Această notă analitică oferă o evaluare cuprinzătoare și sistematică a gradului de aliniere a legislației Republicii Moldova la standardele internaționale și europene în domeniul prevenirii și combaterii violenței și hărțuirii la locul de muncă. Deși Republica Moldova a făcut pași decisivi prin ratificarea Convenției Organizației Internaționale a Muncii numărul 190 și prin modificările aduse Codului muncii, intrate în vigoare la 1 ianuarie 2026, documentul evidențiază existența unui decalaj major între prevalența socială a fenomenului și răspunsul instituțional oficial.

Studiul pornește de la o radiografie dură a realității din țară, arătând că aproximativ zece la sută dintre femeile angajate s-au confruntat cu hărțuirea sexuală în context profesional, însă rata de raportare rămâne extrem de scăzută. Peste șaizeci la sută dintre victime aleg să tacă din cauza unei culturi adânc înrădăcinate a blamării și a lipsei de încredere în mecanismele de protecție. O problemă centrală identificată este vidul de sancționare din jurul formelor subtile și medii de hărțuire, cum ar fi gesturile nepotrivite sau comentariile cu conotație sexuală. Acestea reprezintă nouăzeci la sută din totalul cazurilor, însă ele nu ating pragul constrângerii fizice cerut de Codul penal și nici nu sunt acoperite de o contravenție distinctă, lăsând astfel majoritatea victimelor fără nicio cale de atac eficientă.

În secțiunea principală, nota analizează lacunele normative și instituționale structurate pe treisprezece domenii de intervenție. Autoarele demonstrează cum legislația națională actuală eșuează în a delimita clar hărțuirea sexuală de hărțuirea morală sau de cea discriminatorie, generând confuzie în stabilirea autorităților competente. De asemenea, domeniul de aplicare al protecției este criticat pentru că se limitează aproape exclusiv la salariații cu contracte clasice de muncă, excluzând categorii vulnerabile precum stagiarii, voluntarii, candidații la angajare sau liber-profesioniștii. La nivel corporativ, deși angajatorii sunt obligați să aibă politici interne, normele nu impun o evaluare explicită a riscurilor psihosociale, iar cerințele pentru companiile mici sunt mult prea vagi pentru a fi monitorizate eficient de inspectorii de stat.

Dincolo de identificarea acestor probleme sistemice și a fragmentării canalelor de sesizare care plimbă victimele între instituții diverse, nota analitică are un caracter profund aplicat. Documentul include o anexă tehnică detaliată sub forma unui tabel comparativ, unde sunt formulate propuneri concrete de amendamente legislative pentru Codul muncii, Codul penal și Codul contravențional. Scopul final al acestei analize este de a oferi decidenților politici și specialiștilor o foaie de parcurs clară pentru a transforma legislația fragmentată într-un mecanism coerent, sigur și predictibil, capabil să garanteze confidențialitatea procedurilor, să stopeze represaliile și să asigure remedii reale pentru toți participanții la viața profesională din Republica Moldova.

_____________

Această publicație este elaborată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu suportul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Implicarea civică pentru împuternicirea tinerilor și a femeilor”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Organizația Necomercială „Agenția Regională de Dezvoltare” din Tiraspol. Conținutul publicației aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

The post Nota analitică: „OBLIGAȚII ASUMATE, REFORME NECESARE. Alinierea cadrului legal și instituțional de prevenire și combatere a violenței și hărțuirii la locul de muncă la standardele europene” appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

La nivel european, persoanele rome reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică, cu o populație estimată între 10 și 12 milioane de persoane, dintre care aproximativ 6 milioane trăiesc în Uniunea Europeană. Indicatorii sociali arată că o mare parte a populației rome continuă să se confrunte cu sărăcie, excluziune socială și discriminare. Documentele strategice promovate de Comisia Europeană, inclusiv cadrul pentru perioada 2020–20302 , sugerează că inegalitățile nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unor mecanisme care se reproduc în timp. Diferențele dintre țări în ceea ce privește implementarea arată că existența cadrului strategic nu garantează schimbări semnificative la nivel de rezultate. De exemplu, potrivit analizelor Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, majoritatea statelor nu sunt pe traiectoria de a atinge obiectivele stabilite pentru 2030 în domenii precum educația, ocuparea sau sănătatea.

În Republica Moldova, situația este complicată încă de la nivelul datelor de bază. Conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor 2024, populația de etnie romă constituie circa 0,4% (9,3 mii) din totalul populației. Cu toate acestea, alte surse și cercetări sugerează valori considerabil mai mari, ceea ce indică limite importante ale datelor oficiale. Această diferență nu ține doar de metodologie, ci reflectă și reticența unei părți a populației de a se autoidentifica ca fiind de etnie romă, pe fondul stigmatizării persistente. Consecința directă este că politicile publice sunt construite pe o bază de date incompletă, ceea ce limitează capacitatea acestora de a răspunde adecvat nevoilor. Dincolo de problema datelor, situația romilor este caracterizată de un cumul de dezavantaje care se influențează reciproc. Accesul redus la educație duce, în multe cazuri, la oportunități limitate de angajare, iar veniturile scăzute afectează condițiile de trai și accesul la servicii. Aceste relații persistă în lipsa unor intervenții coerente și susținute. În același timp, experiențele de discriminare, fie în sistemul educațional, pe piața muncii sau în relația cu instituțiile, reduc încrederea în autorități și descurajează participarea socială.

În acest context, analiza de față urmărește să sintetizeze principalele constatări privind inegalitățile care afectează populația de etnie romă din Republica Moldova, pornind de la datele disponibile și de la tendințele observate la nivel european. Accentul este pus pe identificarea acelor domenii în care decalajele sunt cele mai pronunțate și unde sunt necesare intervenții la nivel de politici publice.

The post Notă analitică: INCLUZIUNEA CARE ÎNTÂRZIE. SITUAȚIA POPULAȚIEI DE ETNIE ROMĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Documentul evidențiază mai multe bariere majore care descurajează prestatorii și blochează trecerea activității din zona gri în cea formală. În primul rând, calificarea profesională obligatorie este greu accesibilă, cursurile specifice fiind oferite de o singură instituție din Chișinău la costuri mari și fiind greu de accesat din regiuni. În al doilea rând, costurile de lansare și de întreținere pentru o creșă de tip familial sunt extrem de ridicate, depășind 418 mii MDL pentru primul an, ceea ce face ca aceste inițiative să depindă aproape exclusiv de granturi externe. De asemenea, angajatorii se confruntă cu standarde sanitare rigide și costuri uriașe pentru amenajarea spațiilor de îngrijire la locul de muncă. Un alt obstacol major este sistemul inechitabil de protecție socială și medicală pentru îngrijitorii independenți, care plătesc taxe fixe mari, dar nu beneficiază de drepturi complete, cum ar fi concediile medicale sau de maternitate. În final, birocrația administrativă legată de reglementările ANSA privind alimentația și limitarea legală a vârstei copiilor îngrijiți de bone la maxim 3 ani lasă restul părinților fără opțiuni legale de sprijin.

Pentru a debloca acest sector, nota de analiză propune un set de recomandări și modificări legislative urgente. Printre acestea se numără regionalizarea cursurilor de instruire prin parteneriate cu instituții tehnice locale și reformarea sistemului fiscal prin includerea serviciilor de îngrijire în regimul de Antreprenoriat Independent (AEI), asigurând o taxare echitabilă bazată pe procent din venit și acces complet la asigurările sociale. De asemenea, se propune simplificarea procedurilor de autorizare ANSA printr-o notificare adaptată mediului casnic, extinderea limitei de vârstă pentru bonele autorizate până la 10 ani pentru a acoperi și supravegherea după școală, precum și introducerea unor mecanisme de cofinanțare și facilități fiscale pentru parteneriatele dintre autoritățile locale și angajatori. Prin implementarea acestor măsuri, Republica Moldova poate transforma economia îngrijirii dintr-un sector informal într-o infrastructură socială sigură, capabilă să sprijine egalitatea de gen și creșterea economică durabilă.

Vă invităm să răsfoiți documentul integral pentru a descoperi în detaliu toate analizele de impact, datele statistice și soluțiile legislative propuse. Parcurgerea acestei note de analiză vă va oferi o perspectivă clară asupra pașilor concreți necesari pentru a transforma piața serviciilor de îngrijire din Republica Moldova și pentru a construi un sistem care să sprijine cu adevărat echilibrul dintre viața profesională și cea de familie.

The post NOTĂ DE ANALIZĂ „PROVOCĂRILE ȘI BARIERELE ÎN IMPLEMENTAREA SERVICIILOR ALTERNATIVE DE ÎNGRIJIRE A COPIILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA: RECOMANDĂRI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE” appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Cu toate acestea, în ciuda eforturilor de promovare, a lansării portalului guvernamental de suport și a unor proiecte pilot de succes realizate cu sprijin internațional, la începutul anului 2025 erau înregistrate oficial doar 22 de astfel de servicii la nivel național. Această rată extrem de scăzută de adoptare este cauzată de bariere structurale majore integrate în arhitectura fiscală și de protecție socială din Republica Moldova. În mod special, obligarea îngrijitorilor (care activează pe bază de patentă) la plata unor taxe și contribuții fixe anuale foarte mari, corelată cu oferirea unor drepturi sociale minime ce exclud indemnizațiile de maternitate sau de boală, descurajează trecerea în sectorul formal și contravine standardelor de muncă decentă ale Organizației Internaționale a Muncii. Prin urmare, analiza de față examinează aceste constrângeri legislative și procedurale și explorează opțiuni de diversificare economică pentru a stimula formalizarea și scalarea reală a acestor servicii.

____________________________

Analiza a fost elaborată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în cadrul proiectului „Consolidarea păcii și prosperității prin leadershipul și incluziunea femeilor (Femeile pentru pace și prosperitate)”, implementat de Organizația Internațională a Muncii (OIM) și Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women), cu suportul financiar al Guvernului Elveției.

The post NOTĂ ANALITICĂ „Modele economice alternative pentru furnizarea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor în Republica Moldova” appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În 2024 doar un singur domeniu din 6 analizate a înregistrat progres față de anul precedent. Acesta se referă la domeniul politic care atestă o sporire a nivelului egalității de gen cu 4 puncte față de anul precedent. Acest lucru se datorează sporirii numărului de femei în funcții decizionale. Astfel, în anul 2023, drept urmare a alegerilor locale, a crescut ponderea femeilor primare în întreaga republică, constituind 24% din totalul primarilor. De asemenea, se atestă și o creștere a ponderii femeilor care au candidat la funcția de primară, sporind cu 3% față de scrutinul precedent. Totodată, acest progres este amplificat și de unele remanieri în Parlament, în urma cărora numărul de mandate deținute de femei a crescut până la 41.

Trei domenii au înregistrat regres față de anul 2023, iar alte două nu au progresat în nici un mod. Datele Indexului Egalității de Gen 2024 arată că domeniile Educație, Acces la resurse, Percepții și stereotipuri au regresat față de anul precedent, ultimul scăzând cu două puncte. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că s-au înrăutățit atitudinile și percepțiile populației față de implicarea femeilor în politică și viața publică. Începând cu anul 2020, funcțiile decisive în stat au fost preluate de către femei. Totodată, în perioada anilor 2020-2022, Republica Moldova a devenit martora mai multor crize consecutive, care inevitabil și-au pus amprenta asupra nivelului de trai al populației. Eșecurile și/sau dificultățile au fost asociate cu percepția generală precum că femeile nu ar fi capabile sau competente de a deține o funcție de conducere. Această înrăutățire a percepțiilor reflectă un regres a eforturilor de promovare a egalității de gen și a participării femeilor în politică. În ceea ce privește accesul la resurse, în anul 2023 a crescut nivelul diferenței salariale între femei și bărbați, fapt ce le face pe femei mai sărace și în continuare vulnerabile din punct de vedere financiar. În educație, la fel, continuă să persiste inegalitățile de gen: băieții continuă să părăsească timpuriu sistemul educațional, fiind antrenați de la o vârstă timpurie în muncă, în timp ce fetele (care de regulă într-o pondere mai mare sunt predispuse să continue la nivele mai avansate de studii) se antrenează în domenii educaționale care ulterior sunt mai prost plătite.

Mai multe detalii a se vedea în Nota analitică.

The post INDEXUL EGALITĂȚII DE GEN 2024. Stagnare în lupta pentru egalitate de gen: ce ne oprește să avansăm? appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Prezența fenomenului hărțuirii sexuale se explică prin nivelul scăzut de raportare a acestor cazuri. Majoritatea respondentelor ar recurge la evitarea persoanei care a manifestat acest comportament, decât să raporteze conducerii sau organelor abilitate. În pofida faptului că, printre soluțiile selectate 44% ar formula o plângere în adresa conducerii, totuși persistă predispunerea mare de a soluționa de sine stătător problema dată, prin adoptarea unei atitudini ferme, ignorarea comportamentului, recurgerea la amenințări.

În prezent, Republica Moldova dispune de un cadru legal ce prevede măsuri de combatere a fenomenului hărțuirii. În același timp, acesta nu include niște măsuri structurale de soluționare a respectivei probleme, mai cu seamă privind soluționarea cazurilor subtile și medii de hărțuire. Este îmbucurător totuși că decidenții, începând cu anul 2023, au readus acest subiect pe agenda publică, unde și-au expus angajamentului privind rectificare Convenției Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 190 privind eliminarea violenței și a hărțuirii la locul de muncă, care va îmbunătăți vădit legislația națională pentru combaterea acestui fenomen la locul de muncă.

Pentru a înțelege care este situația actuală în Moldova privind manifestarea acestui fenomen pe piața muncii, în perioada decembrie 2022-ianuarie 2023, CBS-Research, la solicitarea Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, a demarat un sondaj reprezentativ la nivel național, pentru a vedea care sunt percepțiile angajaților/ angajatelor cu privire la acest fenomen, care este incidența acestuia în rândul persoanelor angajate și care sunt responsabilitățile angajatorilor în aceste cazuri, iar rezultatele acestui sondaj comprehensiv, le găsiți în prezentul studiu.

Evenimentul de lansare, poate fi vizionat AICI.

The post Hărțuirea sexuală la locul de muncă: între percepții și realitate appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În 2023, progresul privind nivelul egalității de gen în Moldova stagnează. Deși în anii precedenți Republica Moldova a avansat pe domeniul asigurării egalității de gen în viața socio-economică și politică, în 2023 se înregistrează un ușor regres. Astfel, nivelul mediu al egalității dintre femei și bărbați, calculat pentru șase arii strategice evaluate, a fost estimat la 61 de puncte, fiind cu 1 puncte în regres față de anul precedent.

Valorile pentru Indexurile din anii precedenți s-au modificat ca urmare a actualizării datelor de către BNS. Astfel, au fost ajustate calculele pentru ariile Accesul la Resurse și Sănătate.

T1. Indexul Egalității de Gen în Republica Moldova pentru anii 2009-2023[1]

Sursa: BNS și sondaje naționale de opinie realizate la comanda CPD

În anul curent, 4 domenii din 6 analizate au înregistrat regres în ceea ce privește asigurarea egalității de gen. Astfel, în 2023, scorul egalității a scăzut pentru domeniile: politică, acces la resurse, sănătate și percepții și stereotipuri. Pe parcursul ultimilor doi ani, în politică au fost făcute mai multe remanieri în cadrul funcțiilor publice, motiv pentru care mai mulți deputați/deputate și-au încetat mandatul. Astfel, reprezentarea de gen în Parlament a fost destul de fluctuantă, iar numărul femeilor deputate a scăzut de la 41 de deputate în 2021 la un număr de 39 de deputate în 2023. În ceea ce privește accesul la resurse, diferența în veniturile salariale ale femeilor și bărbaților continuă a avea valori înalte, fiind estimată la 13,6%. Totodată, a crescut inegalitatea între femei și bărbați în veniturile provenite din activitate individuală non-agricolă, acesta fiind efectul crizei economice provocate de pandemia COVID-19.

Regresul general în ceea ce privește asigurarea egalității de gen este cauzat, în mare parte, de înrăutățirea percepțiilor populației cu privire la rolul femeilor și bărbaților. Comparativ cu anul precedent, scorul acumulat de domeniul percepții și stereotipuri a scăzut cu tocmai 4 puncte, ajungând la 59 puncte pe scala de la 0 la 100. În mod specific a crescut ponderea populației care consideră nepotrivită prezența femeilor în politică și că acestea din urmă nu au capacitate de a deține funcții de conducere.

Doar două domenii au înregistrat progrese în anul 2023 – piața muncii și educația, valoarea acestora crescând cu un punct fiecare, ceea ce semnifică că nivelul de egalitate de gen în aceste două sectoare, s-a îmbunătățit. Atenuarea inechităților de gen pe piața muncii se datorează în mare parte la 3 factori: (i) mai multe femei dețin funcții manageriale; (ii) a crescut ponderea femeilor în domenii ca: agricultura, construcția, domeniul transporturilor, sectoare de activitate care preponderent se considerau a fi destinate bărbaților și (iii) mai multe femei sunt active în sectorul informal. Pe de altă parte, în educație progresul se datorează creșterii ponderii bărbaților (25-64 ani) care au studii superioare.

Mai multe detalii  a se vedea în notă.

[1] Începând cu 2019, BNS a aplicat modificări la metodologia Anchetei Forţei de Muncă. Astfel, rezultatele AFM sunt extinse la numărul populației cu reședință obișnuită (până în 2018 inclusiv rezultatele AFM au fost extinse la numărul populației stabile). Rezultatele AFM pentru perioada 2015-2018 inclusiv, au fost recalculate utilizându-se populația cu reședință obișnuită.

The post Indexul Egalității de Gen 2023 appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Bărbații și femeile în vârstă sunt afectate în mod diferit de inegalitățile de gen. În cazul femeilor, constatăm că nivelul de ocupare și remunerare (atât la nivel de salariu cât și pensie) a acestora este mult mai mic comparativ cu cel al bărbaților. În cazul bărbaților constatăm că nivelul de precaritate al muncii este mai mare, nivelul de competențe și studii este mai mic, precum și dorința acestora de a învăța.

Cauzele acestor inegalități de gen sunt diferite. Inegalitățile care afectează femeile vârstnice se referă la politicile proaste legate de pensionare și ocuparea pensionarilor pe piața muncii, politici care în ultimii ani, au fost parțial remediate (egalarea vârstei și stagiului de pensionare, îmbunătățirea modului în care perioada concediului de îngrijire a copilului este asimilată stagiului de cotizare, introducerea pensiei minime). Ocuparea femeilor vârstnice este determinată în mod secundar de puținele oportunități de îngrijire a copiilor cu vârsta de 0-3 ani, astfel, o parte semnificativă a femeilor pensionare sunt nevoite să-și asume roluri de îngrijire și să se retragă de pe piața muncii definitiv. În cazul inegalităților care afectează bărbații, cauzele se referă la factori structurali legați de segregarea acestora în sectoare cu productivitatea mică și informalitate destul de mare. Acest fapt determină un grad mai mare de precaritate a muncii cu riscuri sporite ca drepturile de muncă să nu fie respectate, și o predilecție foarte mică pentru educație continuă și perfecționare.

Mai multe detalii găsiți în Nota analitică.

The post Inechități latente: Vârstnicii pe piața muncii în timp de criză appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Criza economică provocată de pandemie a afectat în mod disproporționat muncitorii din grupuri vulnerabile, inclusiv persoanele cu dizabilități. Impactul crizei economice poate fi observat în toate sectoarele societății, fiind afectată marea parte a forței de muncă. Criza survenită drept urmare a declanșării pandemiei a determinat sistarea activității economice pentru multe întreprinderi, reducerea numărului de ore lucrate, șomaj tehnic și declin în venituri pentru o bună parte dintre angajați. Deși aceste efecte sunt similare cu experiența forței de muncă fără dizabilități, analiza impactului și efectelor pe termen lung ale crizei pandemice dezvăluie vulnerabilități specifice, care reflectă consecințele dizabilității și nevoia de acomodare la locul de muncă. Muncitorii cu dizabilități sunt identificați ca fiind extrem de vulnerabili din punct de vedere al securității în sănătate și muncă, fiind nevoiți să se protejeze (prin retragere de pe piața muncii).

Prezenta analiză a avut drept scop investigarea consecințelor crizei economice provocate de pandemie asupra forței de muncă și modul cum acestea sunt trăite de către angajații cu dizabilități. Analiza își propune să răspundă la întrebări legate de efectele crizei economice declanșate de pandemie asupra forței de muncă, în special asupra persoanelor cu dizabilități, ce schimbări au suportat angajatorii ca urmare a declanșării pandemiei COVID-19, ce provocări au întâmpinat persoanele cu dizabilități în post pandemie, care sunt intervențiile de politici care ar remedia efectul pandemiei și crizei ulterioare asupra muncitorilor cu dizabilități. Rezultatele analizei dezvăluie nevoi emergente de sprijin politic pentru a reduce inegalitățile trăite de persoanele cu dizabilități la locul de muncă.

The post INTENȚII BUNE, REZULTATE INCERTE: ocuparea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Din cauza activității întrerupte a instituțiilor de educație, reconcilierea vieții profesionale și cea de familie a devenit mult mai dificilă. Indubitabil, restricțiile impuse de Comisia pentru Situații Excepționale, privind organizarea învățământului în format on-line, închiderea instituțiilor de educație timpurie, organizarea muncii la distanță, restricționarea circulației înafara locuinței, modificarea programului de frecventare a instituțiilor de educație timpurie, au afectat negativ nemijlocit persoanele angajate întru a-și îndeplini responsabilitățile de serviciu.

Regimul de studii ale copiilor a afectat foarte mult munca angajaților din industrie, comerț și servicii. Din cauza modificării regimului de studii a copiilor, sau chiar a sistării acestora, jumătate din angajații sectorului industriei, comerț și servicii au răspuns că a fost foarte afectat regimul lor de muncă, cât și realizarea responsabilităților de servicii. Totodată, mai mult de jumătate dintre femeile angajate (59,7%) au declarat că pandemia le-a afectat relația lor cu piața muncii, față de 40,3% pentru bărbați.  52,7% din bărbați au afirmat că au lucrat direct de la locul de muncă, iar femei au fost doar 38,6%, prin urmare mai mult din jumătate de bărbați nu au întâmpinat careva bariere în delimitarea responsabilităților casnice de cele de muncă în timpul pandemiei. Dintre respondenții care au afirmat că au stat în concediu, și nu au lucrat deloc, 38,6% au fost femei, comparativ cu 28,7% bărbați. Femeile cu copii până la vârsta de 3 ani au beneficiat cel mai puțin de oportunități de sporire a remunerării pentru munca depusă. Potrivit datelor sondajului, în 2019, există o discrepanță foarte mare între angajatele care au copii, atât de până la 3 ani (19,2%), cât și până la 7 ani (18,7%), și care au beneficiat de careva oportunități în urma cărora să le fie majorat salariu, comparativ cu bărbații care au copii (30,4% – bărbați cu copii până la 3 ani, și 37,1%- bărbați cu copii până la 7 ani), chiar și comparativ cu angajații care nu au copii de aceste vârste.

Pentru a evita reorganizarea procesului de învățământ, care constituie cea mai mare barieră în combinarea vieții de familie cu cea profesională, este imperial ca măsurile de prevenire a infectării cu COVID-19, să se bazeze pe abordare multidimensională. Drept urmare a procesului analitic și a constatărilor evidențiate în cadrul acestei analize se propune o abordare holistică ce cuprinde intervenții pe trei dimensiuni: (i) asigurarea funcționării în regim obișnuit a instituțiilor de învățământ, (ii) stimularea vaccinării întregii populații, inclusiv a tinerilor și copiilor și (iii) suport pentru angajații a căror copii nu frecventează instituțiile de învățământ sau au persoane la îngrijire.

Prezenta analiză este continuarea notei analitice: Cum sporim nivelul de siguranță la locul de muncă pe timp de pandemie pentru categoriile mai vulnerabile de angajați?, setul de cercetări ce au drept scop analiza răspunsului autorităților privind efectele pandemiei asupra mai multor categorii de persoane angajate, întru diminuarea sau împiedicarea încălcării sau lezării drepturilor angajaților din Republica Moldova. Cercetările sunt efectuate în cadrul proiectului “Inițiativa civică pentru promovarea în perioada pandemică a drepturilor persoanelor angajate” ce este implementat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu susținerea financiară oferită de Fundația Soros Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor.

Mai multe detalii a se vedea în Nota analitică, iar conferința de presă poate fi vizualizată accesînd acest link: https://fb.watch/cZHrA4yQ6y/

The post Studiu: Reconcilierea vieții personale cu cea profesională în timp de pandemie. Lecții învățate și potențiale măsuri de suport pe viitor. appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.