuncțional de Servicii Sociale

Un model de bune practici pentru Republica Moldova

Aliniat obiectivelor Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”, proiectul de la Copceac demonstrează cum o autoritate publică locală poate genera reziliență prin cooperare strategică. Prin fuziunea dintre resursele locale, suportul organizațiilor internaționale și implicarea activă a cetățenilor, satul Copceac se profilează ca un veritabil model de bune practici în regiune.

Dincolo de cifre, indicatori de performanță și dotări tehnice de ultimă generație, proiectul are ca miză cea mai importantă recâștigarea demnității umane și consolidarea sentimentului de solidaritate colectivă în interiorul comunității.

___________________________

Acest articol a fost creat în cadrul proiectului „Consolidarea guvernării bazate pe date demografice fiabile și dezagregate pentru autoritățile publice centrale și locale”, finanțat de Elveția și cofinanțat și implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în Moldova, în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

The post Povestea satului care a refuzat să devină o statistică: La Copceac, reforma socială este ghidată de date demografice appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Cu toate acestea, limitele siguranței sunt adesea neclare. Studiul „Cât de sigure sunt instituțiile de învățământ din Moldova?”, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în 2026, scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: hărțuirea nu se mai limitează la curtea școlii sau la coridoarele liceului. Violența psihologică și hărțuirea sexuală s-au mutat în mediul online (cyberbullying, cyberflashing și abuz digital), devenind o prelungire toxică a interacțiunilor zilnice.

Haideți să vedem unde se termină flirtul și unde începe hărțuirea sexuală, de ce „love bombing-ul” este o capcană a controlului și cum arată consimțământul entuziast în spatele ecranelor.

Compliment vs. hărțuire pe Social Media: Unde tragem linia?

Linia de demarcație dintre un compliment sănătos (sau flirt) și hărțuire se bazează pe trei piloni: reciprocitate, impact și persistență.

• Complimentul este o remarcă politicoasă, admirativă sau de apreciere adresată cuiva. Scopul lui principal este pur și simplu să facă cealaltă persoană să se simtă bine, validată sau recunoscută pentru o calitate a sa.
• Hărțuirea online reprezintă orice formă de comportament nedorit cu conotație sexuală, manifestat fizic, verbal sau non-verbal, care are ca scop sau efect violarea demnității unei persoane sau crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.

Ghid practic: Comentarii și mesaje directe

AȘA DA (Flirt și apreciere sănătoasă)

• Aprecierea stilului sau a contextului: Exemplu: „Arăți minunat în poza asta, îmi place mult paltonul!” sau „Felicitări pentru premiu, meriți din plin!”
• Respectarea tăcerii: Dacă ai trimis un mesaj de apreciere și persoana nu a răspuns, te oprești acolo. Respectul pentru spațiul digital al celuilalt este esențial.
• Mesaje private civilizate și cu bun-simț: Exemplu: „Bună! Am văzut că ești pasionat(ă) de fotografie, ca și mine. Mi-ar plăcea să mai discutăm despre asta dacă dorești.”

AȘA NU (Hărțuire și intruziune)

• Comentarii axate obsesiv pe corp sau sexualitate: Exemplu: „Ce blugi strâmți ai, lasă loc imaginației.” sau lăsarea de comentarii vulgare repetate.
• Trimiterea de poze intime nesolicitate (Cyberflashing): Trimiterea directă în chat a unor fotografii cu tentă sexuală sau cu organele genitale, sub falsul pretext al unei „glume” sau ca „inițiativă romantică”.
• Cyberstalking cu tentă sexuală (Urmărirea digitală): Este atunci când ești urmărit(ă) în mod obsesiv și continuu în activitățile tale online. Agresorul lasă reacții sau comentarii cu tentă sexuală la absolut fiecare postare (chiar și la poze vechi de câțiva ani), verifică obsesiv când persoana este „Online” și îi reproșează dacă nu îi răspunde la mesaje, sau îi monitorizează locația prin intermediul postărilor și etichetărilor.
• Revenge Porn și abuzul bazat pe imagini:  Distribuirea, amenințarea cu distribuirea sau publicarea unor imagini ori videoclipuri intime (nuduri, semi-nuduri) cu o persoană, fără consimțământul acesteia. Adesea apare după o despărțire (de unde și numele de „răzbunare”), dar include și situațiile în care pozele au fost obținute prin spargerea unui cont de iCloud/Google Drive sau prin capturi de ecran făcute în timpul unor apeluri video private. Noua formă (Deepfakes): Folosirea inteligenței artificiale pentru a pune chipul unei persoane pe corpul unui actor/unei actrițe din filme pentru adulți. Chiar dacă imaginea este falsă, impactul emoțional și public asupra victimei este la fel de distrugător.
• Sextortion (Șantajul sexual online): Agresorul constrânge victima să trimită bani, mai multe imagini intime sau să presteze favoruri sexuale, sub amenințarea că îi va trimite pozele intime deja existente familiei, prietenilor sau angajatorului. Cum se întâmplă: De obicei, agresorul folosește un profil fals (femeie sau bărbat atractiv), câștigă încrederea victimei, o convinge să trimită o poză compromițătoare, iar în secunda următoare pornește șantajul, trimițându-i victimei o listă cu capturi de ecran ale conturilor prietenilor ei de pe Facebook/Instagram.

„Love bombing-ul” – o formă de control?

În era digitală, „love bombing-ul” se manifestă prin sute de mesaje zilnice, apeluri video neanunțate, comentarii siropoase la absolut fiecare postare și declarații de dragoste eternă după doar câteva zile de chat.

Deși la început poate părea o poveste de dragoste desprinsă din filme, love bombing-ul este o formă subtilă și timpurie de control. Scopul ascuns este crearea unei dependențe emoționale rapide. 

Ghid practic: Dinamica Relației Digitale

AȘA DA (Relație cu ritm sănătos)

• Cunoaștere treptată: Vă trimiteți mesaje, dar amândoi continuați să aveți timp pentru școală, prieteni și hobby-uri offline.
  Exemplu: „Abia aștept să ne vedem la sfârșitul săptămânii!”
• Respectarea limitelor personale: Exemplu: „Înțeleg că ai o seară încărcată și înveți pentru examene, vorbim mâine când ești liber(ă).”
• Păstrarea intimității tehnologice: Fiecare își păstrează parolele personale și spațiul privat pe rețelele de socializare, fără ca acest lucru să fie perceput ca un secret dăunător sau o lipsă de loialitate.

AȘA NU (Love bombing și control)

• Copleșire totală și sufocare emoțională: Exemplu: „Nu pot respira fără tine, trebuie să vorbim non-stop. De ce ai ieșit cu prietenii tăi și nu stai pe chat cu mine?”
• Șantaj emoțional mascat: Exemplu: „Dacă m-ai iubi cu adevărat, ai lăsa totul și ai vorbi cu mine. Mi-ai lăsat mesajul pe ‘seen’, înseamnă că nu-ți mai pasă.”
• Invazia intimității și neîncrederea: Exemplu: „Dă-mi parola ta de Instagram ca să-mi dovedești că nu vorbești cu alții” sau verificarea obsesivă a listei de urmăritori și a comentariilor primite de partener de la alte persoane.

Consimțământul în Online: entuziast VS tacit

Unul dintre cele mai periculoase mituri din mediul online este cel al consimțământului tacit („Dacă nu a zis NU clar, înseamnă că vrea” sau „Dacă mi-a trimis o poză drăguță ieri, înseamnă că vrea să primească o poză nud azi”).

În format digital, consimțământul trebuie să urmeze aceleași reguli stricte ca în viața reală, fiind ghidat de modelul internațional al consimțământului entuziast:

• Liber oferit: Fără presiune, manipulare, șantaj sau frică de consecințe.
• Reversibil: Oricine se poate răzgândi în orice moment. Dacă cineva a fost de acord să trimită o poză intimă în trecut, asta nu înseamnă că și-a dat acordul pe viață.
• Informat: Persoana știe exact ce implică acțiunea (de exemplu, o poză trimisă în privat este doar pentru ochii tăi, nu pentru a fi distribuită mai departe).
• Entuziast: Răspunsul este un „DA!” clar și dornic, nu un „bine, dacă insiști…” obosit sau timorat.
• Specific: Acordul pentru a vorbi despre un subiect nu reprezintă automat un acord pentru imagini explicite.

Realitatea din Republica Moldova: Ce ne spune studiul CPD (2026)

Datele din studiul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (2026) privind siguranța în instituțiile de învățământ trag un semnal de alarmă puternic asupra modului în care tinerii din Moldova gestionează hărțuirea online:

Subraportarea masivă: Foarte puțini tineri raportează cazurile de hărțuire online profesorilor sau părinților. Principalele motive sunt frica de a nu le fi confiscate dispozitivele (părinții tind să „pedepsească” victima prin tăierea accesului la internet), frica de a fi judecați sau lipsa de încredere în capacitatea adulților de a înțelege dinamica platformelor digitale.

Presiunea de grup: În comunitățile școlare din Republica Moldova, distribuirea de imagini compromițătoare sau glumele sexiste online sunt adesea minimizate și catalogate drept simple „glume de adolescenți”, lăsând victimele izolate și fără sprijin emoțional.

Cum recucerim siguranța în spațiul digital?

Spațiul digital poate fi un loc extraordinar de conectare, învățare și exprimare, dar numai atunci când respectul și consimțământul devin reguli de aur nescrise. Tinerii au nevoie de o cultură digitală în care „Zona Gri” să fie înlocuită de limite clare și sănătoase.

Ce poți face chiar acum?

Dacă ești victimă a hărțuirii online: Nu șterge dovezile (salvează screenshot-uri), blochează agresorul, vorbește cu un adult de încredere și apelează la servicii specializate de asistență: 

• Telefonul de Încredere pentru Femei  0 8008 8008
• Poliție 112
• Telefonul Copilului 116111 (pentru minori)
• www.12plus.md
• www.antiviolenta.gov.md
• www.eviolenta.md (hărțuirea și abuzul pe online)
• Linia fierbinte a Centrului de Drept al Femeilor 0 8008 0000
• Linia verde Inspectoratul de Stat al Muncii (în caz de hărțuire la locul de muncă) (022) 49-94-00

Telefon 24/24 al Centrului pentru combaterea traficului de persoane +373 22 254 998

Dacă ești martor: Nu distribui mai departe conținutul destinat umilirii cuiva, nu da „like” și nu lăsa comentarii care validează hărțuirea. Raportează postările sau conturile abuzive direct pe platformă.

Învață să spui și să accepți „NU”: Un refuz online este la fel de valid ca unul offline. Respectarea granițelor digitale ale celorlalți este cel mai clar indicator al maturității emoționale.

Disclaimer: 

*Campania „Hărțuirea sexuală lasă urme. Consimțământul, nu.” este implementată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Agora.md, cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida), prin intermediul IM Swedish Development Partner. Sida sau IM nu sunt responsabile pentru conținutul acesteia și nu împărtășesc neapărat opiniile exprimate.

The post „Zona Gri” sau despre hărțuirea sexuală din ecrane, limitele complimentelor și mitul acceptării tacite în rândul tinerilor appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Dacă vrei să descoperi oportunitățile aduse de Legea nr. 367/2022 privind serviciile alternative de îngrijire a copiilor (0-3 ani), te invităm să îți rezervi locul acum.

Când și unde are loc sesiunea informativă? Sesiunea se va desfășura pe ZOOM, fiind accesibilă de oriunde te-ai afla, de pe telefon sau calculator: Data: 29 mai; Ora: 16:00
ÎNSCRIE-TE AICI: https://forms.gle/WveVJv6YbgBz4Wa49

Ce vei învăța la această sesiune online?
Evenimentul este conceput ca un ghid practic, explicat pe înțelesul tuturor. Participând la sesiune, vei afla:

• Cum poți deveni, în mod legal, un îngrijitor sau o îngrijitoare pentru o creșă de tip familial.
• Ce obligații și ce avantaje ai conform legislației din Republica Moldova.
• Cum se organizează spațiul și ce condiții trebuie să îndeplinești pentru ca activitatea ta să fie sigură și autorizată.

Pentru a înțelege importanța acestei întâlniri, trebuie să știi că din anul 2022, părinții din Moldova au acces legal la trei tipuri de servicii alternative pentru micuții de la 0 la 3 ani:

1. Îngrijirea individualizată a copiilor (servicii personalizate).
2. Îngrijirea copiilor de tip familial (creșe de dimensiuni mici, cu atmosferă de casă).
3. Îngrijirea organizată de angajator direct la locul de muncă.

La sesiune se va pune accent pe creșele de tip familial — o nișă aflată în plină dezvoltare, care oferă servicii oficiale (reglementate de stat), flexibilitate maximă și siguranță deplină pentru copii prin intermediul personalului calificat.

De ce să nu ratezi această întâlnire?
Dacă vrei o nouă carieră – este șansa ta de a învăța cum să lansezi o afacere socială legală sau cum să te angajezi într-un domeniu cu cerere uriașă pe piață.

Dacă ești părinte – vei înțelege cum funcționează aceste creșe și cum poți beneficia de un orar flexibil și de servicii sigure pentru copilul tău.

Locurile la evenimentul pe ZOOM sunt limitate. Asigură-te că ai toate informațiile corecte direct de la sursă!

_____________

The post Cum poți deschide o creșă de tip familial în Moldova? Înscrie-te la sesiunea online gratuită și află toate detaliile appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană, Republica Moldova a demonstrat un angajament ferm în alinierea la Directiva (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Reformele implementate prin Programul „Familia” au generat un impact sistemic prin:

• Flexibilizarea concediului de îngrijire: Reforma majoră a indemnizațiilor, inițiată în 2022, a oferit părinților opțiuni moderne de utilizare a concediului.
• Incluziunea familiilor adoptive: Începând cu 1 ianuarie 2024, a fost introdus un pachet extins de concedii sociale și prestații dedicate părinților aflați în proces de adopție.
• Majorarea sprijinului financiar: La 1 ianuarie 2025, indemnizația unică la naștere a fost crescută la valoarea de 21.350 lei.
• Extinderea drepturilor paternale: Concediul paternal a fost majorat la 15 zile, asigurând o implicare sporită a taților în îngrijirea nou-născuților.

În ciuda acestor măsuri, expertele CPD atrag atenția asupra unui declin demografic accentuat, populația reducându-se cu 13,6% în ultimul deceniu. Cele mai critice aspecte identificate sunt:

• Sărăcia infantilă: Rata sărăciei absolute în rândul copiilor a urcat la 33,6% în 2024, fiind deosebit de gravă în mediul rural (46,6%) și în cazul familiilor cu trei sau mai mulți copii (53,3%).
• Barierele profesionale: Deși rata de ocupare a mamelor cu copii mici a crescut la 50,7%, aceasta rămâne semnificativ sub cea a femeilor fără copii (67,7%).
• Deficitul serviciilor de îngrijire: Accesul la educația timpurie pentru copiii sub 3 ani rămâne insuficient (23,2% în 2025), limitând reintegrarea profesională a părinților.

Recomandări de politici publice pentru 2026

Pentru a consolida aceste reforme, recomandările prezentate în analiză sunt preluate din Manifestul societății civile „Drepturile omului sunt un criteriu european”, semnat de 15 organizații reprezentative. Printre priorități se regăsesc:

1. Indexarea și universalizarea prestațiilor: Introducerea obligativității indexării anuale a indemnizațiilor în funcție de inflație și extinderea alocațiilor pentru toți copiii până la 18 ani.
2. Protecția familiilor monoparentale: Implementarea unor scutiri fiscale dedicate și interzicerea muncii de noapte pentru părinții singuri cu copii sub 10 ani.
3. Sprijin pentru tineri și locuire: Acordarea unui „grant de start familial” pentru tinerii căsătoriți și subvenționarea dobânzilor la credite ipotecare.
4. Responsabilitatea angajatorilor: Subvenționarea creșelor la locul de muncă și ratificarea Convenției OIM nr. 156 privind lucrătorii cu responsabilități familiale.

_____________________

Acest document a fost elaborat în cadrul proiectului „Mai puternici împreună: Acțiuni locale pentru comunități incluzive”, implementat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cu sprijinul financiar al Elveției și co-finanțat de IM Swedish Development Partners și SIDA.

The post Analiza CPD de Ziua Familiei: Progrese legislative majore umbrite de riscuri demografice și economice appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Cifrele unei realități tăcute

Deși fenomenul este cunoscut teoretic, atitudinile rămân îngrijorătoare. Potrivit Studiului privind percepțiile și amploarea fenomenului hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ din Moldova – „Cât de sigure sunt instituțiile de învățământ din Moldova?” – realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (2026), o treime dintre respondenți încă mai cred că victima provoacă hărțuirea prin vestimentație sau comportament, alimentând o cultură nocivă a culpabilizării.

Vulnerabilitatea este maximă în rândul elevilor de 16-18 ani din școlile profesionale. Datele arată o dinamică clară: hărțuirea subtilă (priviri, glume) vine cel mai des de la colegii de grupă (13,9%), însă pe măsură ce gravitatea abuzului crește, agresorii sunt, de regulă, studenții din anii mai mari. Mai mult, 20% dintre tineri cred că hărțuirea din partea profesorilor este „inevitabilă”, reflectând un dezechilibru de putere adânc înrădăcinat.

Barierele în calea dreptății rămân ridicate: o treime dintre victime nu raportează incidentul. Dacă în trecut motivul principal era dorința de a gestiona situația individual, astăzi asistăm la o tendință periculoasă de normalizare: 37,9% dintre tineri consideră că incidentul „nu a fost suficient de grav”. 

Atunci când totuși cer ajutor, studenții aleg prietenii (34,1%) sau familia (25,5%), evitând poliția sau conducerea instituției. Această reticență față de mecanismele oficiale sugerează o lipsă de încredere în capacitatea sistemului de a oferi un mediu sigur și confidențial.

Dar realitatea din spatele acestor cifre este cea care doare cel mai mult: majoritatea incidentelor se petrec sub ochii celorlalți. Tăcerea martorilor este „motorul” care face ca aceste urme să se mute de pe coridoare în traumele de durată ale victimelor.

Ce spun experții?

Psihologul social Philip Zimbardo, cunoscut pentru studiile sale asupra comportamentului uman în grup, subliniază că „majoritatea oamenilor sunt eroi în așteptare”. El argumentează că răul prosperă nu doar prin acțiunile agresorilor, ci prin inacțiunea celor care observă.

De asemenea, cercetările de la Lund University (Suedia) indică faptul că prezența unui martor activ reduce probabilitatea recidivei agresorului cu peste 50%. 

„Hărțuirea are nevoie de un public care să accepte spectacolul. Dacă publicul pleacă sau protestează, spectacolul se oprește.” Citat experții în siguranță comunitară, extras din ghidurile de bune practici pentru campusuri universitare sigure.

Ce este, de fapt, hărțuirea? (Dincolo de definiții)

Hărțuirea sexuală nu înseamnă doar agresiune fizică. Este orice comportament nedorit — verbal, non-verbal sau fizic — care creează o atmosferă intimidantă, ostilă sau umilitoare. Aici se încadrează și glumele „deocheate” pe grupul de Viber al clasei, comentariile despre corpul unei colege sau unui coleg, insistențele după un refuz clar sau privirile care te fac să te simți un obiect.

Efectul de Spectator: De ce „nu e treaba mea” ne face complici?

Ai văzut vreodată un moment jenant la o petrecere, în clasa de studiu, în curtea sau pe holul școlii și ai sperat că va interveni altcineva? Psihologii numesc asta „difuzia responsabilității”. Cu cât sunt mai mulți oameni prezenți, cu atât scade probabilitatea ca cineva să intervină, pentru că fiecare crede că „se ocupă altcineva”.

Dar adevărul este că în ochii agresorului, tăcerea ta este validare. Dacă nimeni nu spune nimic, el înțelege că grupul îi acceptă comportamentul. Pentru victimă, tăcerea ta este izolare.

Martorul Activ: Puterea Solidarității

A fi un „martor activ” nu înseamnă să fii un super-erou care se aruncă în luptă, ci să fii un prieten care refuză să normalizeze abuzul. Intervenția martorului este cea mai eficientă metodă de a opri hărțuirea înainte ca ea să escaladeze. Iată ce poți face în astfel de situații.

Tehnica celor 5 D: Cum să intervii fără să te pui în pericol

Dacă ești martorul unei situații tensionate, nu trebuie să fii agresiv. Folosește aceste cinci tehnici practice:

1. Distragerea (Distract): Întrerupe momentul. Întreabă persoana hărțuită cât e ceasul, unde e următoarea cursă sau „varsă” accidental un pahar cu apă. Scopul este să spargi dinamica hărțuirii fără a confrunta direct agresorul.
2. Delegarea (Delegate): Dacă nu te simți în siguranță să intervii singur, cere ajutorul cuiva cu autoritate: un profesor, un paznic sau un alt grup de prieteni. „Hei, am impresia că fata aceea are nevoie de ajutor, mergem împreună?”
3. Documentarea (Document): Dacă situația permite, filmează sau notează ce se întâmplă. Atenție: Nu posta niciodată materialul online fără acordul victimei; acesta îi aparține ei pentru a-l folosi ca probă, dacă decide să raporteze.
4. Direcționarea (Direct): O intervenție scurtă și fermă: „Nu e ok ce faci” sau „Las-o / lasă-l în pace”. Fă asta doar dacă ești sigur că nu vei deveni tu ținta unei agresiuni fizice.
5. Amânarea (Delay): Dacă n-ai putut interveni pe moment, verifică starea persoanei după incident. Întreab-o: „Ești bine? Am văzut ce s-a întâmplat și nu mi s-a părut corect. Te pot ajuta cu ceva?”. Uneori, solidaritatea de după este cea care salvează sănătatea mintală a victimei.

Schimbarea Culturii: Standardul „Toleranță Zero”

Este timpul ca în grupurile de tineri hărțuirea sexuală să nu mai fie privită ca o dovadă de „putere”, ci ca o lipsă de caracter. O persoană care își respectă comunitatea este cea care pune stop unei glume sexiste, nu cea care râde alături de grup pentru a se integra. Siguranța comunitară este un efort colectiv. Când alegi să fii un martor activ, nu doar că ajuți un coleg sau colegă, ci construiești un Safe Space pentru tine însuți. O cultură în care nimeni nu este lăsat singur la greu este o cultură în care toți prosperăm.

Pata de cerneală trebuie să rămână pe obrazul celui care a aruncat-o. Nu mai tăcea. Hărțuirea sexuală lasă urme. Consimțământul, nu.

* Acest material face parte din campania națională împotriva hărțuirii în instituțiile de învățământ, implementată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Agora.md, cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida), prin intermediul IM Swedish Development Partner. Sida sau IM nu sunt responsabile pentru conținutul acesteia și nu împărtășesc neapărat opiniile exprimate.

The post Efectul de Spectator: Tehnica celor 5 D care transformă un simplu coleg(ă) într-un aliat real împotriva hărțuirii sexuale appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

O analiză publicată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) arată că, deși Republica Moldova a făcut pași importanți în modernizarea legislației muncii, sistemul de protecție a victimelor hărțuirii este încă fragmentat și, în multe cazuri, ineficient. Fără protecție reală împotriva violenței și hărțuirii sexuale, dreptul la muncă rămâne, pentru mulți angajați, doar un rând frumos scris în Constituție.

Reforma de la 1 ianuarie: Un pas înainte, doi pe loc

Intrată în vigoare la 1 ianuarie 2026, Legea nr. 194/2025 a adus, pentru prima dată, un set clar de obligații pentru angajatori în prevenirea violenței și hărțuirii la locul de muncă. Documentul introduce definiții  ale violenței și hărțuirii în muncă, obligă angajatorii să instituie politici interne clare, să informeze salariații și să trateze hărțuirea drept abatere disciplinară gravă, care atrage după sine răspundere materială pentru prejudiciile cauzate.

Pe hârtie, lucrurile arată promițător. Dar, analiza CPD subliniază că legea se concentrează aproape exclusiv pe prevenire, lăsând insuficient reglementată componenta esențială: apărarea efectivă a victimelor. Cu alte cuvinte, autoritățile nu au un mandat clar de investigare, iar sancțiunile sunt, de cele mai multe ori, simbolice.

Cadrul juridic actual lasă fără răspuns aproape 90% dintre cazurile reale de hărțuire sexuală. Potrivit experților CPD, problema rezidă în modul în care articolul 173 din Codul penal definește hărțuirea sexuală. Norma condiționează existența infracțiunii de prezența cumulativă a două elemente. Pe de o parte, o conduită cu caracter sexual, iar pe de altă parte, un element coercitiv manifestat prin amenințare, constrângere sau profitarea de starea de dependență a victimei.

Formele subtile și medii de hărțuire rămân în afara oricărui mecanism de sancționare. Remarcile cu conotație sexuală, gesturile nepotrivite, atingerile nedorite, invitațiile repetate sau hărțuirea cibernetică nu presupun, de regulă, nici amenințare, nici constrângere. În absența elementului coercitiv, organele de urmărire penală nu pot porni urmărirea, iar recalificarea faptei într-o contravenție este imposibilă, întrucât Codul contravențional nu prevede o contravenție distinctă de hărțuire sexuală. Datele oficiale confirmă această insuficiență. În anul 2025 au fost înregistrate doar 6 cauze penale pe art. 173, față de 2 în 2024 și niciuna în 2023, iar doar 3 s-au finalizat cu sentințe de condamnare.

Cele trei forme de hărțuire reglementate de legislația națională creează un paradox normativ care lasă victimele fără un răspuns proporțional și efectiv. Hărțuirea sexuală este sancționată penal doar în formele grave, condiționate de elementul coercitiv. Hărțuirea discriminatorie poate fi sancționată exclusiv contravențional, prin art. 70² din Codul contravențional, fără o calificare penală pentru formele grave. Hărțuirea morală, manifestată prin abuzul de putere sau persecuția sistematică, nu dispune de nicio reglementare distinctă, nici penală, nici contravențională. Rezultatul este un cadru fragmentat și incomplet, incompatibil cu obligațiile asumate prin Convenția OIM nr. 190 și Directiva 2006/54/CE, care impun statelor un răspuns eficient, proporțional și disuasiv pentru toate formele de violență și hărțuire în lumea muncii.

Vidul instituțional: Cine ne apără?

În timp ce grătarele sfârâie și discursurile oficiale celebrează „brațele de muncă”, realitatea din birourile, fabricile și instituțiile statului este mult mai sumbră. Datele Consiliului pentru Egalitate arată că hărțuirea reprezintă deja 10% din totalul formelor de discriminare constatate, o creștere fulminantă față de anii precedenți. Câmpul muncii concentrează peste jumătate din aceste cazuri (54%), iar femeile sunt victimele principale (45% din decizii fiind pe criteriu de sex și gen).

Mai mult, anumite categorii, cum ar fi stagiarii, voluntarii, candidații la angajare sau liber-profesioniștii, sunt complet în afara sferei de protecție legală.

Lacunele nu sunt doar de ordin legal, ci și instituțional. Inspectoratul de Stat al Muncii nu are competență explicită de a investiga și sancționa cazuri de hărțuire în muncă (mobbing). La rândul său, Consiliul pentru Egalitate primește frecvent plângeri privind transferuri abuzive, presiuni sistematice sau concedieri arbitrare, pe care este nevoită să le declare inadmisibile. Motivul: lipsa unui criteriu protejat (sex, vârstă, dizabilitate etc.).

Consecința este una directă și gravă: persoanele care nu pot încadra abuzul într-o formă de discriminare rămân fără nicio cale juridică efectivă și de cele mai multe ori aleg să tacă. Iar lipsa plângerilor este doar o aparență că problema nu ar exista.

„Subraportarea perpetuează impunitatea, iar impunitatea descurajează și mai mult raportarea”, explică experții CPD.

Despăgubiri simbolice

Chiar și atunci când victimele reușesc să obțină o decizie favorabilă, problema nu este rezolvată. Legislația nu stabilește criterii clare pentru evaluarea prejudiciilor morale, iar instanțele acordă, de regulă, despăgubiri simbolice.

În plus, mecanismele economice, cum ar fi achizițiile publice, nu sunt utilizate pentru a încuraja angajatorii să respecte standardele de siguranță.

Ce înseamnă, de fapt, un loc de muncă sigur

Potrivit CPD, un cadru funcțional de protecție trebuie să includă patru elemente esențiale:

• definiții clare pentru toate formele de hărțuire;
• instituții cu mandate explicite de investigare și sancționare;
• sancțiuni proporționale cu gravitatea faptelor;
• remedii reale și accesibile pentru victime.
• protecție împotriva victimizării și represalii pentru victime

În lipsa acestor componente, siguranța la locul de muncă rămâne o promisiune incompletă. Reforma cadrului legal nu mai ține doar de voința politică internă. În contextul parcursului european al Republicii Moldova, alinierea la standardele UE devine inevitabilă.

„Ajustarea cadrului legislativ național nu este opțională și nu poate fi amânată. Are termene, indicatori de progres și mecanisme externe de evaluare. Prin această notă, CPD pune la dispoziția autorităților un instrument tehnic gata de folosit. Reforma legislativă necesară pentru un loc de muncă sigur are acum o foaie de parcurs,” afirmă Alina Andronache, Expertă de gen în politici publice, advocacy și lobby civic la CPD.

Conform expertei, autoritățile au acum pe masă argumentarea, identificarea lacunelor și soluțiile aliniate standardelor UE. „Nota vine anume cu soluții și reprezintă un instrument de lucru dacă este voință politică. În ea, autoritățile găsesc atât argumentarea problemei, cât și lacunele și soluțiile, toate în concordanță cu standardele UE și convențiile internaționale”, conchide Andronache.

Așadar, dreptul la muncă nu poate fi separat de dreptul la demnitate. Fără intervenții rapide și coerente, mii de angajați vor continua să lucreze într-un sistem care nu îi protejează suficient.

Disclaimer: 

*Campania „Hărțuirea sexuală lasă urme. Consimțământul, nu.”e este implementată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Agora.md, cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida), prin intermediul IM Swedish Development Partner. Sida sau IM nu sunt responsabile pentru conținutul acesteia și nu împărtășesc neapărat opiniile exprimate.

The post 1 Mai pe hârtie vs. 1 Mai în realitate: De ce locurile de muncă din Moldova rămân vulnerabile la hărțuirea sexuală, iar 90% din cazuri, nepedepsite appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Datele raportului evidențiază o realitate alarmantă: 20% dintre tinerii respondenți declară că au fost victime ale unei forme de hărțuire sexuală pe parcursul vieții academice. Deși nivelul de conștientizare este în creștere, stereotipurile persistă, 34% dintre respondenți consideră că vestimentația victimei poate provoca hărțuirea, iar peste 29% cred că fenomenul este inevitabil în relația cu profesorii.

Studiul arată că formele de hărțuire variază de la comportamente subtile precum comentarii sau priviri cu conotație sexuală  până la abuzuri grave. În cele mai multe cazuri, comportamentele subtile sunt comise de colegi de grupă, în timp ce formele mai grave sunt atribuite frecvent studenților din ani mai mari.

Un alt fenomen îngrijorător este „cultura tăcerii”: 44% dintre victime nu au raportat incidentele, considerând că acestea „nu au fost suficient de grave” sau temându-se de consecințe. Această lipsă de raportare contribuie la perpetuarea fenomenului și la menținerea unui mediu nesigur în instituțiile de învățământ.

În același timp, analiza cadrului legal scoate în evidență un decalaj major între realitate și sancționare. În anul 2025, la nivel național a fost înregistrată o singură condamnare pentru hărțuire sexuală, sancționată cu amendă, ceea ce indică o zonă de impunitate pentru numeroase cazuri.

Pentru a răspunde acestor provocări, CPD propune un set amplu de măsuri. Printre acestea se numără introducerea unui cadru legal unitar în Codul educației, includerea obligatorie în curriculum a educației privind prevenirea hărțuirii sexuale, precum și formarea continuă a cadrelor didactice pentru recunoașterea și raportarea acestor cazuri.

Totodată, organizația recomandă elaborarea unui Program Național anti-hărțuire, dezvoltarea unor ghiduri de bune practici pentru toate nivelurile de învățământ și instituirea obligativității ca fiecare instituție să adopte politici interne clare de prevenire și combatere a fenomenului.

Un alt element-cheie este desemnarea, în fiecare instituție de învățământ, a unui coordonator responsabil de prevenirea violenței și hărțuirii sexuale, precum și reformarea cadrului sancționator pentru a acoperi toate formele de hărțuire, inclusiv cele considerate „subtile”.

CPD mai propune crearea unui organism independent de investigare, capabil să examineze cazurile în care sunt implicați profesori și să aplice sancțiuni, inclusiv interzicerea dreptului de a preda.

Campania „Hărțuirea sexuală lasă urme. Consimțământul, nu.” va include acțiuni de informare menite să încurajeze tinerii și cadrele didactice să recunoască și să raporteze cazurile de hărțuire sexuală.

Studiul complet poate fi consultat aici: Raport Hărțuirea Sexuală 2026

____________________________

Această campanie este implementată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Agora.md, cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida), prin intermediul IM Swedish Development Partner. Sida sau IM nu sunt responsabile pentru conținutul acesteia și nu împărtășesc neapărat opiniile exprimate.

The post CPD lansează campania „Hărțuirea sexuală lasă urme. Consimțământul, nu.”: fenomenul afectează unul din cinci tineri appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În acest context, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) lansează o notă analitică care scoate în evidență inegalitățile persistente structurale profunde cu care populația romă se confruntă în Republica Moldova, accentuând necesitatea unor intervenții urgente în educație, sănătate și pe piața muncii.

În Republica Moldova, situația este complicată încă de la nivelul datelor de bază. Conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor 2024, populația de etnie romă constituie circa 0,4% (9,3 mii) din totalul populației. Cu toate acestea, alte surse și cercetări sugerează valori considerabil mai mari, ceea ce indică limite importante ale datelor oficiale. Această diferență nu ține doar de metodologie, ci reflectă și reticența unei părți a populației de a se autoidentifica ca fiind de etnie romă, pe fondul stigmatizării persistente.

Nota analitică „Incluziunea care întârzie” evidențiază discrepanțe critice care subminează calitatea vieții pentru mii de cetățeni romi din Republica Moldova.

• Discrepanțele se văd încă de la nivelul de bază. Doar 1,3% dintre persoanele de etnie romă au absolvit studii superioare.
• Vulnerabilitatea economică este o realitate zilnică. În 2025, 75% dintre romi au declarat că o cheltuială neprevăzută de doar 230 lei pentru medicamente le-ar cauza dificultăți majore, iar 36% nu ar avea deloc acești bani.
• Peste 50% dintre persoanele de etnie romă nu au accesat servicii medicale în situații urgente, motivul principal fiind lipsa resurselor financiare pentru transport și consultații.
• Există decalaje majore în accesul la utilități. Doar 37,5% dintre gospodăriile rome sunt conectate la rețeaua de gaze naturale, față de 72% în rândul populației non-rome.
• Nivelul de prejudecată rămâne ridicat. 53,7% din populația generală nu ar accepta o persoană romă ca membru al familiei, iar 41,6% nu ar accepta-o ca prieten.
• Nivelul de participare în viața publică este, la fel, foarte scăzut, ajungând la doar 7,2%.

Recomandări pentru decidenți

Pentru a trece de la strategii pe hârtie la rezultate palpabile, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare propune un set de măsuri concrete:

1. Acordarea de reduceri la impozitul pe venit sau scutiri parțiale de contribuții sociale pentru companiile care angajează persoane din comunitatea romă.
2. Crearea unor programe specifice de alfabetizare, competențe digitale și antreprenoriat.
3. Simplificarea cadrului legal și scutirea de taxe pentru înregistrarea locuințelor, oferind astfel stabilitate juridică și acces la servicii publice.
4. Introducerea „cotelor de incluziune” în Codul Electoral pentru a asigura prezența minorităților în structurile decizionale.
5. Codului Contravențional pentru a sancționa discursul de ură și în afara campaniilor electorale.
6. Revizuirea salariilor și extinderea rețelei de mediatori, piloni esențiali în medierea relației dintre cetățeni și stat.

„Inegalitățile nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unor mecanisme care se reproduc în timp. Republica Moldova trebuie să prioritizeze colectarea datelor corecte și să finanțeze adecvat programele de incluziune pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă,” declară autoara notei analiticie, Natalia Covrig, directoare executivă, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

______________________

Această publicație este realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu suportul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Implicarea civică pentru împuternicirea tinerilor și a femeilor”, finanțat de UE și cofinanțat de Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu CPD, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Agenția Regională de Dezvoltare din Tiraspol.

The post Invizibilii din statistici: Analiza CPD trage un semnal de alarmă asupra incluziunii eșuate a populației rome în Republica Moldova appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Analiza a fost realizată de CPD cu susținerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca. Raportul analizează profilurile socio-demografice ale celor implicați în cazuri de corupție electorală. Datele analizate acoperă perioada alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024.

Profilul corupției electorale pasive: femeile, vârstnicii și persoanele neangajate

O analiză riguroasă a 25.882 de procese-verbale contravenționale și a 77 de dosare penale din perioada septembrie 2024 – august 2025 arată că segmentele vulnerabile din punct de vedere social sunt cele mai implicate în acte de corupție:

• 61,9% dintre persoanele vizate sunt femei. CPD estimează că o femeie are o probabilitate cu 20% mai mare de a fi atrasă în aceste scheme comparativ cu un bărbat.
• Vârsta medie a celor implicați este de 52,6 ani, segmentul persoanelor de peste 60 de ani fiind cel mai afectat (38,1% din cazuri).
• Peste 85% dintre cei sancționați nu au un loc de muncă activ (57,5% neangajați și 28,3% pensionari).

Aceste date întăresc ipoteza că factorii economici – mai ales inactivitatea profesională – sunt direct corelați cu predispoziția către acceptarea mitei electorale, iar politicile de prevenție ar trebui să țintească explicit categoriile social-economice cele mai expuse.

Deoarece corupția electorală afectează disproporționat femeile, persoanele de peste 40 de ani, neangajații și pensionarii, politicile publice trebuie să țintească direct aceste grupuri. E nevoie de a continua investițiile în măsuri de incluziune economică și protecție socială.

Această analiză a fost elaborată în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca.

The post Profilul demografic al corupției electorale în Republica Moldova – vulnerabilitatea economică pare să fie principalul factor care determină acest fenomen appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.