INTENȚII BUNE, REZULTATE INCERTE: ocuparea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii

Declanșarea pandemiei COVID-19 a determinat un declin fără precedent în ocuparea forței de muncă, cu efecte de lungă durată asupra pieței muncii. Datele unui raport OECD privind efectele pandemiei asupra muncii, indică o pierdere a forței de muncă la finele anului 2020 echivalentă cu 22 milioane de persoane, comparativ cu anul 2019. Potrivit estimărilor Organizației Internaționale a Muncii, la nivel global, pandemia a determinat o pierdere a locurilor de muncă pentru 114 milioane de persoane în 2020. OIM estimează că orele de lucru pierdute în 2020 sunt echivalente cu 255 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă, ceea ce a dus la o pierdere a veniturilor din muncă în valoare de 3,7 trilioane de dolari. La nivel național, în anul 2020, în medie, circa 68 mii (8% din totalul persoanelor ocupate) au declarat că situația epidemiologică a afectat relația lor cu piața muncii.

Criza economică provocată de pandemie a afectat în mod disproporționat muncitorii din grupuri vulnerabile, inclusiv persoanele cu dizabilități. Impactul crizei economice poate fi observat în toate sectoarele societății, fiind afectată marea parte a forței de muncă. Criza survenită drept urmare a declanșării pandemiei a determinat sistarea activității economice pentru multe întreprinderi, reducerea numărului de ore lucrate, șomaj tehnic și declin în venituri pentru o bună parte dintre angajați. Deși aceste efecte sunt similare cu experiența forței de muncă fără dizabilități, analiza impactului și efectelor pe termen lung ale crizei pandemice dezvăluie vulnerabilități specifice, care reflectă consecințele dizabilității și nevoia de acomodare la locul de muncă. Muncitorii cu dizabilități sunt identificați ca fiind extrem de vulnerabili din punct de vedere al securității în sănătate și muncă, fiind nevoiți să se protejeze (prin retragere de pe piața muncii).

Prezenta analiză a avut drept scop investigarea consecințelor crizei economice provocate de pandemie asupra forței de muncă și modul cum acestea sunt trăite de către angajații cu dizabilități. Analiza își propune să răspundă la întrebări legate de efectele crizei economice declanșate de pandemie asupra forței de muncă, în special asupra persoanelor cu dizabilități, ce schimbări au suportat angajatorii ca urmare a declanșării pandemiei COVID-19, ce provocări au întâmpinat persoanele cu dizabilități în post pandemie, care sunt intervențiile de politici care ar remedia efectul pandemiei și crizei ulterioare asupra muncitorilor cu dizabilități. Rezultatele analizei dezvăluie nevoi emergente de sprijin politic pentru a reduce inegalitățile trăite de persoanele cu dizabilități la locul de muncă.