Dacă vrei să descoperi oportunitățile aduse de Legea nr. 367/2022 privind serviciile alternative de îngrijire a copiilor (0-3 ani), te invităm să îți rezervi locul acum.

Când și unde are loc sesiunea informativă? Sesiunea se va desfășura pe ZOOM, fiind accesibilă de oriunde te-ai afla, de pe telefon sau calculator: Data: 29 mai; Ora: 16:00
ÎNSCRIE-TE AICI: https://forms.gle/WveVJv6YbgBz4Wa49

Ce vei învăța la această sesiune online?
Evenimentul este conceput ca un ghid practic, explicat pe înțelesul tuturor. Participând la sesiune, vei afla:

• Cum poți deveni, în mod legal, un îngrijitor sau o îngrijitoare pentru o creșă de tip familial.
• Ce obligații și ce avantaje ai conform legislației din Republica Moldova.
• Cum se organizează spațiul și ce condiții trebuie să îndeplinești pentru ca activitatea ta să fie sigură și autorizată.

Pentru a înțelege importanța acestei întâlniri, trebuie să știi că din anul 2022, părinții din Moldova au acces legal la trei tipuri de servicii alternative pentru micuții de la 0 la 3 ani:

1. Îngrijirea individualizată a copiilor (servicii personalizate).
2. Îngrijirea copiilor de tip familial (creșe de dimensiuni mici, cu atmosferă de casă).
3. Îngrijirea organizată de angajator direct la locul de muncă.

La sesiune se va pune accent pe creșele de tip familial — o nișă aflată în plină dezvoltare, care oferă servicii oficiale (reglementate de stat), flexibilitate maximă și siguranță deplină pentru copii prin intermediul personalului calificat.

De ce să nu ratezi această întâlnire?
Dacă vrei o nouă carieră – este șansa ta de a învăța cum să lansezi o afacere socială legală sau cum să te angajezi într-un domeniu cu cerere uriașă pe piață.

Dacă ești părinte – vei înțelege cum funcționează aceste creșe și cum poți beneficia de un orar flexibil și de servicii sigure pentru copilul tău.

Locurile la evenimentul pe ZOOM sunt limitate. Asigură-te că ai toate informațiile corecte direct de la sursă!

_____________

The post Cum poți deschide o creșă de tip familial în Moldova? Înscrie-te la sesiunea online gratuită și află toate detaliile appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană, Republica Moldova a demonstrat un angajament ferm în alinierea la Directiva (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Reformele implementate prin Programul „Familia” au generat un impact sistemic prin:

• Flexibilizarea concediului de îngrijire: Reforma majoră a indemnizațiilor, inițiată în 2022, a oferit părinților opțiuni moderne de utilizare a concediului.
• Incluziunea familiilor adoptive: Începând cu 1 ianuarie 2024, a fost introdus un pachet extins de concedii sociale și prestații dedicate părinților aflați în proces de adopție.
• Majorarea sprijinului financiar: La 1 ianuarie 2025, indemnizația unică la naștere a fost crescută la valoarea de 21.350 lei.
• Extinderea drepturilor paternale: Concediul paternal a fost majorat la 15 zile, asigurând o implicare sporită a taților în îngrijirea nou-născuților.

În ciuda acestor măsuri, expertele CPD atrag atenția asupra unui declin demografic accentuat, populația reducându-se cu 13,6% în ultimul deceniu. Cele mai critice aspecte identificate sunt:

• Sărăcia infantilă: Rata sărăciei absolute în rândul copiilor a urcat la 33,6% în 2024, fiind deosebit de gravă în mediul rural (46,6%) și în cazul familiilor cu trei sau mai mulți copii (53,3%).
• Barierele profesionale: Deși rata de ocupare a mamelor cu copii mici a crescut la 50,7%, aceasta rămâne semnificativ sub cea a femeilor fără copii (67,7%).
• Deficitul serviciilor de îngrijire: Accesul la educația timpurie pentru copiii sub 3 ani rămâne insuficient (23,2% în 2025), limitând reintegrarea profesională a părinților.

Recomandări de politici publice pentru 2026

Pentru a consolida aceste reforme, recomandările prezentate în analiză sunt preluate din Manifestul societății civile „Drepturile omului sunt un criteriu european”, semnat de 15 organizații reprezentative. Printre priorități se regăsesc:

1. Indexarea și universalizarea prestațiilor: Introducerea obligativității indexării anuale a indemnizațiilor în funcție de inflație și extinderea alocațiilor pentru toți copiii până la 18 ani.
2. Protecția familiilor monoparentale: Implementarea unor scutiri fiscale dedicate și interzicerea muncii de noapte pentru părinții singuri cu copii sub 10 ani.
3. Sprijin pentru tineri și locuire: Acordarea unui „grant de start familial” pentru tinerii căsătoriți și subvenționarea dobânzilor la credite ipotecare.
4. Responsabilitatea angajatorilor: Subvenționarea creșelor la locul de muncă și ratificarea Convenției OIM nr. 156 privind lucrătorii cu responsabilități familiale.

_____________________

Acest document a fost elaborat în cadrul proiectului „Mai puternici împreună: Acțiuni locale pentru comunități incluzive”, implementat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cu sprijinul financiar al Elveției și co-finanțat de IM Swedish Development Partners și SIDA.

The post Analiza CPD de Ziua Familiei: Progrese legislative majore umbrite de riscuri demografice și economice appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Cifrele unei realități tăcute

Deși fenomenul este cunoscut teoretic, atitudinile rămân îngrijorătoare. Potrivit Studiului privind percepțiile și amploarea fenomenului hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ din Moldova – „Cât de sigure sunt instituțiile de învățământ din Moldova?” – realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (2026), o treime dintre respondenți încă mai cred că victima provoacă hărțuirea prin vestimentație sau comportament, alimentând o cultură nocivă a culpabilizării.

Vulnerabilitatea este maximă în rândul elevilor de 16-18 ani din școlile profesionale. Datele arată o dinamică clară: hărțuirea subtilă (priviri, glume) vine cel mai des de la colegii de grupă (13,9%), însă pe măsură ce gravitatea abuzului crește, agresorii sunt, de regulă, studenții din anii mai mari. Mai mult, 20% dintre tineri cred că hărțuirea din partea profesorilor este „inevitabilă”, reflectând un dezechilibru de putere adânc înrădăcinat.

Barierele în calea dreptății rămân ridicate: o treime dintre victime nu raportează incidentul. Dacă în trecut motivul principal era dorința de a gestiona situația individual, astăzi asistăm la o tendință periculoasă de normalizare: 37,9% dintre tineri consideră că incidentul „nu a fost suficient de grav”. 

Atunci când totuși cer ajutor, studenții aleg prietenii (34,1%) sau familia (25,5%), evitând poliția sau conducerea instituției. Această reticență față de mecanismele oficiale sugerează o lipsă de încredere în capacitatea sistemului de a oferi un mediu sigur și confidențial.

Dar realitatea din spatele acestor cifre este cea care doare cel mai mult: majoritatea incidentelor se petrec sub ochii celorlalți. Tăcerea martorilor este „motorul” care face ca aceste urme să se mute de pe coridoare în traumele de durată ale victimelor.

Ce spun experții?

Psihologul social Philip Zimbardo, cunoscut pentru studiile sale asupra comportamentului uman în grup, subliniază că „majoritatea oamenilor sunt eroi în așteptare”. El argumentează că răul prosperă nu doar prin acțiunile agresorilor, ci prin inacțiunea celor care observă.

De asemenea, cercetările de la Lund University (Suedia) indică faptul că prezența unui martor activ reduce probabilitatea recidivei agresorului cu peste 50%. 

„Hărțuirea are nevoie de un public care să accepte spectacolul. Dacă publicul pleacă sau protestează, spectacolul se oprește.” Citat experții în siguranță comunitară, extras din ghidurile de bune practici pentru campusuri universitare sigure.

Ce este, de fapt, hărțuirea? (Dincolo de definiții)

Hărțuirea sexuală nu înseamnă doar agresiune fizică. Este orice comportament nedorit — verbal, non-verbal sau fizic — care creează o atmosferă intimidantă, ostilă sau umilitoare. Aici se încadrează și glumele „deocheate” pe grupul de Viber al clasei, comentariile despre corpul unei colege sau unui coleg, insistențele după un refuz clar sau privirile care te fac să te simți un obiect.

Efectul de Spectator: De ce „nu e treaba mea” ne face complici?

Ai văzut vreodată un moment jenant la o petrecere, în clasa de studiu, în curtea sau pe holul școlii și ai sperat că va interveni altcineva? Psihologii numesc asta „difuzia responsabilității”. Cu cât sunt mai mulți oameni prezenți, cu atât scade probabilitatea ca cineva să intervină, pentru că fiecare crede că „se ocupă altcineva”.

Dar adevărul este că în ochii agresorului, tăcerea ta este validare. Dacă nimeni nu spune nimic, el înțelege că grupul îi acceptă comportamentul. Pentru victimă, tăcerea ta este izolare.

Martorul Activ: Puterea Solidarității

A fi un „martor activ” nu înseamnă să fii un super-erou care se aruncă în luptă, ci să fii un prieten care refuză să normalizeze abuzul. Intervenția martorului este cea mai eficientă metodă de a opri hărțuirea înainte ca ea să escaladeze. Iată ce poți face în astfel de situații.

Tehnica celor 5 D: Cum să intervii fără să te pui în pericol

Dacă ești martorul unei situații tensionate, nu trebuie să fii agresiv. Folosește aceste cinci tehnici practice:

1. Distragerea (Distract): Întrerupe momentul. Întreabă persoana hărțuită cât e ceasul, unde e următoarea cursă sau „varsă” accidental un pahar cu apă. Scopul este să spargi dinamica hărțuirii fără a confrunta direct agresorul.
2. Delegarea (Delegate): Dacă nu te simți în siguranță să intervii singur, cere ajutorul cuiva cu autoritate: un profesor, un paznic sau un alt grup de prieteni. „Hei, am impresia că fata aceea are nevoie de ajutor, mergem împreună?”
3. Documentarea (Document): Dacă situația permite, filmează sau notează ce se întâmplă. Atenție: Nu posta niciodată materialul online fără acordul victimei; acesta îi aparține ei pentru a-l folosi ca probă, dacă decide să raporteze.
4. Direcționarea (Direct): O intervenție scurtă și fermă: „Nu e ok ce faci” sau „Las-o / lasă-l în pace”. Fă asta doar dacă ești sigur că nu vei deveni tu ținta unei agresiuni fizice.
5. Amânarea (Delay): Dacă n-ai putut interveni pe moment, verifică starea persoanei după incident. Întreab-o: „Ești bine? Am văzut ce s-a întâmplat și nu mi s-a părut corect. Te pot ajuta cu ceva?”. Uneori, solidaritatea de după este cea care salvează sănătatea mintală a victimei.

Schimbarea Culturii: Standardul „Toleranță Zero”

Este timpul ca în grupurile de tineri hărțuirea sexuală să nu mai fie privită ca o dovadă de „putere”, ci ca o lipsă de caracter. O persoană care își respectă comunitatea este cea care pune stop unei glume sexiste, nu cea care râde alături de grup pentru a se integra. Siguranța comunitară este un efort colectiv. Când alegi să fii un martor activ, nu doar că ajuți un coleg sau colegă, ci construiești un Safe Space pentru tine însuți. O cultură în care nimeni nu este lăsat singur la greu este o cultură în care toți prosperăm.

Pata de cerneală trebuie să rămână pe obrazul celui care a aruncat-o. Nu mai tăcea. Hărțuirea sexuală lasă urme. Consimțământul, nu.

* Acest material face parte din campania națională împotriva hărțuirii în instituțiile de învățământ, implementată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Agora.md, cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida), prin intermediul IM Swedish Development Partner. Sida sau IM nu sunt responsabile pentru conținutul acesteia și nu împărtășesc neapărat opiniile exprimate.

The post Efectul de Spectator: Tehnica celor 5 D care transformă un simplu coleg(ă) într-un aliat real împotriva hărțuirii sexuale appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

O analiză publicată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) arată că, deși Republica Moldova a făcut pași importanți în modernizarea legislației muncii, sistemul de protecție a victimelor hărțuirii este încă fragmentat și, în multe cazuri, ineficient. Fără protecție reală împotriva violenței și hărțuirii sexuale, dreptul la muncă rămâne, pentru mulți angajați, doar un rând frumos scris în Constituție.

Reforma de la 1 ianuarie: Un pas înainte, doi pe loc

Intrată în vigoare la 1 ianuarie 2026, Legea nr. 194/2025 a adus, pentru prima dată, un set clar de obligații pentru angajatori în prevenirea violenței și hărțuirii la locul de muncă. Documentul introduce definiții  ale violenței și hărțuirii în muncă, obligă angajatorii să instituie politici interne clare, să informeze salariații și să trateze hărțuirea drept abatere disciplinară gravă, care atrage după sine răspundere materială pentru prejudiciile cauzate.

Pe hârtie, lucrurile arată promițător. Dar, analiza CPD subliniază că legea se concentrează aproape exclusiv pe prevenire, lăsând insuficient reglementată componenta esențială: apărarea efectivă a victimelor. Cu alte cuvinte, autoritățile nu au un mandat clar de investigare, iar sancțiunile sunt, de cele mai multe ori, simbolice.

Cadrul juridic actual lasă fără răspuns aproape 90% dintre cazurile reale de hărțuire sexuală. Potrivit experților CPD, problema rezidă în modul în care articolul 173 din Codul penal definește hărțuirea sexuală. Norma condiționează existența infracțiunii de prezența cumulativă a două elemente. Pe de o parte, o conduită cu caracter sexual, iar pe de altă parte, un element coercitiv manifestat prin amenințare, constrângere sau profitarea de starea de dependență a victimei.

Formele subtile și medii de hărțuire rămân în afara oricărui mecanism de sancționare. Remarcile cu conotație sexuală, gesturile nepotrivite, atingerile nedorite, invitațiile repetate sau hărțuirea cibernetică nu presupun, de regulă, nici amenințare, nici constrângere. În absența elementului coercitiv, organele de urmărire penală nu pot porni urmărirea, iar recalificarea faptei într-o contravenție este imposibilă, întrucât Codul contravențional nu prevede o contravenție distinctă de hărțuire sexuală. Datele oficiale confirmă această insuficiență. În anul 2025 au fost înregistrate doar 6 cauze penale pe art. 173, față de 2 în 2024 și niciuna în 2023, iar doar 3 s-au finalizat cu sentințe de condamnare.

Cele trei forme de hărțuire reglementate de legislația națională creează un paradox normativ care lasă victimele fără un răspuns proporțional și efectiv. Hărțuirea sexuală este sancționată penal doar în formele grave, condiționate de elementul coercitiv. Hărțuirea discriminatorie poate fi sancționată exclusiv contravențional, prin art. 70² din Codul contravențional, fără o calificare penală pentru formele grave. Hărțuirea morală, manifestată prin abuzul de putere sau persecuția sistematică, nu dispune de nicio reglementare distinctă, nici penală, nici contravențională. Rezultatul este un cadru fragmentat și incomplet, incompatibil cu obligațiile asumate prin Convenția OIM nr. 190 și Directiva 2006/54/CE, care impun statelor un răspuns eficient, proporțional și disuasiv pentru toate formele de violență și hărțuire în lumea muncii.

Vidul instituțional: Cine ne apără?

În timp ce grătarele sfârâie și discursurile oficiale celebrează „brațele de muncă”, realitatea din birourile, fabricile și instituțiile statului este mult mai sumbră. Datele Consiliului pentru Egalitate arată că hărțuirea reprezintă deja 10% din totalul formelor de discriminare constatate, o creștere fulminantă față de anii precedenți. Câmpul muncii concentrează peste jumătate din aceste cazuri (54%), iar femeile sunt victimele principale (45% din decizii fiind pe criteriu de sex și gen).

Mai mult, anumite categorii, cum ar fi stagiarii, voluntarii, candidații la angajare sau liber-profesioniștii, sunt complet în afara sferei de protecție legală.

Lacunele nu sunt doar de ordin legal, ci și instituțional. Inspectoratul de Stat al Muncii nu are competență explicită de a investiga și sancționa cazuri de hărțuire în muncă (mobbing). La rândul său, Consiliul pentru Egalitate primește frecvent plângeri privind transferuri abuzive, presiuni sistematice sau concedieri arbitrare, pe care este nevoită să le declare inadmisibile. Motivul: lipsa unui criteriu protejat (sex, vârstă, dizabilitate etc.).

Consecința este una directă și gravă: persoanele care nu pot încadra abuzul într-o formă de discriminare rămân fără nicio cale juridică efectivă și de cele mai multe ori aleg să tacă. Iar lipsa plângerilor este doar o aparență că problema nu ar exista.

„Subraportarea perpetuează impunitatea, iar impunitatea descurajează și mai mult raportarea”, explică experții CPD.

Despăgubiri simbolice

Chiar și atunci când victimele reușesc să obțină o decizie favorabilă, problema nu este rezolvată. Legislația nu stabilește criterii clare pentru evaluarea prejudiciilor morale, iar instanțele acordă, de regulă, despăgubiri simbolice.

În plus, mecanismele economice, cum ar fi achizițiile publice, nu sunt utilizate pentru a încuraja angajatorii să respecte standardele de siguranță.

Ce înseamnă, de fapt, un loc de muncă sigur

Potrivit CPD, un cadru funcțional de protecție trebuie să includă patru elemente esențiale:

• definiții clare pentru toate formele de hărțuire;
• instituții cu mandate explicite de investigare și sancționare;
• sancțiuni proporționale cu gravitatea faptelor;
• remedii reale și accesibile pentru victime.
• protecție împotriva victimizării și represalii pentru victime

În lipsa acestor componente, siguranța la locul de muncă rămâne o promisiune incompletă. Reforma cadrului legal nu mai ține doar de voința politică internă. În contextul parcursului european al Republicii Moldova, alinierea la standardele UE devine inevitabilă.

„Ajustarea cadrului legislativ național nu este opțională și nu poate fi amânată. Are termene, indicatori de progres și mecanisme externe de evaluare. Prin această notă, CPD pune la dispoziția autorităților un instrument tehnic gata de folosit. Reforma legislativă necesară pentru un loc de muncă sigur are acum o foaie de parcurs,” afirmă Alina Andronache, Expertă de gen în politici publice, advocacy și lobby civic la CPD.

Conform expertei, autoritățile au acum pe masă argumentarea, identificarea lacunelor și soluțiile aliniate standardelor UE. „Nota vine anume cu soluții și reprezintă un instrument de lucru dacă este voință politică. În ea, autoritățile găsesc atât argumentarea problemei, cât și lacunele și soluțiile, toate în concordanță cu standardele UE și convențiile internaționale”, conchide Andronache.

Așadar, dreptul la muncă nu poate fi separat de dreptul la demnitate. Fără intervenții rapide și coerente, mii de angajați vor continua să lucreze într-un sistem care nu îi protejează suficient.

Disclaimer: 

*Campania „Hărțuirea sexuală lasă urme. Consimțământul, nu.”e este implementată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Agora.md, cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida), prin intermediul IM Swedish Development Partner. Sida sau IM nu sunt responsabile pentru conținutul acesteia și nu împărtășesc neapărat opiniile exprimate.

The post 1 Mai pe hârtie vs. 1 Mai în realitate: De ce locurile de muncă din Moldova rămân vulnerabile la hărțuirea sexuală, iar 90% din cazuri, nepedepsite appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Datele raportului evidențiază o realitate alarmantă: 20% dintre tinerii respondenți declară că au fost victime ale unei forme de hărțuire sexuală pe parcursul vieții academice. Deși nivelul de conștientizare este în creștere, stereotipurile persistă, 34% dintre respondenți consideră că vestimentația victimei poate provoca hărțuirea, iar peste 29% cred că fenomenul este inevitabil în relația cu profesorii.

Studiul arată că formele de hărțuire variază de la comportamente subtile precum comentarii sau priviri cu conotație sexuală  până la abuzuri grave. În cele mai multe cazuri, comportamentele subtile sunt comise de colegi de grupă, în timp ce formele mai grave sunt atribuite frecvent studenților din ani mai mari.

Un alt fenomen îngrijorător este „cultura tăcerii”: 44% dintre victime nu au raportat incidentele, considerând că acestea „nu au fost suficient de grave” sau temându-se de consecințe. Această lipsă de raportare contribuie la perpetuarea fenomenului și la menținerea unui mediu nesigur în instituțiile de învățământ.

În același timp, analiza cadrului legal scoate în evidență un decalaj major între realitate și sancționare. În anul 2025, la nivel național a fost înregistrată o singură condamnare pentru hărțuire sexuală, sancționată cu amendă, ceea ce indică o zonă de impunitate pentru numeroase cazuri.

Pentru a răspunde acestor provocări, CPD propune un set amplu de măsuri. Printre acestea se numără introducerea unui cadru legal unitar în Codul educației, includerea obligatorie în curriculum a educației privind prevenirea hărțuirii sexuale, precum și formarea continuă a cadrelor didactice pentru recunoașterea și raportarea acestor cazuri.

Totodată, organizația recomandă elaborarea unui Program Național anti-hărțuire, dezvoltarea unor ghiduri de bune practici pentru toate nivelurile de învățământ și instituirea obligativității ca fiecare instituție să adopte politici interne clare de prevenire și combatere a fenomenului.

Un alt element-cheie este desemnarea, în fiecare instituție de învățământ, a unui coordonator responsabil de prevenirea violenței și hărțuirii sexuale, precum și reformarea cadrului sancționator pentru a acoperi toate formele de hărțuire, inclusiv cele considerate „subtile”.

CPD mai propune crearea unui organism independent de investigare, capabil să examineze cazurile în care sunt implicați profesori și să aplice sancțiuni, inclusiv interzicerea dreptului de a preda.

Campania „Hărțuirea sexuală lasă urme. Consimțământul, nu.” va include acțiuni de informare menite să încurajeze tinerii și cadrele didactice să recunoască și să raporteze cazurile de hărțuire sexuală.

Studiul complet poate fi consultat aici: Raport Hărțuirea Sexuală 2026

____________________________

Această campanie este implementată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Agora.md, cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida), prin intermediul IM Swedish Development Partner. Sida sau IM nu sunt responsabile pentru conținutul acesteia și nu împărtășesc neapărat opiniile exprimate.

The post CPD lansează campania „Hărțuirea sexuală lasă urme. Consimțământul, nu.”: fenomenul afectează unul din cinci tineri appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În acest context, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) lansează o notă analitică care scoate în evidență inegalitățile persistente structurale profunde cu care populația romă se confruntă în Republica Moldova, accentuând necesitatea unor intervenții urgente în educație, sănătate și pe piața muncii.

În Republica Moldova, situația este complicată încă de la nivelul datelor de bază. Conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor 2024, populația de etnie romă constituie circa 0,4% (9,3 mii) din totalul populației. Cu toate acestea, alte surse și cercetări sugerează valori considerabil mai mari, ceea ce indică limite importante ale datelor oficiale. Această diferență nu ține doar de metodologie, ci reflectă și reticența unei părți a populației de a se autoidentifica ca fiind de etnie romă, pe fondul stigmatizării persistente.

Nota analitică „Incluziunea care întârzie” evidențiază discrepanțe critice care subminează calitatea vieții pentru mii de cetățeni romi din Republica Moldova.

• Discrepanțele se văd încă de la nivelul de bază. Doar 1,3% dintre persoanele de etnie romă au absolvit studii superioare.
• Vulnerabilitatea economică este o realitate zilnică. În 2025, 75% dintre romi au declarat că o cheltuială neprevăzută de doar 230 lei pentru medicamente le-ar cauza dificultăți majore, iar 36% nu ar avea deloc acești bani.
• Peste 50% dintre persoanele de etnie romă nu au accesat servicii medicale în situații urgente, motivul principal fiind lipsa resurselor financiare pentru transport și consultații.
• Există decalaje majore în accesul la utilități. Doar 37,5% dintre gospodăriile rome sunt conectate la rețeaua de gaze naturale, față de 72% în rândul populației non-rome.
• Nivelul de prejudecată rămâne ridicat. 53,7% din populația generală nu ar accepta o persoană romă ca membru al familiei, iar 41,6% nu ar accepta-o ca prieten.
• Nivelul de participare în viața publică este, la fel, foarte scăzut, ajungând la doar 7,2%.

Recomandări pentru decidenți

Pentru a trece de la strategii pe hârtie la rezultate palpabile, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare propune un set de măsuri concrete:

1. Acordarea de reduceri la impozitul pe venit sau scutiri parțiale de contribuții sociale pentru companiile care angajează persoane din comunitatea romă.
2. Crearea unor programe specifice de alfabetizare, competențe digitale și antreprenoriat.
3. Simplificarea cadrului legal și scutirea de taxe pentru înregistrarea locuințelor, oferind astfel stabilitate juridică și acces la servicii publice.
4. Introducerea „cotelor de incluziune” în Codul Electoral pentru a asigura prezența minorităților în structurile decizionale.
5. Codului Contravențional pentru a sancționa discursul de ură și în afara campaniilor electorale.
6. Revizuirea salariilor și extinderea rețelei de mediatori, piloni esențiali în medierea relației dintre cetățeni și stat.

„Inegalitățile nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unor mecanisme care se reproduc în timp. Republica Moldova trebuie să prioritizeze colectarea datelor corecte și să finanțeze adecvat programele de incluziune pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă,” declară autoara notei analiticie, Natalia Covrig, directoare executivă, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

______________________

Această publicație este realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu suportul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Implicarea civică pentru împuternicirea tinerilor și a femeilor”, finanțat de UE și cofinanțat de Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu CPD, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Agenția Regională de Dezvoltare din Tiraspol.

The post Invizibilii din statistici: Analiza CPD trage un semnal de alarmă asupra incluziunii eșuate a populației rome în Republica Moldova appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Analiza a fost realizată de CPD cu susținerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca. Raportul analizează profilurile socio-demografice ale celor implicați în cazuri de corupție electorală. Datele analizate acoperă perioada alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024.

Profilul corupției electorale pasive: femeile, vârstnicii și persoanele neangajate

O analiză riguroasă a 25.882 de procese-verbale contravenționale și a 77 de dosare penale din perioada septembrie 2024 – august 2025 arată că segmentele vulnerabile din punct de vedere social sunt cele mai implicate în acte de corupție:

• 61,9% dintre persoanele vizate sunt femei. CPD estimează că o femeie are o probabilitate cu 20% mai mare de a fi atrasă în aceste scheme comparativ cu un bărbat.
• Vârsta medie a celor implicați este de 52,6 ani, segmentul persoanelor de peste 60 de ani fiind cel mai afectat (38,1% din cazuri).
• Peste 85% dintre cei sancționați nu au un loc de muncă activ (57,5% neangajați și 28,3% pensionari).

Aceste date întăresc ipoteza că factorii economici – mai ales inactivitatea profesională – sunt direct corelați cu predispoziția către acceptarea mitei electorale, iar politicile de prevenție ar trebui să țintească explicit categoriile social-economice cele mai expuse.

Deoarece corupția electorală afectează disproporționat femeile, persoanele de peste 40 de ani, neangajații și pensionarii, politicile publice trebuie să țintească direct aceste grupuri. E nevoie de a continua investițiile în măsuri de incluziune economică și protecție socială.

Această analiză a fost elaborată în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca.

The post Profilul demografic al corupției electorale în Republica Moldova – vulnerabilitatea economică pare să fie principalul factor care determină acest fenomen appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

La fel, recunoașterea formelor subtile la îmbrățișări și atingeri nepotrivte a crescut dublu în rândul tinerilor. Totuși, datele rămân îngrijorătoare:
• 34% dintre respondenți consideră că victimele provoacă hărțuirea prin comportament sau vestimentație.
• 29,1% dintre respondenți consideră că hărțuirea sexuală nu poate fi evitată în relația cu profesorii;
• 17% au fost martori despre incidente privind hărțuirea sexuală în instituții;
• 23% susțin că persoanele care raportează tind să exagereze gravitatea faptelor.

Cine sunt agresorii? Formele subtile sunt comise cel mai des de colegii de grupă, în timp ce formele medii și grave sunt atribuite studenților din anii mai mari. Deși raportarea a crescut ușor, 44% dintre studenții afectați nu au discutat cu nimeni despre incident. Principala barieră este percepția că incidentul „nu a fost suficient de grav” (37,9%).

Analiza CPD identifică un decalaj critic între amploarea fenomenului și răspunsul statului. În anul 2025, pe portalul instanțelor a fost identificat un singur caz de condamnare, pedepsit exclusiv cu amendă. În prezent, formele subtile și medii ale hărțuirii rămân invizibile pentru cadrul legal actual.

„Conștientizăm că avem mari lacune în cadrul legal existent, dar și la nivel de mecanisme instituționale și atitudine a instituțiilor educaționale față de acest fenomen”, a explicat jurista CPD, Gheorghina Drumea.

Pentru a asigura un mediu educațional sigur, CPD propune patru piloni de intervenție:
1. Crearea unui cadru legal unitar cu mecanisme clare de raportare și protecție împotriva represaliilor.
2. Un organism independent care să investigheze cazurile implicând cadre didactice, cu puterea de a interzice dreptul de a preda.
3. Politici interne obligatorii la nivelul Ministerului Educației și Cercetării (MEC) și desemnarea unor coordonatori de siguranță.
4. Reformarea Codului Penal și a Codului Contravențional pentru a sancționa inclusiv hărțuirea subtilă și medie.

Pe parcursul întregii luni aprilie, dedicată la nivel mondial conștientizării acestui fenomen, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare va desfășura o amplă campanie de sensibilizare privind hărțuirea sexuală în mediul educațional. Având în vedere că percepțiile tinerilor influențează direct reacțiile în situații concrete, CPD îndeamnă publicul larg, elevii și cadrele didactice să adere la această inițiativă prin distribuirea mesajelor de informare pe rețelele de socializare.

Prezenta analiză a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în cadrul proiectului „Suport organizațional”, implementat de Asociația Obștească Centrul Național de Studii și Informare pentru Problemele Femeii ”Parteneriat pentru Dezvoltare”, cu suportul financiar al IM Swedish Development Partner Lund și SIDA.

The post Datele CPD: aproape 30% de tineri din sistemul de învățământ consideră că hărțuirea sexuală nu poate fi evitată în relația cu profesorii appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Există trei modele distincte de servicii, concepute să ofere părinților libertatea de a alege soluția optimă pentru familia lor:

1. Servicii de îngrijire individualizată: Oferă flexibilitate maximă în mediul familial al copilului.

2. Servicii de tip familial: Organizate la domiciliul îngrijitorului, într-un cadru restrâns și cald.

3. Servicii organizate la locul de muncă: O soluție strategică pentru angajatori, permițând părinților să fie aproape de copii în timpul programului de lucru.

Invitație la Dialog: Sesiune de Informare Online

Pentru a facilita înțelegerea mecanismelor de implementare și a cerințelor de conformitate, invităm persoanele interesate la o Sesiune de Informare dedicată aspectelor legale ale Legii 367/2022.

• Data: Miercuri, 31 Martie

• Ora: 16:00

• Platforma: Online, via Zoom

Sesiunea se adresează potențialilor furnizori de servicii, părinților, reprezentanților mediului de afaceri și specialiștilor din domeniul protecției copilului. Accentul va fi pus pe formalizarea serviciilor, documentația necesară și standardele de calitate impuse de cadrul normativ actual. Înregistrează-te aici: https://forms.gle/9ipxMnm1kcyM3zbo7

HelpDesk: Suportul tău în procesul de formalizare

Recunoaștem faptul că tranziția către un serviciu formalizat poate genera întrebări administrative complexe. În acest sens, a fost creat Centrul de Suport HelpDesk, un punct unic de contact menit să ofere asistență personalizată.

Echipa HelpDesk ghidează solicitanții prin pașii procedurali, oferind claritate asupra reglementărilor legale și administrative.

Date de Contact HelpDesk:

• Linia Verde: +373 61 112 240 (Luni – Vineri, 09:00 – 18:00)

• E-mail: serviciialternative@social.gov.md

• Platforma Oficială: serviciialternative.gov.md

Formalizarea serviciilor de îngrijire a copiilor este mai mult decât o obligație legală; este o garanție a calității și a siguranței pentru generația următoare. Participarea la această sesiune reprezintă primul pas spre o activitate profesionistă, aliniată standardelor europene.

Vă așteptăm online pentru a construi împreună un ecosistem de suport solid pentru familiile din Republica Moldova.

The post Vrei să afli cum să arată formalizarea serviciilor alternative de îngrijire? Înregistrează-te acum la sesiunea de informare appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Prezentul document nu este doar o radiografie a carențelor actuale, ci o foaie de parcurs vizionară, menită să ancoreze parcursul european al țării în principiile echității și incluziunii. Recomandările formulate în paginile ce urmează sunt rezultatul unei analize riguroase ce acoperă 14 dimensiuni critice ale egalității de gen și incluziunii sociale, fiind fundamentate pe un amestec solid de date factuale, standarde internaționale (ONU, Consiliul Europei) și cerințe clare ale acquis-ului comunitar.

Ceea ce definește acest Manifest este abordarea intersecțională și sistemică. Recunoaștem faptul că barierele cu care se confruntă cetățenii nu sunt izolate; ele se suprapun și se amplifică reciproc în funcție de gen, dizabilitate, etnie, vârstă sau statut socio-economic. Prin urmare, propunerile noastre nu vizează simple ajustări cosmetice ale legislației, ci o transformare structurală a instituțiilor statului. Ne propunem:

• Trecerea de la egalitatea formală la cea de fond: Nu este suficient să avem legi care interzic discriminarea; avem nevoie de mecanisme care să corecteze dezechilibrele istorice și să ofere remedii efective.

• Responsabilizarea instituțională: De la sistemul de justiție și poliție, până la educație și economie, fiecare sector trebuie să devină unul „sensibil la dimensiunea de gen” și incluziv prin design.

• Sustenabilitatea reformelor: Integrarea europeană trebuie să se simtă în viața de zi cu zi a fiecărei femei, a fiecărui copil cu nevoi speciale și a fiecărei persoane aparținând unui grup marginalizat.

În esență, acest Manifest servește drept punte între aspirațiile politice de integrare și realitatea socială, oferind soluții concrete pentru eliminarea violenței, asigurarea independenței economice și garantarea participării egale la viața publică. Implementarea acestor recomandări reprezintă testul de maturitate al democrației noastre și dovada supremă că Republica Moldova este pregătită să facă parte dintr-o Uniune a valorilor, unde nimeni nu este lăsat în urmă.

The post Drepturile omului sunt un criteriu european! Manifest al societății civile privind garantarea drepturilor femeilor și ale grupurilor vulnerabile ca fundament al procesului de integrare europeană a Republicii Moldova appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.