Practicile naționale și internaționale arată că instituțiile din sectorul public care au o abordare strategică bazată pe date, sunt mai capabile să anticipeze tendințele și nevoile locale și, în consecință, să întreprindă acțiuni care au un impact pe termen lung. De asemenea, guvernarea bazată pe date asigură un proces decizional transparent, care va prezenta coerent atât succesele cât și eșecurile deciziilor luate, fapt ce va stimula și mai mult implicarea civică și încrederea localnicilor în deciziile luate.

Utilizarea datelor în procesul de guvernare și asigurarea transparenței acestora consolidează încrederea comunității și susține formarea parteneriatelor durabile. Când datele sunt publicate și explicate clar, comunitatea capătă o perspectivă reală asupra progresului înregistrat, iar procesul decizional devine mai transparent și responsabil. Această vizibilitate susține dialogul dintre cetățeni, organizații neguvernamentale și sectorul privat, stimulând formarea unor parteneriate constructive. De asemenea, politicile și proiectele bazate pe cifre concrete pot contribui la evitarea risipei în alocarea bugetară, încurajând investițiile în domeniile care răspund cu adevărat nevoilor locale. În acest context, încrederea publicului în instituțiile locale crește, fiind fundamentată pe fapte măsurabile și rezultate tangibile. În plus, monitorizarea și evaluarea permanentă a proiectelor reprezintă cheia pentru optimizarea continuă a intervențiilor. Stabilirea unor indicatori măsurabili și colectarea recurentă de date permit autorităților să analizeze progresul și să adapteze rapid politicile în cazul în care rezultatele nu sunt cele scontate. Prin acest mecanism de feedback constant, se consolidează atât calitatea serviciilor publice, cât și abilitarea comunității de a se implica activ și informat în guvernare. În fond, atunci când politicile locale sunt ajustate pe baza unor informații obiective și actualizate, eficiența și relevanța lor cresc semnificativ.

Astfel, prezentul ghid vine drept suport pentru Autoritățile Publice Locale, pentru a utiliza cât mai eficient datele statistice în procesul decizional. Acest instrument vine cu informație utilă și exemple practice despre cum reprezentanții APL, în special cei din funcțiile de decizie, să poată analiza și interpreta datele statistice, în special cele demografice, despre cum acestea pot fi integrate în documentele de politici publice existente sau în proces de elaborare. De asemenea, ghidul vine cu instrucțiuni privind colectarea propriu-zisă a datelor și stocarea acestora. Și nu în ultimul rând, ghidul vine cu instrucțiuni de reper despre utilizarea concluziilor evidențiate și abordarea acestora în procesul decizional.

Acest ghid este elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea guvernării bazate pe date demografice fiabile și dezagregate pentru autoritățile centrale și locale”, implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, finanțat de către Guvernul Elveției.

Proiectul are drept scop consolidarea capacităților autorităților centrale și locale de a utiliza date demografice fiabile pentru fundamentarea proceselor decizionale și elaborarea politicilor publice bazate pe dovezi. În acest sens, inițiativa sprijină autoritățile în analiza, interpretarea și integrarea datelor statistice în procesele de planificare strategică, precum și în adaptarea documentelor de politici la evoluțiile și tendințele demografice. Activitățile proiectului includ mentorat tehnic, coaching individual și asistență metodologică pentru elaborarea și implementarea inițiativelor comunitare orientate spre îmbunătățirea bunăstării populației. Totodată, proiectul oferă suport pentru identificarea surselor suplimentare de finanțare și atragerea investițiilor relevante în dezvoltarea locală. Prin consolidarea competențelor instituționale și promovarea unei guvernanțe bazate pe date, proiectul contribuie la dezvoltarea unor practici administrative mai eficiente, incluzive și receptive la nevoile populației, adaptate diversității și schimbărilor demografice.

The post Ghid practic pentru autoritățile publice locale privind utilizarea datelor statistice în procesul de luare a deciziilor appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Această notă analitică oferă o evaluare cuprinzătoare și sistematică a gradului de aliniere a legislației Republicii Moldova la standardele internaționale și europene în domeniul prevenirii și combaterii violenței și hărțuirii la locul de muncă. Deși Republica Moldova a făcut pași decisivi prin ratificarea Convenției Organizației Internaționale a Muncii numărul 190 și prin modificările aduse Codului muncii, intrate în vigoare la 1 ianuarie 2026, documentul evidențiază existența unui decalaj major între prevalența socială a fenomenului și răspunsul instituțional oficial.

Studiul pornește de la o radiografie dură a realității din țară, arătând că aproximativ zece la sută dintre femeile angajate s-au confruntat cu hărțuirea sexuală în context profesional, însă rata de raportare rămâne extrem de scăzută. Peste șaizeci la sută dintre victime aleg să tacă din cauza unei culturi adânc înrădăcinate a blamării și a lipsei de încredere în mecanismele de protecție. O problemă centrală identificată este vidul de sancționare din jurul formelor subtile și medii de hărțuire, cum ar fi gesturile nepotrivite sau comentariile cu conotație sexuală. Acestea reprezintă nouăzeci la sută din totalul cazurilor, însă ele nu ating pragul constrângerii fizice cerut de Codul penal și nici nu sunt acoperite de o contravenție distinctă, lăsând astfel majoritatea victimelor fără nicio cale de atac eficientă.

În secțiunea principală, nota analizează lacunele normative și instituționale structurate pe treisprezece domenii de intervenție. Autoarele demonstrează cum legislația națională actuală eșuează în a delimita clar hărțuirea sexuală de hărțuirea morală sau de cea discriminatorie, generând confuzie în stabilirea autorităților competente. De asemenea, domeniul de aplicare al protecției este criticat pentru că se limitează aproape exclusiv la salariații cu contracte clasice de muncă, excluzând categorii vulnerabile precum stagiarii, voluntarii, candidații la angajare sau liber-profesioniștii. La nivel corporativ, deși angajatorii sunt obligați să aibă politici interne, normele nu impun o evaluare explicită a riscurilor psihosociale, iar cerințele pentru companiile mici sunt mult prea vagi pentru a fi monitorizate eficient de inspectorii de stat.

Dincolo de identificarea acestor probleme sistemice și a fragmentării canalelor de sesizare care plimbă victimele între instituții diverse, nota analitică are un caracter profund aplicat. Documentul include o anexă tehnică detaliată sub forma unui tabel comparativ, unde sunt formulate propuneri concrete de amendamente legislative pentru Codul muncii, Codul penal și Codul contravențional. Scopul final al acestei analize este de a oferi decidenților politici și specialiștilor o foaie de parcurs clară pentru a transforma legislația fragmentată într-un mecanism coerent, sigur și predictibil, capabil să garanteze confidențialitatea procedurilor, să stopeze represaliile și să asigure remedii reale pentru toți participanții la viața profesională din Republica Moldova.

_____________

Această publicație este elaborată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu suportul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Implicarea civică pentru împuternicirea tinerilor și a femeilor”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Organizația Necomercială „Agenția Regională de Dezvoltare” din Tiraspol. Conținutul publicației aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

The post Nota analitică: „OBLIGAȚII ASUMATE, REFORME NECESARE. Alinierea cadrului legal și instituțional de prevenire și combatere a violenței și hărțuirii la locul de muncă la standardele europene” appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Discuția despre corupția electorală a căpătat o acuitate deosebită în Republica Moldova în ultimii ani, pe fondul unor alegeri tensionate și al unei avalanșe de cazuri documentate de autorități. Fenomenul, manifestat prin cumpărarea voturilor și utilizarea de rețele informale pentru influențarea rezultatului alegerilor, a determinat Parlamentul să intervină legislativ. În acest cadru, prin Legea nr. 230/20243 a fost introdus art. 471 în Codul Contravențional4 , care sancționează pretinderea, acceptarea sau primirea de foloase de către alegători în legătură cu exercitarea drepturilor electorale, menținând excepția pentru materialele de agitație achitate din fondul electoral. Regimul de sancțiuni a fost stabilit între amenzi între 500–750 u.c. și o cauză specială de nepedepsire pentru autodenunț și cooperare, însă adoptarea rapidă, chiar înaintea perioadei electorale, a atras critici privind proporționalitatea și transparența. Aplicarea inițială a normei contravenționale a presupus o separare funcțională, IGP documenta și întocmea proceseverbale, iar competența de examinare și sancționare aparținea CNA. În lipsa unei capacități operative suficiente și pe fondul volumului ridicat de cazuri, în martie 2025 competența pentru art. 47/1 a fost transferată la MAI (INSP), ceea ce a accelerat aplicarea sancțiunilor și a sporit încasările din amenzi într-un interval scurt, fără a exclude, însă, dezbaterile privind garanțiile procesuale și uniformitatea practicii, aspecte constatate inclusiv din procesul de examinare a hotărârilor judecătorești. Pe plan penal, art. 1811 Cod Penal5 a rămas instrumentul central pentru coruperea activă a alegătorilor (oferirea/darea de foloase), cu înăsprirea pedepsei în 2025 și lărgirea sferei de incriminare prin includerea promisiunii ca modalitate tipică, respectiv sancțiuni agravante când fapta servește interesele grupurilor criminale. În ansamblu, evoluția normativă conturează o arhitectură duală, în care contravenționalul acoperă conduita pasivă a alegătorului, iar penalul sancționează conduita activă a ofertantului, cu tendință de înăsprire și extindere a răspunderii, însoțită de preocupări legitime privind proporționalitatea și calitatea procesului de legiferare.

Raportul de față are menirea de a oferi un cadru analitic riguros asupra corupției electorale, concentrându-se pe particularitățile de gen și pe mecanismele care favorizează această practică. Lipsa unor studii dedicate vulnerabilităților diferitelor grupuri sociale la coruperea alegătorilor, precum și evoluția rapidă a fenomenului în ultima perioadă, fac necesară o abordare integrată și interdisciplinară. Documentul urmărește să identifice rolurile femeilor și bărbaților în sistemul de corupere, să evalueze modul în care sunt aplicate sancțiunile contravenționale și penale și să analizeze profilurile sociodemografice ale celor implicați. Pe această bază, raportul va formula recomandări pentru îmbunătățirea cadrului legal și administrativ și pentru dezvoltarea de politici publice care să prevină cumpărarea voturilor și să protejeze drepturile electorale.

The post Studiu: CORUPȚIA ELECTORALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA: PROFILURI SOCIALE, DISPARITĂȚI DE GEN ȘI RĂSPUNS INSTITUȚIONAL appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Prezentul document nu este doar o radiografie a carențelor actuale, ci o foaie de parcurs vizionară, menită să ancoreze parcursul european al țării în principiile echității și incluziunii. Recomandările formulate în paginile ce urmează sunt rezultatul unei analize riguroase ce acoperă 14 dimensiuni critice ale egalității de gen și incluziunii sociale, fiind fundamentate pe un amestec solid de date factuale, standarde internaționale (ONU, Consiliul Europei) și cerințe clare ale acquis-ului comunitar.

Ceea ce definește acest Manifest este abordarea intersecțională și sistemică. Recunoaștem faptul că barierele cu care se confruntă cetățenii nu sunt izolate; ele se suprapun și se amplifică reciproc în funcție de gen, dizabilitate, etnie, vârstă sau statut socio-economic. Prin urmare, propunerile noastre nu vizează simple ajustări cosmetice ale legislației, ci o transformare structurală a instituțiilor statului. Ne propunem:

• Trecerea de la egalitatea formală la cea de fond: Nu este suficient să avem legi care interzic discriminarea; avem nevoie de mecanisme care să corecteze dezechilibrele istorice și să ofere remedii efective.

• Responsabilizarea instituțională: De la sistemul de justiție și poliție, până la educație și economie, fiecare sector trebuie să devină unul „sensibil la dimensiunea de gen” și incluziv prin design.

• Sustenabilitatea reformelor: Integrarea europeană trebuie să se simtă în viața de zi cu zi a fiecărei femei, a fiecărui copil cu nevoi speciale și a fiecărei persoane aparținând unui grup marginalizat.

În esență, acest Manifest servește drept punte între aspirațiile politice de integrare și realitatea socială, oferind soluții concrete pentru eliminarea violenței, asigurarea independenței economice și garantarea participării egale la viața publică. Implementarea acestor recomandări reprezintă testul de maturitate al democrației noastre și dovada supremă că Republica Moldova este pregătită să facă parte dintr-o Uniune a valorilor, unde nimeni nu este lăsat în urmă.

The post Drepturile omului sunt un criteriu european! Manifest al societății civile privind garantarea drepturilor femeilor și ale grupurilor vulnerabile ca fundament al procesului de integrare europeană a Republicii Moldova appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Indexul Egalității de Gen 2026 măsoară egalitatea de șanse în șase domenii strategice. Ediția din acest an evidențiază o realitate duală – Republica Moldova reușește să implementeze reforme structurale eficiente pentru părinți, dar eșuează în a menține ritmul reprezentării femeilor în structurile executive de vârf.

Cel mai mare salt a fost înregistrat în domeniul Pieței Muncii (+4 puncte). Această dinamică pozitivă este rezultatul direct al reformelor demarate în 2022, care au inclus flexibilizarea concediului de îngrijire a copilului și extinderea serviciilor de creșă. Impact: Rata de ocupare a femeilor cu copii sub 6 ani a crescut cu 13% în ultimii doi ani, ajungând la 50,7%.

Contrar tendinței generale, domeniul Politica a scăzut la 62 de puncte (-2). Declinul este cel mai vizibil în cadrul Cabinetului de Miniștri, unde ponderea femeilor a coborât de la 24% la 21% într-un singur an. Dezechilibrul este critic la nivelul funcțiilor de decizie maximă, 79% din Executiv fiind format din bărbați.

În domeniul Sănătății, deși speranța de viață crește (76,4 ani pentru femei vs. 67,6 ani pentru bărbați), indicele scade din cauza creșterii mortalității masculine prin tumori maligne, inclusiv în rândul copiilor (0-14 ani), fapt ce indică deficiențe în diagnosticarea timpurie și accesul la servicii specializate.

Cea mai îngrijorătoare constatare a raportului este stagnarea indicelui Percepții și Stereotipuri. Datele arată o polarizare socială profundă:

• 62,4% dintre cetățeni consideră că „destinul femeii este familia și gospodăria” (față de 47,9% în 2021).
• 69,1% susțin că datoria principală a bărbatului este de a aduce bani în casă.
• 26,2% consideră că „femeile nu au ce căuta în politică”, o creștere semnificativă față de acum 5 ani.

„Indexul 2026 ne arată că legislația bună poate schimba cifrele pe piața muncii, dar nu poate șterge peste noapte stereotipurile. Avem nevoie de un angajament politic real, nu doar numeric, pentru ca femeile să nu fie forțate să aleagă între carieră și familie sau să fie descurajate de discursuri sexiste.” a declarat Alexandra Ermolenco, directoare de programe, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

„Inegalitatea de gen nu este doar o problemă a femeilor, ci o barieră în calea progresului social general. Ea privează bărbații de dreptul de a fi prezenți activ în creșterea copiilor și, simultan, suprasolicită femeile printr-o distribuție injustă a muncii invizibile. Mai mult, impactul acestor inechități este exacerbat de factori precum etnia, mediul de rezidență, vârsta sau dizabilitatea, transformând vulnerabilitatea în excluziune sistemică pentru categoriile cele mai expuse.”, spune Crstina Snegur, președinta Platformei pentru Egalitate de Gen.

Tot astăzi, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a lansat MANIFESTUL „DREPTURILE OMULUI SUNT UN CRITERIU EUROPEAN” la care s-au alăturat mai multe organizații din societatea civilă. Recomandările prezentate în acest manifest decurg din analiza celor 14 dimensiuni ale egalității de gen și incluziunii și reflectă o sinteză a celor mai stringente reforme necesare pentru avansarea drepturilor femeilor și a grupurilor vulnerabile în contextul integrării europene a Republicii Moldova. Manifestul este în continuare deschis pentru semnare.

______________

Despre publicație: Indexul Egalității de Gen 2026 este realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu susținerea financiară a Uniunii Europene și cofinanțarea Suediei, în cadrul proiectului „Implicarea civică pentru împuternicirea tinerilor și a femeilor”.

The post Indexul Egalității de Gen 2026: Moldova înregistrează 61 de puncte, pe fondul scăderii reprezentării femeilor în Guvern appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Documentul evidențiază mai multe bariere majore care descurajează prestatorii și blochează trecerea activității din zona gri în cea formală. În primul rând, calificarea profesională obligatorie este greu accesibilă, cursurile specifice fiind oferite de o singură instituție din Chișinău la costuri mari și fiind greu de accesat din regiuni. În al doilea rând, costurile de lansare și de întreținere pentru o creșă de tip familial sunt extrem de ridicate, depășind 418 mii MDL pentru primul an, ceea ce face ca aceste inițiative să depindă aproape exclusiv de granturi externe. De asemenea, angajatorii se confruntă cu standarde sanitare rigide și costuri uriașe pentru amenajarea spațiilor de îngrijire la locul de muncă. Un alt obstacol major este sistemul inechitabil de protecție socială și medicală pentru îngrijitorii independenți, care plătesc taxe fixe mari, dar nu beneficiază de drepturi complete, cum ar fi concediile medicale sau de maternitate. În final, birocrația administrativă legată de reglementările ANSA privind alimentația și limitarea legală a vârstei copiilor îngrijiți de bone la maxim 3 ani lasă restul părinților fără opțiuni legale de sprijin.

Pentru a debloca acest sector, nota de analiză propune un set de recomandări și modificări legislative urgente. Printre acestea se numără regionalizarea cursurilor de instruire prin parteneriate cu instituții tehnice locale și reformarea sistemului fiscal prin includerea serviciilor de îngrijire în regimul de Antreprenoriat Independent (AEI), asigurând o taxare echitabilă bazată pe procent din venit și acces complet la asigurările sociale. De asemenea, se propune simplificarea procedurilor de autorizare ANSA printr-o notificare adaptată mediului casnic, extinderea limitei de vârstă pentru bonele autorizate până la 10 ani pentru a acoperi și supravegherea după școală, precum și introducerea unor mecanisme de cofinanțare și facilități fiscale pentru parteneriatele dintre autoritățile locale și angajatori. Prin implementarea acestor măsuri, Republica Moldova poate transforma economia îngrijirii dintr-un sector informal într-o infrastructură socială sigură, capabilă să sprijine egalitatea de gen și creșterea economică durabilă.

Vă invităm să răsfoiți documentul integral pentru a descoperi în detaliu toate analizele de impact, datele statistice și soluțiile legislative propuse. Parcurgerea acestei note de analiză vă va oferi o perspectivă clară asupra pașilor concreți necesari pentru a transforma piața serviciilor de îngrijire din Republica Moldova și pentru a construi un sistem care să sprijine cu adevărat echilibrul dintre viața profesională și cea de familie.

The post NOTĂ DE ANALIZĂ „PROVOCĂRILE ȘI BARIERELE ÎN IMPLEMENTAREA SERVICIILOR ALTERNATIVE DE ÎNGRIJIRE A COPIILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA: RECOMANDĂRI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE” appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Cu toate acestea, în ciuda eforturilor de promovare, a lansării portalului guvernamental de suport și a unor proiecte pilot de succes realizate cu sprijin internațional, la începutul anului 2025 erau înregistrate oficial doar 22 de astfel de servicii la nivel național. Această rată extrem de scăzută de adoptare este cauzată de bariere structurale majore integrate în arhitectura fiscală și de protecție socială din Republica Moldova. În mod special, obligarea îngrijitorilor (care activează pe bază de patentă) la plata unor taxe și contribuții fixe anuale foarte mari, corelată cu oferirea unor drepturi sociale minime ce exclud indemnizațiile de maternitate sau de boală, descurajează trecerea în sectorul formal și contravine standardelor de muncă decentă ale Organizației Internaționale a Muncii. Prin urmare, analiza de față examinează aceste constrângeri legislative și procedurale și explorează opțiuni de diversificare economică pentru a stimula formalizarea și scalarea reală a acestor servicii.

____________________________

Analiza a fost elaborată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în cadrul proiectului „Consolidarea păcii și prosperității prin leadershipul și incluziunea femeilor (Femeile pentru pace și prosperitate)”, implementat de Organizația Internațională a Muncii (OIM) și Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women), cu suportul financiar al Guvernului Elveției.

The post NOTĂ ANALITICĂ „Modele economice alternative pentru furnizarea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor în Republica Moldova” appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Noi, la CPD, vrem să creăm un mediu favorabil și de sprijin pentru familiile din Moldova pentru ca acestea să prospere, contribuind astfel la construirea unei societăți mai puternice, mai coezive și mai incluzive. Astăzi, de 15 mai, de Ziua Internațională a Familiei, venim cu 15 propuneri întru îmbunătățirea impactului tuturor măsurilor aprobate în ultimii doi ani în Republica Moldova, dar și de a diminua anumite bariere sau inegalități de gen. Aceste propuneri sunt bazate pe analize detaliate ale situației actuale, bune practici internaționale și consultări cu experți și comunități locale.

Deși în ultimii ani au fost întreprinse eforturi considerabile pentru a susține familiile din Republica Moldova, acestea încă se confruntă cu o serie de provocări care afectează bunăstarea și stabilitatea lor: (i) Depopularea și migrația; (ii) Dificultăți economice majore; (iii) Acces limitat la servicii de calitate; (iv) Discriminare și inegalități de gen; (v) Probleme legate de reconcilierea vieții de familie cu cea profesională; (vi) Condiții locative precare.

În această zi simbolică, echipa CPD pune la dispoziție acest pachet de propuneri ambițioase, menite să continue tendința pozitivă a Republicii Moldova în ceea ce privește sprijinirea familiilor cu copiii mici prin asigurarea reconcilierii vieții de familie cu cea profesională:

1. Deducerea suplimentară din impozit pentru părinții salariați care au copii încadrați în creșă, grădiniță sau școală.

2. Suport pentru facilitarea accesului la activități educaționale în perioadele de întrerupere temporară a funcționării instituțiilor de învățământ.

3. Flexibilizarea programelor de studii în ceea ce privește durata și forma de organizare.

4. Sporirea eficienței şi accesibilității programelor prelungite de educație pentru copii (afterschool).

5. Aprobarea unui cadru regulatoriu secundar care ar oferi repere angajatorilor și angajaților de a flexibiliza locul de muncă.

6. Continuarea eforturilor de asigurare a reconcilierii vieții de familie cu cea profesională.

7. Scutirea taxelor pentru produsele menstruale și includerea în lista produselor de prima necesitate/social importante.

8. Tratamentele pentru perioada premenopauzei/menopauzei în lista medicamentelor compensate.

9. Ajustarea programului „Prima Casă” pentru ca acesta să devină mai utilizat și popular în rândul familiilor.

10. Introducerea serviciilor de consiliere psihologică/psihoterapie în Programul unic.

11. Stimulente financiare pentru constituirea familiilor de către tineri.

12. Includerea părinților din familii monoparentale cu copii de vârsta până la 10 ani în categoria de muncitori scutiți de munca de noapte.

13. Introducerea concediului medical menstrual.

14. Introducerea unor noi mecanisme de executare a hotărârilor judecătorești privind pensiile de întreținere a copiilor minori.

15. Sporirea accesului cuplurilor/femeilor solitare la serviciile de fertilizare in vitro.

Ziua Internațională a Familiei a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 20 septembrie 1993, cu rezoluția A / RES / 47/237, ca eveniment cu dată fixă pe 15 mai a fiecărui an și reflectă importanța pe care comunitatea internațională o acordă familiilor. Începând cu anul 2010, această zi a devenit sărbătoare națională și în Republica Moldova.

The post De 15 mai- Ziua internațională a familiei-15 Politici pentru a susține familiile din Moldova appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Acest proiect de lege trezește îngrijorări din câteva considerente:

• Reglementarea acestor aspecte în diferite acte normative poate genera aplicarea eronată, dificilă sau chiar abuzivă a acestor prevederi. Actualmente, Codul Educației nu conține norme care să stabilească clar abaterile pentru care un elev poate fi sancționat, precum și modul de aplicare a sancțiunilor. În acest sens, ar fi fost benefic, ca întreaga procedură, să fi fost prevăzută într-un singur act normativ, cu indicarea exhaustivă a sancțiunilor cu indicarea exactă a abaterilor pentru care se aplică, în scopul excluderii flexibilității și intimei convingeri a celor responsabili de aplicare. În caz contrar vom avea situația în care sancțiunile se vor aplica haotic de către managementul școlilor, deoarece nu sunt corelate exact unor forme clare de abateri disciplinare.
• Există o anumită incertitudine de aplicare a normelor din proiect. Sancțiunea „repararea prejudiciului material cauzat prin fapta sa instituției de invatamant, in conformitate cu legislația”. Astfel, răspunderea materială a unui minor pentru anumite fapte săvârțite cu vinovăție și care a cauzat un prejudiciu material îmbracă forma răspunderii juridice civile delictuale și nicidecum nu poate prelua o formă administrativă, mai ales de sancțiune administrativă. Există și anumite rezerve privind prevederile art. 137¹ (3), care stabilește că sancțiunea se aplică din momentul comunicării. Astfel în conținutul acestui articol nu se face trimitere deloc asupra posibilității elevului sau părintelui/reprezentantului legal de a contesta această sancțiune, ceea ce ar permite suspendarea temporară a aplicării unor sancțiuni mai grave cum ar fi suspendarea sau exmatricularea elevului.
• Sancțiunile stricte se dovedesc a fi ineficiente și contraproductive pentru climatul educațional. Dovezi ample sugerează că sancțiunile dure nu reușesc să adreseze cauzele profunde ale comportamentelor negative ale elevilor și pot, de fapt, să agraveze problemele de comportament. Studiul „School Discipline Linked to Later Consequences” realizat de Harvard Graduate School of Education evidențiază faptul că elevii care frecventează școli cu rate mari de suspendare sunt mai predispuși să fie arestați și încarcerați ca adulți și au șanse mai reduse de a urma o facultate de patru ani. Acest studiu evidențiază ineficiența sancțiunilor stricte, sugerând că acestea nu abordează cauzele profunde ale comportamentelor negative, fapt ce poate determina o agravare a acestor probleme. Mai mult decât atât, o astfel de abordare afectează în mod disproporționat băieții, în rândul cărora  rata de abandon școlar este destul de alarmantă.
• O astfel de abordare ( school to prison pipeline) sporește pericolele de comportamente deviante. La nivel mondial se evidențiază o corelație directă între aplicarea strictă a sancțiunilor disciplinare în școli prin instituționalizarea politicilor interne discriminatorii și riscul crescut ca elevii să ajungă în sistemul judiciar. Practicile în care politicile disciplinare, precum cele de toleranță zero conduc la consecințe disproporționat negative pentru elevii din grupuri marginalizate, amplifică șansele de excluziune și criminalizare. Studiul sus-menționat arată că o astfel de abordare tinde să exacerbeze comportamentele problematice, împingând elevii spre interacțiuni cu sistemul de justiție penală. Această abordare punitivă subminează șansele elevilor la educație și la o viață stabilă, sugerând o nevoie acută de reevaluare și implementare a unor metode mai constructive și de suport privind disciplina în școli.
• Lipsa unui sistem de suport psihologic eficient va înrăutăți situația. Articolul „Fair and Effective Discipline for All Students: Best Practice Strategies for Educators” de pe NASP Center subliniază importanța strategiilor de disciplină pozitivă, care includ suport psihologic și intervenții comportamentale. Aceste abordări îmbunătățesc comportamentul elevilor și climatul general al școlii, făcându-le mai sigure și mai propice pentru învățare. Studiul accentuează importanța  unor servicii de consiliere accesibile ca mijloc esențial de prevenire a violenței și promovare a bunăstării emoționale​.
• La moment nu există un mecanism eficient de protecție împotriva bullying-ului și violenței, fapt ce vulnerabilizează și mai mult elevii. În prezent, Codul educației nu obligă expres instituțiile de învățământ de toate nivelurile să adopte proceduri interne de prevenire și combatere a fenomenului de bullying, violenței și hărțuirii sexuale. Totodată codurile de etică nu definesc sau definesc superficial fenomenele mai sus menționate și, respectiv, nu prevăd mecanisme și măsuri de prevenire și combatere a fenomenului. Conform studiului ”CALEA DIFICILĂ SPRE UN LOC DE STUDII SIGUR. Studiu privind percepțiile și incidența fenomenului hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ din Moldova”, circa 1 din 10 tineri s-au confruntat cu amenințări din partea profesorului în scopul de a întreține relații sexuale, iar aproximativ 8% dintre elevi și studenți au fost invitați de către profesor la întâlniri amoroase cu promisiunea unei recompense. Un alt lucru îngrijorător este faptul că fiecare al zecelea reprezentant al tineretului nu se simte în siguranță în incinta instituției de învățământ, una din cauze fiind lipsa de formare a cadrelor didactice pentru a recunoaște și interveni eficient în situații de bullying și violență.

În contextul celor menționate, solicităm a fi întreprinse următoarele măsuri urgente pentru a remedia situația respectivă:

1. Revizuirea urgentă a propunerilor de modificare: îndemnăm la o revizuire aprofundată a propunerilor care susțin sancțiunile stricte, în lumina cercetărilor care demonstrează efectele lor contraproductive asupra dezvoltării și bunăstării elevilor.
2. Extinderea accesului la suport psihologic în școli: solicităm alocarea de resurse suficiente pentru asigurarea accesului universal la servicii de consiliere și suport psihologic pentru elevi, esențiale în promovarea sănătății mintale și prevenirea violenței.
3. Asigurarea unui mediu educațional echitabil și nediscriminatoriu: cerem implementarea de mecanisme clare care să prevină și să abordeze aplicarea disproporționată a disciplinii pe baze de rasă, etnie, origine socială sau alte criterii, promovând echitatea în educație.
4. Promovarea programelor educaționale alternative și de suport: pledăm pentru dezvoltarea și finanțarea de programe alternative care să ofere suport personalizat elevilor cu diverse nevoi educaționale, inclusiv celor cu comportament provocator/deviant, prevenind astfel excluderea lor din sistem.
5. Combaterea bullying-ului și promovarea siguranței școlare: rugăm adoptarea de politici și măsuri eficiente de combatere a bullying-ului și a violenței în școli, care să includă programe de educație și sensibilizare, precum și mecanisme de raportare și intervenție rapidă și eficientă.

[1] Membri CIN: AO Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM), AO Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M, AO Centrul de Resurse Juridice (CRJM), AO Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), Asociația „Promo-LEX”, Ana Furtună, AO Uniunea Organizațiilor Invalizilor din RM, AO Asociația de Reabilitare a Invalizilor din RM, AO Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM), AO Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CDPD), Asociația Națională a Mediatorilor Comunitari din R.M., Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități (AOPD), AO Keystone Moldova, AO Inițiativa Pozitivă, Centrul pentru Drepturile Romilor, Asociația Obștească ”Azi”, Cahul, AO ”Pas cu Pas”, regiunea Sud, AO ”Părinți solidari”, Alina Calugher, Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova, Clinica Juridică Universitară din Bălți, Centrul de Asistență Socială ”Casa Speranțelor”, Elena Rățoi.

The post APEL PUBLIC CU PRIVIRE LA RECONSIDERAREA PROPUNERILOR DE INTRODUCERE A SISTEMULUI DE SANCȚIUNI PENTRU ELEVI appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În 2024 doar un singur domeniu din 6 analizate a înregistrat progres față de anul precedent. Acesta se referă la domeniul politic care atestă o sporire a nivelului egalității de gen cu 4 puncte față de anul precedent. Acest lucru se datorează sporirii numărului de femei în funcții decizionale. Astfel, în anul 2023, drept urmare a alegerilor locale, a crescut ponderea femeilor primare în întreaga republică, constituind 24% din totalul primarilor. De asemenea, se atestă și o creștere a ponderii femeilor care au candidat la funcția de primară, sporind cu 3% față de scrutinul precedent. Totodată, acest progres este amplificat și de unele remanieri în Parlament, în urma cărora numărul de mandate deținute de femei a crescut până la 41.

Trei domenii au înregistrat regres față de anul 2023, iar alte două nu au progresat în nici un mod. Datele Indexului Egalității de Gen 2024 arată că domeniile Educație, Acces la resurse, Percepții și stereotipuri au regresat față de anul precedent, ultimul scăzând cu două puncte. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că s-au înrăutățit atitudinile și percepțiile populației față de implicarea femeilor în politică și viața publică. Începând cu anul 2020, funcțiile decisive în stat au fost preluate de către femei. Totodată, în perioada anilor 2020-2022, Republica Moldova a devenit martora mai multor crize consecutive, care inevitabil și-au pus amprenta asupra nivelului de trai al populației. Eșecurile și/sau dificultățile au fost asociate cu percepția generală precum că femeile nu ar fi capabile sau competente de a deține o funcție de conducere. Această înrăutățire a percepțiilor reflectă un regres a eforturilor de promovare a egalității de gen și a participării femeilor în politică. În ceea ce privește accesul la resurse, în anul 2023 a crescut nivelul diferenței salariale între femei și bărbați, fapt ce le face pe femei mai sărace și în continuare vulnerabile din punct de vedere financiar. În educație, la fel, continuă să persiste inegalitățile de gen: băieții continuă să părăsească timpuriu sistemul educațional, fiind antrenați de la o vârstă timpurie în muncă, în timp ce fetele (care de regulă într-o pondere mai mare sunt predispuse să continue la nivele mai avansate de studii) se antrenează în domenii educaționale care ulterior sunt mai prost plătite.

Mai multe detalii a se vedea în Nota analitică.

The post INDEXUL EGALITĂȚII DE GEN 2024. Stagnare în lupta pentru egalitate de gen: ce ne oprește să avansăm? appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.