DINCOLO DE STATUS QUO! Studiu de fezabilitate cu privire la implementarea măsurilor speciale temporare și de acomodare rezonabilă pentru promovarea egalității de gen în sectorul Afacerilor Interne și Apărării

Rezoluția 1325 solicită tuturor actorilor să protejeze drepturile femeilor, să prevină violența asupra femeilor și fetelor, să țină seama de nevoile și prioritățile acestora și să le implice în procesele de prevenire şi reglementare a conflictelor, precum și de reconstrucție post-conflict. Rezoluția 1325 prevede încorporarea perspectivei de gen în operațiunile de pace, extinderea rolului și contribuției femeilor, în special în rândul observatorilor militari, al poliției civile și al personalului pentru drepturile omului și personalului umanitar. Rezoluția 1325 privind femeile, pacea şi securitatea, adoptată unanim de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite la 31 octombrie 2000 (în continuare – Rezoluția 1325) este primul document internațional care evidențiază impactul conflictelor asupra femeilor și fetelor, recunoscând rolul important al acestora în instaurarea păcii și asigurarea securității. Rezoluția are caracter obligatoriu pentru toate statele membre ale ONU, fără necesitatea de a fi ratificată suplimentar.

În vederea realizării mult mai eficiente a angajamentelor din cadrul Rezoluției 1325, Guvernul a aprobat Programul Naţional de Implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea pentru anii 2018-2021. Planul de acțiuni cu privire la punerea în aplicare a Programului identifică o serie de bariere generale ce reduc din reprezentarea și influența femeilor în sectorul de securitate și apărare. Aceste bariere includ: (i) stereotipuri de gen despre participarea femeilor în sectorul de securitate și apărare, (ii) îmbinarea vieţii profesionale cu cea de familie, (iii) capacităţi insuficiente de prevenire şi combatere a discriminării, hărțuirii sexuale și a violenței pe bază de gen; (iv) managementul resurselor umane; (v) lipsa măsurilor de acomodare rezonabilă; (vi) transparenţa insuficientă a sectorului de securitate şi apărare; (vii) politicile din sector nu sunt suficient de sensibile la dimensiunea de gen, (viii) politici limitate privind asigurarea participării femeilor în procesul de consolidare a păcii şi în cadrul misiunilor de menţinere a păcii.

În acest context, studiul de fezabilitate îşi propune să examineze mai profund barierele specifice privind participarea femeilor în sectorul de securitate şi în cel de apărare, cu atenţie asupra problemelor structurale care împiedică incluziunea femeilor. Ghidaţi de standardele internaţionale şi cele mai bune practici, autorii urmăresc să identifice soluţii specifice pentru depăşirea acestor bariere, aplicabile şi realiste, ţinând cont de contextul şi realităţile din Republicii Moldova.