Indexul Egalitatii de Gen 2017:Care este nivelul de egalitate dintre femei și bărbați?

Indexul Egalităţii de Gen măsoară nivelul egalităţii ȋntre femei şi bărbaţi pe 6 domenii cheie. Indexul este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupaţi în şase categorii relevante: (i) Piaţa Muncii, (ii) Politică, (iii) Educaţie, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepţii şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei şi bărbaţi şi 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalităţii de gen pe acel domeniu este mai înalt.

În anul 2017, ȋn Moldova nivelul egalității de gen nu s-a îmbunătățit cumparativ cu anul precedent. Atât în anul 2016, cât şi în anul 2017, nivelul egalităţii între femei şi bărbaţi a trecut puţin peste pragul de mijloc, înregistrând o valoare de 58 de puncte. Comparaţia cu rezultatele obţinute în anii precedenţi (2009 şi 2015), permite să constatăm că în 6 ani îmbunătăţiri semnificative nu s-au înregistrat în asigurarea şanselor egale între genuri. Astfel, se subliniază tot mai pronunţat concluzia că decidenţii nu aplică măsuri eficiente de intervenţie, pentru a contribui la cizelarea unei societăţi în care atât femeile, cât și bărbații se pot bucura de un nivel egal de bunăstare în toate domeniile vieții, subiectul egalităţii de gen nefiind prioritizat pe agenda de politici publice.

Domeniile în care nivelul egalității de gen s-a ȋmbunătăţit comparativ cu anul trecut sunt Accesul la Resurse, Piaţa Muncii şi Sănătatea. Creşterea valorii indicelui ȋn respectivele domenii se explică prin: (i) Accesul la Resurse – creştera veniturilor femeilor din activitatea individuală non agricolă, ȋn special a celor din mediul urban; (ii) Piaţa muncii – sporirea ponderii ocupării ȋn câmpul muncii a femeilor cu cel puţin un copil de vârsta 0-6 ani (ȋn special ȋn sectorul agricol care este cel mai rău plătit comparativ cu celelalte sectoare economice) şi (iii) Sănătatea – creşterea prevalenţei în rândul femeilor a morbidităţii prin tumori maligne (factor negativ).

Un fapt ce trebuie menţionat este înrăutăţirea considerabilă a percepţiilor populaţiei vizavi de rolurile de gen în societate. Dacă în 2016 creşterea valorii indexului a fost asigurată anume datorită cetăţenilor ce şi-au îmbunătăţit percepţiile faţă de rolul femeii în societate, şi nu a reformelor aplicate de decidenţi, atunci în 2017 situaţia s-a agravat. Revenirea la valorile anului 2015 a acestui subindex, invocă faptul că imaginea femeii şi rolul acesteia în societate iarăşi este supusă stereotipizării. Printre cauze ce a generat această situaţie se pot enumera (1) neconştientizarea poverii duble (îmbinarea responsabilităţilor casnice cu cele de serviciu) însăşi de către femei şi (2) aplicarea insuficientă şi ineficientă a reformelor (inclusiv în domeniul educaţiei) de către autorităţi, ce ar contribui la depăşirea inegalităţilor de gen în toate domeniile de activitate.

Documentul integral a se vedea anexat.