La nivel european, persoanele rome reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică, cu o populație estimată între 10 și 12 milioane de persoane, dintre care aproximativ 6 milioane trăiesc în Uniunea Europeană. Indicatorii sociali arată că o mare parte a populației rome continuă să se confrunte cu sărăcie, excluziune socială și discriminare. Documentele strategice promovate de Comisia Europeană, inclusiv cadrul pentru perioada 2020–20302 , sugerează că inegalitățile nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unor mecanisme care se reproduc în timp. Diferențele dintre țări în ceea ce privește implementarea arată că existența cadrului strategic nu garantează schimbări semnificative la nivel de rezultate. De exemplu, potrivit analizelor Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, majoritatea statelor nu sunt pe traiectoria de a atinge obiectivele stabilite pentru 2030 în domenii precum educația, ocuparea sau sănătatea.

În Republica Moldova, situația este complicată încă de la nivelul datelor de bază. Conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor 2024, populația de etnie romă constituie circa 0,4% (9,3 mii) din totalul populației. Cu toate acestea, alte surse și cercetări sugerează valori considerabil mai mari, ceea ce indică limite importante ale datelor oficiale. Această diferență nu ține doar de metodologie, ci reflectă și reticența unei părți a populației de a se autoidentifica ca fiind de etnie romă, pe fondul stigmatizării persistente. Consecința directă este că politicile publice sunt construite pe o bază de date incompletă, ceea ce limitează capacitatea acestora de a răspunde adecvat nevoilor. Dincolo de problema datelor, situația romilor este caracterizată de un cumul de dezavantaje care se influențează reciproc. Accesul redus la educație duce, în multe cazuri, la oportunități limitate de angajare, iar veniturile scăzute afectează condițiile de trai și accesul la servicii. Aceste relații persistă în lipsa unor intervenții coerente și susținute. În același timp, experiențele de discriminare, fie în sistemul educațional, pe piața muncii sau în relația cu instituțiile, reduc încrederea în autorități și descurajează participarea socială.

În acest context, analiza de față urmărește să sintetizeze principalele constatări privind inegalitățile care afectează populația de etnie romă din Republica Moldova, pornind de la datele disponibile și de la tendințele observate la nivel european. Accentul este pus pe identificarea acelor domenii în care decalajele sunt cele mai pronunțate și unde sunt necesare intervenții la nivel de politici publice.

The post Notă analitică: INCLUZIUNEA CARE ÎNTÂRZIE. SITUAȚIA POPULAȚIEI DE ETNIE ROMĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În 2024 doar un singur domeniu din 6 analizate a înregistrat progres față de anul precedent. Acesta se referă la domeniul politic care atestă o sporire a nivelului egalității de gen cu 4 puncte față de anul precedent. Acest lucru se datorează sporirii numărului de femei în funcții decizionale. Astfel, în anul 2023, drept urmare a alegerilor locale, a crescut ponderea femeilor primare în întreaga republică, constituind 24% din totalul primarilor. De asemenea, se atestă și o creștere a ponderii femeilor care au candidat la funcția de primară, sporind cu 3% față de scrutinul precedent. Totodată, acest progres este amplificat și de unele remanieri în Parlament, în urma cărora numărul de mandate deținute de femei a crescut până la 41.

Trei domenii au înregistrat regres față de anul 2023, iar alte două nu au progresat în nici un mod. Datele Indexului Egalității de Gen 2024 arată că domeniile Educație, Acces la resurse, Percepții și stereotipuri au regresat față de anul precedent, ultimul scăzând cu două puncte. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că s-au înrăutățit atitudinile și percepțiile populației față de implicarea femeilor în politică și viața publică. Începând cu anul 2020, funcțiile decisive în stat au fost preluate de către femei. Totodată, în perioada anilor 2020-2022, Republica Moldova a devenit martora mai multor crize consecutive, care inevitabil și-au pus amprenta asupra nivelului de trai al populației. Eșecurile și/sau dificultățile au fost asociate cu percepția generală precum că femeile nu ar fi capabile sau competente de a deține o funcție de conducere. Această înrăutățire a percepțiilor reflectă un regres a eforturilor de promovare a egalității de gen și a participării femeilor în politică. În ceea ce privește accesul la resurse, în anul 2023 a crescut nivelul diferenței salariale între femei și bărbați, fapt ce le face pe femei mai sărace și în continuare vulnerabile din punct de vedere financiar. În educație, la fel, continuă să persiste inegalitățile de gen: băieții continuă să părăsească timpuriu sistemul educațional, fiind antrenați de la o vârstă timpurie în muncă, în timp ce fetele (care de regulă într-o pondere mai mare sunt predispuse să continue la nivele mai avansate de studii) se antrenează în domenii educaționale care ulterior sunt mai prost plătite.

Mai multe detalii a se vedea în Nota analitică.

The post INDEXUL EGALITĂȚII DE GEN 2024. Stagnare în lupta pentru egalitate de gen: ce ne oprește să avansăm? appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Prezența fenomenului hărțuirii sexuale se explică prin nivelul scăzut de raportare a acestor cazuri. Majoritatea respondentelor ar recurge la evitarea persoanei care a manifestat acest comportament, decât să raporteze conducerii sau organelor abilitate. În pofida faptului că, printre soluțiile selectate 44% ar formula o plângere în adresa conducerii, totuși persistă predispunerea mare de a soluționa de sine stătător problema dată, prin adoptarea unei atitudini ferme, ignorarea comportamentului, recurgerea la amenințări.

În prezent, Republica Moldova dispune de un cadru legal ce prevede măsuri de combatere a fenomenului hărțuirii. În același timp, acesta nu include niște măsuri structurale de soluționare a respectivei probleme, mai cu seamă privind soluționarea cazurilor subtile și medii de hărțuire. Este îmbucurător totuși că decidenții, începând cu anul 2023, au readus acest subiect pe agenda publică, unde și-au expus angajamentului privind rectificare Convenției Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 190 privind eliminarea violenței și a hărțuirii la locul de muncă, care va îmbunătăți vădit legislația națională pentru combaterea acestui fenomen la locul de muncă.

Pentru a înțelege care este situația actuală în Moldova privind manifestarea acestui fenomen pe piața muncii, în perioada decembrie 2022-ianuarie 2023, CBS-Research, la solicitarea Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, a demarat un sondaj reprezentativ la nivel național, pentru a vedea care sunt percepțiile angajaților/ angajatelor cu privire la acest fenomen, care este incidența acestuia în rândul persoanelor angajate și care sunt responsabilitățile angajatorilor în aceste cazuri, iar rezultatele acestui sondaj comprehensiv, le găsiți în prezentul studiu.

Evenimentul de lansare, poate fi vizionat AICI.

The post Hărțuirea sexuală la locul de muncă: între percepții și realitate appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În 2023, progresul privind nivelul egalității de gen în Moldova stagnează. Deși în anii precedenți Republica Moldova a avansat pe domeniul asigurării egalității de gen în viața socio-economică și politică, în 2023 se înregistrează un ușor regres. Astfel, nivelul mediu al egalității dintre femei și bărbați, calculat pentru șase arii strategice evaluate, a fost estimat la 61 de puncte, fiind cu 1 puncte în regres față de anul precedent.

Valorile pentru Indexurile din anii precedenți s-au modificat ca urmare a actualizării datelor de către BNS. Astfel, au fost ajustate calculele pentru ariile Accesul la Resurse și Sănătate.

T1. Indexul Egalității de Gen în Republica Moldova pentru anii 2009-2023[1]

Sursa: BNS și sondaje naționale de opinie realizate la comanda CPD

În anul curent, 4 domenii din 6 analizate au înregistrat regres în ceea ce privește asigurarea egalității de gen. Astfel, în 2023, scorul egalității a scăzut pentru domeniile: politică, acces la resurse, sănătate și percepții și stereotipuri. Pe parcursul ultimilor doi ani, în politică au fost făcute mai multe remanieri în cadrul funcțiilor publice, motiv pentru care mai mulți deputați/deputate și-au încetat mandatul. Astfel, reprezentarea de gen în Parlament a fost destul de fluctuantă, iar numărul femeilor deputate a scăzut de la 41 de deputate în 2021 la un număr de 39 de deputate în 2023. În ceea ce privește accesul la resurse, diferența în veniturile salariale ale femeilor și bărbaților continuă a avea valori înalte, fiind estimată la 13,6%. Totodată, a crescut inegalitatea între femei și bărbați în veniturile provenite din activitate individuală non-agricolă, acesta fiind efectul crizei economice provocate de pandemia COVID-19.

Regresul general în ceea ce privește asigurarea egalității de gen este cauzat, în mare parte, de înrăutățirea percepțiilor populației cu privire la rolul femeilor și bărbaților. Comparativ cu anul precedent, scorul acumulat de domeniul percepții și stereotipuri a scăzut cu tocmai 4 puncte, ajungând la 59 puncte pe scala de la 0 la 100. În mod specific a crescut ponderea populației care consideră nepotrivită prezența femeilor în politică și că acestea din urmă nu au capacitate de a deține funcții de conducere.

Doar două domenii au înregistrat progrese în anul 2023 – piața muncii și educația, valoarea acestora crescând cu un punct fiecare, ceea ce semnifică că nivelul de egalitate de gen în aceste două sectoare, s-a îmbunătățit. Atenuarea inechităților de gen pe piața muncii se datorează în mare parte la 3 factori: (i) mai multe femei dețin funcții manageriale; (ii) a crescut ponderea femeilor în domenii ca: agricultura, construcția, domeniul transporturilor, sectoare de activitate care preponderent se considerau a fi destinate bărbaților și (iii) mai multe femei sunt active în sectorul informal. Pe de altă parte, în educație progresul se datorează creșterii ponderii bărbaților (25-64 ani) care au studii superioare.

Mai multe detalii  a se vedea în notă.

[1] Începând cu 2019, BNS a aplicat modificări la metodologia Anchetei Forţei de Muncă. Astfel, rezultatele AFM sunt extinse la numărul populației cu reședință obișnuită (până în 2018 inclusiv rezultatele AFM au fost extinse la numărul populației stabile). Rezultatele AFM pentru perioada 2015-2018 inclusiv, au fost recalculate utilizându-se populația cu reședință obișnuită.

The post Indexul Egalității de Gen 2023 appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Bărbații și femeile în vârstă sunt afectate în mod diferit de inegalitățile de gen. În cazul femeilor, constatăm că nivelul de ocupare și remunerare (atât la nivel de salariu cât și pensie) a acestora este mult mai mic comparativ cu cel al bărbaților. În cazul bărbaților constatăm că nivelul de precaritate al muncii este mai mare, nivelul de competențe și studii este mai mic, precum și dorința acestora de a învăța.

Cauzele acestor inegalități de gen sunt diferite. Inegalitățile care afectează femeile vârstnice se referă la politicile proaste legate de pensionare și ocuparea pensionarilor pe piața muncii, politici care în ultimii ani, au fost parțial remediate (egalarea vârstei și stagiului de pensionare, îmbunătățirea modului în care perioada concediului de îngrijire a copilului este asimilată stagiului de cotizare, introducerea pensiei minime). Ocuparea femeilor vârstnice este determinată în mod secundar de puținele oportunități de îngrijire a copiilor cu vârsta de 0-3 ani, astfel, o parte semnificativă a femeilor pensionare sunt nevoite să-și asume roluri de îngrijire și să se retragă de pe piața muncii definitiv. În cazul inegalităților care afectează bărbații, cauzele se referă la factori structurali legați de segregarea acestora în sectoare cu productivitatea mică și informalitate destul de mare. Acest fapt determină un grad mai mare de precaritate a muncii cu riscuri sporite ca drepturile de muncă să nu fie respectate, și o predilecție foarte mică pentru educație continuă și perfecționare.

Mai multe detalii găsiți în Nota analitică.

The post Inechități latente: Vârstnicii pe piața muncii în timp de criză appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Criza economică provocată de pandemie a afectat în mod disproporționat muncitorii din grupuri vulnerabile, inclusiv persoanele cu dizabilități. Impactul crizei economice poate fi observat în toate sectoarele societății, fiind afectată marea parte a forței de muncă. Criza survenită drept urmare a declanșării pandemiei a determinat sistarea activității economice pentru multe întreprinderi, reducerea numărului de ore lucrate, șomaj tehnic și declin în venituri pentru o bună parte dintre angajați. Deși aceste efecte sunt similare cu experiența forței de muncă fără dizabilități, analiza impactului și efectelor pe termen lung ale crizei pandemice dezvăluie vulnerabilități specifice, care reflectă consecințele dizabilității și nevoia de acomodare la locul de muncă. Muncitorii cu dizabilități sunt identificați ca fiind extrem de vulnerabili din punct de vedere al securității în sănătate și muncă, fiind nevoiți să se protejeze (prin retragere de pe piața muncii).

Prezenta analiză a avut drept scop investigarea consecințelor crizei economice provocate de pandemie asupra forței de muncă și modul cum acestea sunt trăite de către angajații cu dizabilități. Analiza își propune să răspundă la întrebări legate de efectele crizei economice declanșate de pandemie asupra forței de muncă, în special asupra persoanelor cu dizabilități, ce schimbări au suportat angajatorii ca urmare a declanșării pandemiei COVID-19, ce provocări au întâmpinat persoanele cu dizabilități în post pandemie, care sunt intervențiile de politici care ar remedia efectul pandemiei și crizei ulterioare asupra muncitorilor cu dizabilități. Rezultatele analizei dezvăluie nevoi emergente de sprijin politic pentru a reduce inegalitățile trăite de persoanele cu dizabilități la locul de muncă.

The post INTENȚII BUNE, REZULTATE INCERTE: ocuparea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Din cauza activității întrerupte a instituțiilor de educație, reconcilierea vieții profesionale și cea de familie a devenit mult mai dificilă. Indubitabil, restricțiile impuse de Comisia pentru Situații Excepționale, privind organizarea învățământului în format on-line, închiderea instituțiilor de educație timpurie, organizarea muncii la distanță, restricționarea circulației înafara locuinței, modificarea programului de frecventare a instituțiilor de educație timpurie, au afectat negativ nemijlocit persoanele angajate întru a-și îndeplini responsabilitățile de serviciu.

Regimul de studii ale copiilor a afectat foarte mult munca angajaților din industrie, comerț și servicii. Din cauza modificării regimului de studii a copiilor, sau chiar a sistării acestora, jumătate din angajații sectorului industriei, comerț și servicii au răspuns că a fost foarte afectat regimul lor de muncă, cât și realizarea responsabilităților de servicii. Totodată, mai mult de jumătate dintre femeile angajate (59,7%) au declarat că pandemia le-a afectat relația lor cu piața muncii, față de 40,3% pentru bărbați.  52,7% din bărbați au afirmat că au lucrat direct de la locul de muncă, iar femei au fost doar 38,6%, prin urmare mai mult din jumătate de bărbați nu au întâmpinat careva bariere în delimitarea responsabilităților casnice de cele de muncă în timpul pandemiei. Dintre respondenții care au afirmat că au stat în concediu, și nu au lucrat deloc, 38,6% au fost femei, comparativ cu 28,7% bărbați. Femeile cu copii până la vârsta de 3 ani au beneficiat cel mai puțin de oportunități de sporire a remunerării pentru munca depusă. Potrivit datelor sondajului, în 2019, există o discrepanță foarte mare între angajatele care au copii, atât de până la 3 ani (19,2%), cât și până la 7 ani (18,7%), și care au beneficiat de careva oportunități în urma cărora să le fie majorat salariu, comparativ cu bărbații care au copii (30,4% – bărbați cu copii până la 3 ani, și 37,1%- bărbați cu copii până la 7 ani), chiar și comparativ cu angajații care nu au copii de aceste vârste.

Pentru a evita reorganizarea procesului de învățământ, care constituie cea mai mare barieră în combinarea vieții de familie cu cea profesională, este imperial ca măsurile de prevenire a infectării cu COVID-19, să se bazeze pe abordare multidimensională. Drept urmare a procesului analitic și a constatărilor evidențiate în cadrul acestei analize se propune o abordare holistică ce cuprinde intervenții pe trei dimensiuni: (i) asigurarea funcționării în regim obișnuit a instituțiilor de învățământ, (ii) stimularea vaccinării întregii populații, inclusiv a tinerilor și copiilor și (iii) suport pentru angajații a căror copii nu frecventează instituțiile de învățământ sau au persoane la îngrijire.

Prezenta analiză este continuarea notei analitice: Cum sporim nivelul de siguranță la locul de muncă pe timp de pandemie pentru categoriile mai vulnerabile de angajați?, setul de cercetări ce au drept scop analiza răspunsului autorităților privind efectele pandemiei asupra mai multor categorii de persoane angajate, întru diminuarea sau împiedicarea încălcării sau lezării drepturilor angajaților din Republica Moldova. Cercetările sunt efectuate în cadrul proiectului “Inițiativa civică pentru promovarea în perioada pandemică a drepturilor persoanelor angajate” ce este implementat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu susținerea financiară oferită de Fundația Soros Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor.

Mai multe detalii a se vedea în Nota analitică, iar conferința de presă poate fi vizualizată accesînd acest link: https://fb.watch/cZHrA4yQ6y/

The post Studiu: Reconcilierea vieții personale cu cea profesională în timp de pandemie. Lecții învățate și potențiale măsuri de suport pe viitor. appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Reconcilierea vieții de familie cu cea profesională este posibil de a asigura prin crearea unei piețe a muncii prietenoase părinților și persoanele (îngrijitorii) ce îngrijesc de un membru de familie , ceea ce înseamnă: (i) mai multe posibilități prin care mamele nu sunt nevoite să reducă din ocuparea pe piața muncii pentru a avea grijă de copii, iar (ii) tații devin mult mai implicați și dedică mai mult timp creșterii și grijii față de copii, (iii) familiile cu copii au mai multe opțiuni de servicii alternative de îngrijire a copilului și (iv) au posibilitatea de a negocia aranjamente flexibile de muncă pentru a combina cu succes viața de familie cu cea profesională.

Vă prezentăm primele două studii care fac parte dintr-o serie de analize care reprezintă patru răspunsuri comprehensive de politici publice întru asigurarea unei piețe de muncă prietenoase părinților și îngrijitorilor. Dat fiind inegalitățile semnificative de gen observate de-a lungul anilor pe piața muncii, se identifică necesitatea intervențiilor din partea autorităților cu un pachet exhaustiv și eficient de măsuri care ar facilita procesul de integrare ușoară a părinților pe piața muncii. În acest sens, au fost identificate patru direcții esențiale de intervenții la nivel național ce vizează: (i) soluții de politici pentru a încuraja revenirea eficientă a mamelor din concediul de îngrijire a copilului pe piața muncii, precum și încadrarea în câmpul muncii a femeilor care activează informal; (ii) măsuri de încurajare a taților de a se implica mai mult în procesul de îngrijire și educație a copiilor; (iii) modalități eficiente de flexibilitate a programului de muncă, inclusiv pentru părinți și (iv) diversificarea opțiunilor de servicii alternative de îngrijire individuală a copiilor.

*Documentele au fost elaborate de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în cadrul proiectului „Mai multe oportunități: politici familiale sensibile la gen pentru sectorul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova”, realizat de Fondul ONU pentru Populație (UNFPA), cu susținerea Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA), în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod neapărat poziția UNFPA, ADA și altor organizații afiliate.

The post Reconcilierea vieții de familie cu cea profesională – Recomandări de Politici appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În pandemie au fost accentuate mai multe inechități în materie de muncă. Multiple analize au indicat că grupurile vulnerabile de femei și bărbați au suferit disproporționat în perioada pandemică. Reducerea salariului, scăderea orelor de muncă, modificarea aranjamentelor de muncă, cât și perturbarea situației obișnuite de muncă odată cu instaurarea măsurilor de sporire a nivelului de siguranță (precum purtarea obligatori a măștilor, menținerea distanței de interacțiune dinte colegi etc.), sunt unele dintre efectele elucidate de studiile desfășurate la nivel național, ce au fost elaborate în scopul evidențierii impactului pandemiei asupra persoanelor angajate.[3]

Criza a generat provocări angajatorilor pentru a oferi și menține condiții sigure de muncă pentru personalul său. Cu siguranță că și până la declanșarea pandemiei erau sectoare care se caracterizau printr-un nivel mai mare de nesiguranță în muncă (precum sectorul construcțiilor, transportare și depozitare, industrie etc.)[4], angajatorii fiind responsabilii direcți de implementarea procedurilor interne care să permită gestionarea eficientă a situațiilor percepute drept accidentale. În perioada pandemică, chiar de la începutul declanșării, toate locurile de muncă unde oamenii vin în contact unii cu alții au devenit potențiale munci cu risc sporit de nesiguranță.[5] Prin urmare, angajatorii au fost puși în situația reacționării rapide la pandemie, astfel încât să nu fie generate noi focare de infectare cu virusul COVID-19, ceea ce a avut repercusiuni asupra situației financiare a acestora, cât și a posibilității menținerii pe piață. Pe parcursul unui an de la declararea stării pandemice, s-a observat că angajatorii au făcut față crizei într-un mod divers, specificul activității, dar și contextul de până la pandemie influențând posibilitățile acestora de a se alinia la noua normalitate.

Cercetarea dată a permis să fie identificate categoriile persoanelor angajate care au fost expuse mai semnificativ în fața provocării pandemice, în special din perspectiva siguranței în muncă. În contextul în care atât piața muncii, cât și forța de muncă angajată se caracterizează printr-o diversitate mare, nu putem neglija că unele sectoare economice și categorii de salariați și salariate au fost afectate disproporțional. O latură analizată în cadrul acestui document este percepția diferitor categorii de salariați și salariate (categorii dezagregate prin prisma de gen, vârsta, sector de activitate, mediu de trai, statutul familial, prezența dizabilitații etc.) cu referire la gradul de respectare a măsurilor de protecție instaurate de autorități și nivelul perceput de siguranță a spațiului de muncă. Perspectiva dată permite să fie conturat tabloul complex, dar și cel specific cu privire la eficacitatea răspunsului autorităților și a angajatorilor în aceste momente dificile, dar și a măsurilor ce încă urmează a fi aprobate și implementate la nivel național, astfel încât să nu fie accentuat și mai mult gradul de excluziune a celor care și așa se caracterizează printr-o vulnerabilitatea mai pronunțată. Deși a trecut mai mult de un an de la declararea stării de pandemie și unii angajatori au reușit treptat să se acomodeze cu noua normalitate, iar populația ocupată s-a adaptat într-o oarecare măsură la noile condiții, totuși nu neglijăm gradul mare de incertitudine ce predomină, în special pe motivul variațiilor aprobate de coronavirus și a perspectivei privind dinamica numărul de cazuri de infectări.

Ce măsuri trebuiesc întreprinse, puteți vedea în nota analitică din anexă.

Evenimentul de lansare a notei poate fi vizionat aici.

Documentul este elaborat în cadrul proiectului “Inițiativa civică pentru promovarea în perioada pandemică a drepturilor persoanelor angajate” ce este implementat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu susținerea financiară oferită de Fundația Soros Moldova. Analiza a avut la bază datele generate de două sondaje de opinie, desfăşurate cu implicarea compnaiei sociologice CBS-Research SRL, şi anume: (i) sondajul în rândul populaţiei ocupate în sectoarele cele mai afectate de pandemie, ce s-a desfăşurat în perioada 22 martie – 06 aprilie 2021, pe un eșantion de 1102 persoane angajate ce au vârsta mai mare de 18 ani; (ii) sondajul privind percepţia populaţiei cu referire la vaccinarea contra COVID-19, ce a fost desfășurat în perioada 06-12 octombrie 2021, pe un eşantion de 1206 persoane de peste 18 ani. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor.

The post Munca sigură pe timp de pandemie appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) dezaprobă modificările propuse, cât și maniera iresponsabilă și netransparentă în care acest proiect de lege a fost elaborat și votat.

Aprobarea acestor modificări va duce la diminuarea pensiilor pentru majoritatea femeilor din Republica Moldova. Micșorarea vârstei de pensionare, cât și a stagiului de cotizare va defavoriza în mod special femeile, întrucât autorii proiectului au lăsat neschimbată formula de calcul a pensiei. Formula este bazată atât pe venitul mediu lunar asigurat, cât și pe stagiul total de cotizare. Astfel spus, deși femeile vor avea posibilitatea de a se pensiona mai devreme, pensia acestora va fi mult mai mică comparativ cu cea a bărbaților.

Amintim că, în anul 2020, numărul pensionarilor care beneficiau de pensia pentru limita de vârstă era de 524.5 mii, din care 70.5% erau femei. Datele oficiale arată că, în mediu, la nivel național, pensia femeilor a fost mereu mai mică comparativ cu cea a bărbaților. Această diferență a crescut mereu. În anul 2019, diferența de gen la pensii la nivel național a fost de 20.7%, iar la nivelul mun. Chișinău aceasta a fost şi mai mare – de tocmai 32.1% (vezi tabelul din anexa). Imensa inechitate față de femeile pensionare din Moldova a fost determinată de formula discriminatorie de calcul a pensiei, ce a fost aplicată până în anul 2016. Acea formulă, la fel, se baza pe vârste și stagii de pensionare diferite.

Un proiect care pretinde să aducă beneficii pentru femei, de fapt le va răpi din pensia acestora. Un argument invocat de către autorii proiectului de lege este că, odată cu pensionarea mai devreme a femeilor comparativ cu a bărbaţilor, acestea vor avea posibilitatea să muncească, iar în acelaşi timp să beneficieze şi de pensie. Datele oficiale arată că, în anul 2020, doar 22% din femeile care beneficiau de pensie erau încadrate în câmpul munci. Ponderea bărbaților era de 31.2%, chiar dacă vârsta de pensionare a acestora este mai mare. Amintim că, în prezent, potrivit Codului Muncii (art. 86), atingerea de către salariat a statutului de pensionar pentru limita de vârstă constituie un motiv legal pentru concediere. Dacă această prevedere legală nu va fi abrogată, atunci vor persista situații în care angajatorul va avea motiv legal pentru concedierea femeilor care au atins vârsta de 57 de ani. În cazul bărbaţilor, care au atins aceeași vârstă, prevederea legală nu se va aplica.

În concluzie, acest proiect de lege (i) va destabiliza sistemul de pensii, sistem în care majoritatea covârșitoare o reprezintă femeile, (ii) va contribui la situația în care pensia femeilor va deveni tot mai mică comparativ cu cea a bărbaților şi (iii) va discrimina în mod direct femeile pe piața muncii. Totodată, nu excludem faptul că, modificările date vor afecta grav stabilitatea financiară a sistemului de asigurări sociale de stat, drept rezultat fiind micşorarea pensiilor, dar şi probabilitatea de incapacitate de plată a acestora.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare solicită ca proiectul de lege, ce a fost votat de urgenţă în ambele lecturi pe 16 decembrie 2020, să nu fie promulgat de Preşedintele ţării.

The post POZIȚIA CENTRULUI PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE CU PRIVIRE LA MODIFICAREA SISTEMULUI DE PENSII appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.