Sectorul de securitate și apărare este un pilon fundamental al oricărei societăți, responsabil pentru protejarea suveranității, stabilității și siguranței cetățenilor. Într-o lume aflată într-o continuă transformare, provocările la adresa securității devin din ce în ce mai complexe, implicând factori precum amenințările cibernetice, crizele umanitare și conflictele regionale. Pentru a răspunde eficient acestor provocări, este esențial ca sectorul să reflecte diversitatea societății pe care o protejează, atât în structura sa, cât și în modul de operare. Integrarea dimensiunii de gen în acest domeniu este un element strategic care contribuie nu doar la respectarea principiilor drepturilor omului, ci și la creșterea eficienței și legitimității instituțiilor. Studiile internaționale arată că echipele diverse, care includ perspective variate, sunt mai bine echipate pentru a face față situațiilor de criză, îmbunătățind luarea deciziilor și reducând tensiunile sociale.

În Republica Moldova, integrarea dimensiunii de gen în sectorul de securitate reprezintă o prioritate în contextul angajamentelor internaționale asumate, inclusiv prin Planul Național de Acțiuni pentru implementarea Rezoluției 1325. Moldova se confruntă cu provocări specifice, precum stereotipurile de gen, infrastructura inadecvată și politici instituționale care limitează accesul egal al femeilor. Lecțiile învățate în urma implementării Programului național de implementare a Rezoluției 1325 pentru perioada 2018-2021 au evidențiat necesitatea unui cadru strategic mai cuprinzător. Totuși, progresele realizate în ultimii ani, cum ar fi adoptarea de politici naționale și colaborarea strânsă cu partenerii internaționali, reflectă determinarea de a transforma sectorul de securitate într-un model de incluziune și profesionalism.

În acest sens, Planul Național de Acțiuni 2023-2027 își propune să consolideze participarea femeilor, să combată discriminarea și să creeze mecanisme eficiente de monitorizare și evaluare. Noul Program național pentru perioada 2023-2027 își propune să răspundă provocărilor actuale, cum ar fi riscurile de securitate și impactul crizelor umanitare, precum și să promoveze participarea femeilor în procesele decizionale din sectorul de securitate. Printre direcțiile prioritare se numără: (I) creșterea ponderii participării femeilor în misiuni internaționale de menținere a păcii, (II) îmbunătățirea mecanismelor de prevenire și combatere a violenței bazate pe gen, (III) facilitarea accesului egal la procesele decizionale, și (IV) dezvoltarea unui mediuinstituțional incluziv și sensibil la dimensiunea de gen.

Acest document se aliniază Planului Național de implementare a Rezoluției 1325 pentru perioada 2023-2027, contribuind la realizarea Obiectivului General 1: creșterea nivelului de participare și reprezentare a femeilor în sectorul de securitate și apărare. Totodată, acesta răspunde mai multor acțiuni prevăzute în cadrul acestui obiectiv, în mod special: acțiunii 1.5, care vizează studierea nivelului de satisfacere a necesităților femeilor în sectorul de apărare și securitate; acțiunii 1.6, care vizează identificarea abilităților manageriale și leadershipului femeilor în sectorul de securitate și apărare; acțiunii 1.7, care își propune identificarea hărțuirii la locul de muncă; acțiunii 1.8, care urmărește identificarea necesităților de dezvoltare profesională și personală a femeilor în domeniul de securitate și apărare și acțiunii 1.10, care prevede desfășurarea unei analize detaliate privind compatibilitatea legislației naționale cu standardele internaționale în domeniul femeilor, păcii și securității, precum și formularea unor propuneri pentru completarea sau modificarea cadrului normativ. Prin această abordare, documentul sprijină integrarea agendei „Femeia, Pacea și Securitatea” în politicile naționale și regionale.

_______________________________

Această publicație a fost elaborată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în parteneriat cu UN Women Moldova, cu sprijinul și finanțarea Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei și IM Swedish Development Partners Lund Sucursala Chișinău. Opiniile exprimate în această publicație sunt cele ale autorilor/-relor și nu neapărat reprezintă punctul de vedere al UN Women, al Organizației Națiunilor Unite sau al oricăreia dintre organizațiile sale afiliate.

The post Statutul femeilor în sectorul de securitate și apărare – între stabilitate și transformare: Studiu inter-sectorial cu privire la implementarea măsurilor pentru promovarea egalității de gen appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În vederea realizării mult mai eficiente a angajamentelor din cadrul Rezoluției 1325, Guvernul a aprobat Programul Naţional de Implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea pentru anii 2018-2021. Planul de acțiuni cu privire la punerea în aplicare a Programului identifică o serie de bariere generale ce reduc din reprezentarea și influența femeilor în sectorul de securitate și apărare. Aceste bariere includ: (i) stereotipuri de gen despre participarea femeilor în sectorul de securitate și apărare, (ii) îmbinarea vieţii profesionale cu cea de familie, (iii) capacităţi insuficiente de prevenire şi combatere a discriminării, hărțuirii sexuale și a violenței pe bază de gen; (iv) managementul resurselor umane; (v) lipsa măsurilor de acomodare rezonabilă; (vi) transparenţa insuficientă a sectorului de securitate şi apărare; (vii) politicile din sector nu sunt suficient de sensibile la dimensiunea de gen, (viii) politici limitate privind asigurarea participării femeilor în procesul de consolidare a păcii şi în cadrul misiunilor de menţinere a păcii.

În acest context, studiul de fezabilitate îşi propune să examineze mai profund barierele specifice privind participarea femeilor în sectorul de securitate şi în cel de apărare, cu atenţie asupra problemelor structurale care împiedică incluziunea femeilor. Ghidaţi de standardele internaţionale şi cele mai bune practici, autorii urmăresc să identifice soluţii specifice pentru depăşirea acestor bariere, aplicabile şi realiste, ţinând cont de contextul şi realităţile din Republicii Moldova.

The post DINCOLO DE STATUS QUO! Studiu de fezabilitate cu privire la implementarea măsurilor speciale temporare și de acomodare rezonabilă pentru promovarea egalității de gen în sectorul Afacerilor Interne și Apărării appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Mai multe detalii a se vedea în Raportul din anexă.

The post LUCRU ÎN PROGRES O analiză a percepțiilor generale despre reprezentarea femeilor și bărbaților în sectorul de securitate și apărare appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

47% din populația Republicii Moldova face parte dintr-o clasă socială vulnerabilă și își acoperă cu greu cheltuielile pentru strictul necesar. Dacă veniturile unor săraci și cresc, acest lucru se datorează remitențelor. Datele se conțin în Studiul „Moldova inegală”, prezentat în cadrul unei conferințe de presă la IPN.

Potrivit Alinei Andronache, responsabilă de Relații cu Publicul și Advocacy în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, în Republica Moldova persistă mai multe inegalități față de categoriile vulnerabile de persoane, lucru care înseamnă că politicile publice sunt un eșec total. Autoritățile ar trebui să-și regândească prioritățile și cum le finanțează, menționează activista.

Studiul arată că cei mai afectați de sărăcie sunt persoanele cu vârsta înaintată, mai ales femeile. 55% din gospodării unde sunt persoane cu dizabilități spun că serviciile de apă și canalizare sunt foarte scumpe pentru ei, iar în cazul romilor această cifră este de 66%. Într-o situație grea se află și fermierii. „Chiar dacă se declară peste tot că suntem o țară agrară, fermierii nu înregistrează niciun venit din anul 2006, ceea ce înseamnă că câștigurile fermierilor nu sunt într-o formă monetară, ci naturală. Aceștia nu beneficiază de prestații sociale, au venituri informale și  nu au venituri din remitențe”, concluzionează Alina Andronache.

Din punct de vedere teritorial, studiul observă o diferență la capitolul speranță de viață în diferite raioane. De exemplu, în anul 2017 speranța de viață în Șoldănești era de 68 de ani, iar în Edineț de 74 de ani. În anii 2010-2017, speranța medie de viață în raionul Călărași a crescut cu 5 ani, în Leova doar cu un an. Situația este influențată de calitatea serviciilor medicale, indicii demografici, condițiile de trai. „Aceasta demonstrează că politicile naționale nu sunt ajustate la nivel local și la problemele reale ale oamenilor”, spune activista.

Din perspectiva egalității de gen, femeile continuă să fie un grup vulnerabil practic în toate domeniile. 17% din femei au răspuns că ar fi o problemă foarte mare să procure medicamente în valoare de 200 de lei pentru că nu au bani, iar 37% – pentru că nu au suficienți bani. 42% nu se adresează medic chiar dacă au nevoie. Aproximativ 16% nu se internează în spital indiferent de problemă din cauza lipsei de timp sau a mijloacelor financiare. La fel, femeile sunt supuse mai des formelor de violență. Una din cauze este că multe victime consideră că e bine să tolerezi violența pentru a-ți păstra familia.

Bărbații rămân în continuare un grup vulnerabil din perspectiva consumului de alcool și tutun.

Elena Sîrbu, reprezentanta Coaliției Vocea Romilor, notează că lipsa de venituri în rândul romilor confirmă neangajarea acestora în câmpul muncii, iar, în consecință, nu au nici asigurare medicale. Doar 42% din persoanele rome dețin poliță de asigurare, față de 72% de persoane non-rome. Romii nu merg la medic din cauză că nu au bani. Datele din raport arată lipsa voinței administrației publice locale de a implica romii în luarea deciziilor. 21% de romi spun că sunt gata să participe la luarea deciziilor în comunitate. Elena Sîrbu susține că, pentru a le îmbunătăți viața, autoritățile ar trebui cel puțin să implementeze Planul Național de susținere a comunității rome 2016-2020.

Olga Lîsenco, reprezentanta Alianței Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități, a remarcat că persoanele cu dizabilități au venituri mai mici comparativ cu alte grupuri sociale. 75% din veniturile peroanelor cu dizabilități reprezintă doar prestațiile sociale. Ele sunt implicate mai puțin în luarea deciziilor. Persoanele cu dizabilități mai rar se adresează după servicii medicale, una din cauze fiind lipsa surselor financiare suficiente. Problema e atestată mai mult în zona rurală. Olga Lîsenco mai spune că persoanele cu dizabilități nu-și cunosc drepturile. Alianța recomandă dezvoltarea serviciilor de suport pentru persoanele cu dizabilități și angajare asistată.

Raportul este realizat în cadrul proiectului „Inițiativa Comună pentru Oportunități Egale”, implementat de Fundația Est-Europeană în Parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

Sursa:ipn.md6588_raport_moldova_inegala_final

The post 47% din populație face parte dintr-o clasă socială vulnerabilă, studiu appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Astăzi, 13 decembrie 2018 a avut loc evenimentul de interacțiune și schimb de experiență, finalizarea și totalizarea primului modul de instruiri cu genericul ”Cum analizăm și îmbunătățim politicile publice din perspectiva egalității de gen”, în cadrul proiectului ”Susținerea liderismului și participării femeilor la luarea deciziilor în Republica Moldova”.

Primul modul a durat 5 luni, perioada în care echipa Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) a oferit suport individual pentru 5 grupuri coordonatoare din domeniul gender, în ceea ce vizează integrarea dimensiunii egalității de gen în politicile publice.

Astfel, au fost analizate 5 politici publice privind impactul potențial al acestora asupra bărbaților și femeilor și au fost elaborate măsuri fezabile de consolidare a egalității de gen în domeniile de politică vizate.

Integrarea dimensiunii de gen în politicile publice implică evaluarea sistematică a nevoilor și priorităților femeilor și bărbaților și abordarea inegalităților existente în documentele de politici, astfel încât rezultatele să aibă un impact pozitiv asupra situației lor. Cu cât politica publică se dovedește a fi mai relevantă dimensiunii de gen, cu atât mai mare poate fi impactul acesteia.

La eveniment au participat reprezentanții şi reprezentantele din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, Inspectoratului General de Poliție, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Departamentului Trupelor de Carabinieri (Inspectoratului General de Carabinieri), Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării al Republicii Moldova şi Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

Proiectul “Susținerea liderismului și participării femeilor la luarea deciziilor în Republica Moldova” este implementat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în colaborare cu UN Women (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor), având suportul financiar oferit de Guvernul Suediei si UN Women.

The post Finalizarea primului modul de instruiri cu genericul ”Cum analizăm și îmbunătățim politicile publice din perspectiva egalității de gen” appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Astăzi, 31 iulie 2018, în cadrul Departamentului Trupelor de Carabinieri al MAI a avut loc o ședință ce ține de realizarea Programului naţional de implementare a Rezoluţiei nr.1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea şi securitatea pentru anii 2018-2021 şi a Planului de acţiuni cu privire la punerea în aplicare a acestuia.

La ședința au participat prim-adjunct al comandantului, șef al Statului Major al Trupelor de Carabinieri, colonel Mihail Ciubaciuc, reprezentanții Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, dna Alexandra Ermolenco și dna Rodica Ivașcu, precum și ofițeri din cadrul Direcției management resurse umane și Direcției cooperare internațională, management proiecte și relații publice ale DTC.

Dialogul a fost axat pe stabilirea priorităților de colaborare între cele două părți, fiind trasate obiective de realizare prin semnarea unui Acord de colaborare care ar permite dezvoltarea activităților comune în vederea realizării activităților ce derivă din programul și planul menționat supra.
Reamintim că, Rezoluția 1325 privind femeile, pacea și securitatea a fost adoptată unanim la 31 octombrie 2000 și este primul document-cadru internațional care evidențiază impactul conflictelor asupra femeilor, recunoscând rolul important al femeilor în instaurarea păcii și asigurarea securității.

The post Ședință cu militarii DTC privind politicile de securitate și apărare din perspectiva egalității de gen appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Indexul Egalităţii de Gen măsoară nivelul egalităţii ȋntre femei şi bărbaţi pe 6 domenii cheie. 

În anul 2017, ȋn Moldova nivelul egalității de gen nu s-a îmbunătățit cumparativ cu anul precedent. Atât în anul 2016, cât şi în anul 2017, nivelul egalităţii între femei şi bărbaţi a trecut puţin peste pragul de mijloc, înregistrând o valoare de 58 de puncte. Comparaţia cu rezultatele obţinute în anii precedenţi (2009 şi 2015), permite să constatăm că în 6 ani îmbunătăţiri semnificative nu s-au înregistrat în asigurarea şanselor egale între genuri. Astfel, se subliniază tot mai pronunţat concluzia că decidenţii nu aplică măsuri eficiente de intervenţie, pentru a contribui la cizelarea unei societăţi în care atât femeile, cât și bărbații se pot bucura de un nivel egal de bunăstare în toate domeniile vieții, subiectul egalităţii de gen nefiind prioritizat pe agenda de politici publice.

Domeniile în care nivelul egalității de gen s-a ȋmbunătăţit comparativ cu anul trecut sunt Accesul la Resurse, Piaţa Muncii şi Sănătatea. Creşterea valorii indicelui ȋn respectivele domenii se explică prin: (i) Accesul la Resurse – creştera veniturilor femeilor din activitatea individuală non agricolă, ȋn special a celor din mediul urban; (ii) Piaţa muncii – sporirea ponderii ocupării ȋn câmpul muncii a femeilor cu cel puţin un copil de vârsta 0-6 ani (ȋn special ȋn sectorul agricol care este cel mai rău plătit comparativ cu celelalte sectoare economice) şi (iii) Sănătatea – creşterea prevalenţei în rândul femeilor a morbidităţii prin tumori maligne (factor negativ).

Un fapt ce trebuie menţionat este înrăutăţirea considerabilă a percepţiilor populaţiei vizavi de rolurile de gen în societate. Dacă în 2016 creşterea valorii indexului a fost asigurată anume datorită cetăţenilor ce şi-au îmbunătăţit percepţiile faţă de rolul femeii în societate, şi nu a reformelor aplicate de decidenţi, atunci în 2017 situaţia s-a agravat. Revenirea la valorile anului 2015 a acestui subindex, invocă faptul că imaginea femeii şi rolul acesteia în societate iarăşi este supusă stereotipizării. Printre cauze ce a generat această situaţie se pot enumera (1) neconştientizarea poverii duble (îmbinarea responsabilităţilor casnice cu cele de serviciu) însăşi de către femei şi (2) aplicarea insuficientă şi ineficientă a reformelor (inclusiv în domeniul educaţiei) de către autorităţi, ce ar contribui la depăşirea inegalităţilor de gen în toate domeniile de activitate.

Documentul integral a se vedea anexat.

The post Indexul Egalitatii de Gen 2017:Care este nivelul de egalitate dintre femei și bărbați? appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Ziua de 8 martie sau Ziua Internaţională a Femeilor, este un bun prilej pentru a evidenţia progresele femeilor ȋn toate domeniile de activitate, inegalităţile majore cu care se confruntă dumnealor, cauzele acestora şi remediile eficiente ce trebuie aplicate atât de societate, cât şi de decidenţi, pentru a contribui la cizelarea unei societăţi în care femeile şi bărbații se pot bucura de un nivel egal de bunăstare.

În această zi semnificativă, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) ȋn colaborare cu Consiliul pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurării Egalităţii (CPEDAE), au lansat cel de-al treilea Index al Egalităţii de Gen pentru Republica Moldova.

Rodica Ivașcu a spus că Indexul măsoară nivelul egalității între femei și bărbați pe șase domenii cheie. Este vorba de sănătate, piața muncii, politică, accesul la resurse, percepții și stereotipuri. Potrivit Rodicăi Ivașcu, în 2017 trei domenii din cele șase au înregistrat progrese, comparativ cu doar un domeniu în 2016. Este vorba despre accesul la resurse, piața muncii și sănătate. În ceea ce ține de accesul la resurse, nivelul egalității de gen a crescut cu 3 puncte față de 2016, de la 76 la 79. Acest lucru se datorează majorării nesemnificative a veniturilor femeilor implicate în activitățile individuale non-agricole.

Indexul arată că punctajul la capitolul politică a rămas la nivelul anului 2016, de 36 de puncte. În opinia directoarei de programe, pentru a ameliora situația, nu au fost întreprinse măsuri. Femeile continuă să fie subreprezentate în Parlament, consilii raionale și primării. Totodată, domeniul educației înregistrează o scădere de un punct față de indicele precedent, înregistrând 53 de puncte. Diminuarea este explicată prin faptul că s-a aprofundat discrepanța de gen în rândul absolvenților instituțiilor de învățământ secundar profesional. Ponderea bărbaților a fost mai mare cu 3,26 puncte procentuale.

Cea mai pronunțată diminuare a înregistrat domeniul percepțiilor și stereotipurilor. Indicele a scăzut de la 51 în 2016, la 47 în 2017. Potrivit unor studii realizate în 2017, 8 din 10 respondenți cred că bărbații sunt cei care trebuie să-și întrețină familia, iar 6 din 10 respondenți consideră că femeile trebuie să se ocupe de familie și gospodăriei.

„Chiar dacă suntem în secolul XXI, femeile în continuare să confruntă cu o mulțime de probleme, iar egalitatea de gen în Republica Moldova, cu părere de rău, nu este în capul mesei. Prejudecățile și stereotipurile stau în capul mesei, ceea ce influențează foarte mult nivelul de egalitate de gen”, a spus Alina Andronache, consultant în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

Andrei Brighidin, membru al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a spus că, prejudecățile și stereotipurile sunt destul de înrădăcinate în societatea noastră. În ultimii cinci ani, în topul acestora, a fost instigarea la discriminare pe criterii de gen și de dizabilitate.

Printre constatările prioritare, ce au fost evidenţiate de Indexul Egalităţii de Gen 2017 se enumeră:

(1) nivelul egalităţii dintre femei şi bărbaţi nu s-a ȋmbunătăţit comparativ cu anul precedent – atât în anul 2016, cât şi în anul 2017, nivelul egalităţii de gen a trecut puţin peste pragul de mijloc, înregistrând o valoare de 58 de puncte;

(2) percepţiile populaţiei vizavi de rolurile de gen în societate s-au ȋnrăutăţit considerabil – ȋn anul curent, 8 din 10 respondenţi cred că bărbaţii sunt cei ce trebuie să ȋndestuleze familia, iar 6 din 10 consideră că femeile trebuie să se ocupe de familie şi gospodărie.

(3) reformele esenţiale ce ar contribui la depăşirea mai rapidă a inegalităţilor pronunţate de gen în domeniile Sănătatea, Piaţa Muncii, Politica, Accesul la Resurse şi Educaţia întârzie să fie implementate de autorităţi.

Indexului Egalității de Gen este realizat în cadrul proiectului „Inițiativă Comună pentru Oportunități Egale”, impelmentat de CPD ȋn parteneriat cu Fundaţia Est-Europeană, având suportul financiar oferit de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), prin intermediul Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova și Guvernul Suediei.

The post Lansarea celui de-al treilea Index al Egalității de Gen pentru Moldova appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

The post Manifest pentru Egalitatea de Gen appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Integrarea dimensiunii de gen se referă la o metodologie de aplicare a aspectelor de gen la nivel de strategii, politici, programe, proiecte. Aceasta presupune faptul că trebuie să se realizeze continuu o analiză a efectelor acestor strategii, politici şi programe asupra femeilor și bărbaților, înainte de luarea oricăror decizii. Integrarea dimensiunii de gen în politicile publice implică evaluarea sistematică a nevoilor și priorităților femeilor și bărbaților şi abordarea inegalităţilor existente în documentele de politici, astfel încât rezultatele să aibă un impact pozitiv asupra situaţiei lor.

În Republica Moldova încă se menţine un nivel scăzut al egalităţii ȋntre femei şi bărbaţi. Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) a elaborat Indexul egalităţii de gen 2016[1], care are drept scop măsurarea nivelului egalităţii de gen şi a progreselor anuale pe 6 domenii cheie: (i) Piaţa Muncii, (ii) Politică, (iii) Educaţie, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepţii şi Stereotipuri, (vi) Sănătate.  Această analiză arată că ȋn comparaţie cu anii 2009 şi 2015 valoarea indexului egalităţii de gen s-a ȋmbunătăţit, totuşi această creştere este nesemnificativă (de la 57 la 58 puncte din 100 maxim posibile).

Nivelul egalității de gen nu s-a îmbunătățit semnificativ în patru domenii. O creştere modestă de un punct se atestă ȋn domeniile Piaţa muncii (de la 62 la 63 puncte) şi Accesul la resurse (de la 75 la 76 puncte). Pe când ariile ce vizează educaţia şi politica au ȋnregistrat acelaşi nivel de inegalitate ca şi ȋn anul precedent. Aceste rezultate ne sugerează necesitatea stabilirii dimensiunii de gen drept una dintre direcțiile prioritare ale politicilor sociale.

Deşi avem cadru legislativ menit să asigure egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în sfera politică, economică, socială, culturală etc., există încă lacune la acest capitol. În pofida angajamentelor politice de realizare a egalității de șanse, nu există întotdeauna conștientizarea faptului că politicile publice au relevanță mai mică sau mai mare de gen. Astfel, CPD și-a propus să aducă în atenția publică acest subiect și să realizeze periodic o analiză a integrării dimensiunii de gen în cele mai relevante strategii de dezvoltare și politici publice. Primul index a fost realizat în 2013 și poate fi găsit aici. Al doilea index a fost realizat în 2014 și a cuprins o analiză detaliată a 9 politici publice. Prezentul document este a treia ediție a Indexului Integrării Dimensiunii de Gen în Politicile Publice și efectuează o analiză a 13 strategii de dezvoltare și politici publice adoptate pe parcursul anilor 2015-2016 în Republica Moldova pentru următorii ani.

The post Indexul integrării dimensiunii de gen în politicile publice 2013-2016 appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.