La nivel european, persoanele rome reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică, cu o populație estimată între 10 și 12 milioane de persoane, dintre care aproximativ 6 milioane trăiesc în Uniunea Europeană. Indicatorii sociali arată că o mare parte a populației rome continuă să se confrunte cu sărăcie, excluziune socială și discriminare. Documentele strategice promovate de Comisia Europeană, inclusiv cadrul pentru perioada 2020–20302 , sugerează că inegalitățile nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unor mecanisme care se reproduc în timp. Diferențele dintre țări în ceea ce privește implementarea arată că existența cadrului strategic nu garantează schimbări semnificative la nivel de rezultate. De exemplu, potrivit analizelor Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, majoritatea statelor nu sunt pe traiectoria de a atinge obiectivele stabilite pentru 2030 în domenii precum educația, ocuparea sau sănătatea.

În Republica Moldova, situația este complicată încă de la nivelul datelor de bază. Conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor 2024, populația de etnie romă constituie circa 0,4% (9,3 mii) din totalul populației. Cu toate acestea, alte surse și cercetări sugerează valori considerabil mai mari, ceea ce indică limite importante ale datelor oficiale. Această diferență nu ține doar de metodologie, ci reflectă și reticența unei părți a populației de a se autoidentifica ca fiind de etnie romă, pe fondul stigmatizării persistente. Consecința directă este că politicile publice sunt construite pe o bază de date incompletă, ceea ce limitează capacitatea acestora de a răspunde adecvat nevoilor. Dincolo de problema datelor, situația romilor este caracterizată de un cumul de dezavantaje care se influențează reciproc. Accesul redus la educație duce, în multe cazuri, la oportunități limitate de angajare, iar veniturile scăzute afectează condițiile de trai și accesul la servicii. Aceste relații persistă în lipsa unor intervenții coerente și susținute. În același timp, experiențele de discriminare, fie în sistemul educațional, pe piața muncii sau în relația cu instituțiile, reduc încrederea în autorități și descurajează participarea socială.

În acest context, analiza de față urmărește să sintetizeze principalele constatări privind inegalitățile care afectează populația de etnie romă din Republica Moldova, pornind de la datele disponibile și de la tendințele observate la nivel european. Accentul este pus pe identificarea acelor domenii în care decalajele sunt cele mai pronunțate și unde sunt necesare intervenții la nivel de politici publice.

The post Notă analitică: INCLUZIUNEA CARE ÎNTÂRZIE. SITUAȚIA POPULAȚIEI DE ETNIE ROMĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Aceste constări importante le găsim în Raportul „Reprezentare, putere și inegalități de gen în Scrutinul Parlamentar 2025”, realizat CPD cu susținerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca. Studiul investighează modul în care stereotipurile și atitudinile sociale condiționează șansele reale ale femeilor de a accede în funcții elective și de a fi acceptate de electorat ca lidere legitime.

Principalele constatări ale raportului:

• Crizele locale și globale (criza energetică, pandemia, crizele de securitate și inflația) au fost asociate în mod colectiv cu liderii politici aflați la conducere, majoritar femei, fapt ce a atribuit disproporțional percepția asupra competenței femeilor.
• Alegătorii preferă în continuare un profil conservator. Un deputat legitim este perceput ca fiind: bărbat (22,3% vs 6,1% pentru femei), religios (53,6%), căsătorit (44,2%) și cu copii (47,9%).
• O tendință îngrijorătoare este creșterea stereotipurilor de gen în rândul tinerilor de 18-29 de ani, de la 27,6% în 2021 la 37,6% în 2025.
• Creșterea discursurilor de ură și a atacurilor sexiste în media și pe rețelele de socializare (documentate și de Promo-LEX) descurajează participarea activă a femeilor în politică.

Raportul subliniază că aceste percepții reduc șansele reale ale femeilor de a accede în funcții elective. Preferințele pentru funcția de Președinte (31,7% bărbați vs 3,3% femei) sau Deputat (23,2% bărbați vs 3,2% femei) arată că electoratul continuă să „rezerve” femeilor doar roluri percepute drept „mai apropiate de familie și comunitate”.

Cinci direcții de intervenție pentru un scrutin incluziv:

Pornind de la aceste realități, raportul CPD propune 5 direcții principale de intervenție pentru a corecta aceste dezechilibre sistemice:

• Consolidarea sistemului de cotă dublă – pentru a asigura trecerea de la o reprezentare numerică la una substanțială și influentă a femeilor pe listele electorale.
• Combaterea stereotipurilor – eliminarea barierelor atitudinale care subminează participarea egalitară prin campanii de informare și educație.
• Susținerea femeilor în funcții publice – măsuri orientate spre reducerea decalajelor de resurse și crearea unui mediu favorabil afirmării femeilor lidere.
• Responsabilizarea partidelor politice – integrarea riguroasă a egalității de gen în politicile interne și asumarea publică a unor obiective clare.
• Creșterea vizibilității în spațiul mediatic – asigurarea unei reflectări echilibrate și nediscriminatorii a rolului femeilor în politică pe parcursul campaniei.

__________________

Acest produs a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca.

The post Crizele ultimilor ani au readus prejudecățile de gen: Stereotipurile despre rolul femeii în societate au crescut cu peste 14% în 2025 appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Alegerile generale locale din 5 noiembrie 2023 au fost primele organizate conform noilor prevederi legislative, La 8 decembrie 2022 fiind aprobat noul Cod Electoral care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Domeniile principale care au fost modificate, completate sau reglementate vizează mandatul, constituirea și activitatea organelor electorale, procesul de desemnare și înregistrare a candidaților, gestionarea listelor electorale, transparența finanțării campaniei electorale și fortificarea atribuției de control a Comisiei Electorale Centrale (CEC) pe segmentul de finanțare politică. Alte aspecte relevante țin de organizarea secțiilor de votare, optimizarea mecanismelor de soluționare a litigiilor electorale, simplificarea procedurii de votare pentru alegători, reflectarea și monitorizarea alegerilor, precum și inițierea și desfășurarea referendumurilor. Conform noilor prevederi legislative, alegerile locale generale urmează a fi organizate o dată la patru ani, în ultima duminică din luna octombrie sau prima duminică din noiembrie. Totodată, în anul 2022, a fost completat Codul contravențional, iar în prezent utilizarea de către competitorii electorali a discursului de ură și/sau instigare la discriminare, inclusiv prin intermediul materialelor electorale, este interzisă și sancționată.

În cadrul alegerilor locale 2023 sistemul de cotă dublă a fost aplicat pe deplin. Conform articolului 68 alineatul (3) al Codului Electoral nr. 325/2022, listele candidaților pentru alegerile parlamentare și locale se întocmesc respectându-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe, iar poziționarea candidaților pe liste se face conform formulei: minimum patru candidați la fiecare zece locuri. În cadrul alegerilor locale, aceste liste sunt elaborate proporțional cu numărul de mandate de consilieri la nivelul I și II al unităților administrativ-teritoriale.  Numărul de consilieri este comunicat public prin decizia Comisiei Electorale Centrale, în baza prevederilor Codului Electoral și ale Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală, în funcție de numărul de locuitori ai unității administrative-teritoriale la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile. În plus, pentru toate localitățile cu mai puțin de 1500 de locuitori este stabilit în mod implicit un număr de 9 consilieri în cadrul consiliilor locale.

Totodată, partidele politice vor putea beneficia de resurse financiare din bugetul de stat, proporțional cu numărul de femei și tineri aleși ca urmare a acestui scrutin electoral. Conform Legii nr. 294/2007 privind partidele politice, acestea au dreptul să primească anual finanțare din bugetul de stat prin intermediul Comisiei Electorale Centrale. Cuantumul alocațiilor pentru acest scop se aprobă în legea bugetară anuală, cota procentuală constituind 0,1% din veniturile bugetului de stat, cu excepţia veniturilor cu destinaţie specială (art. 27, alin. (1)), dintre care 7,5% revin partidelor politice proporțional cu numărul femeilor alese în cadrul alegerilor locale și 5% partidelor politice proporțional cu numărul tinerilor aleși în cadrul alegerilor locale. Astfel de măsuri legislative vin să încurajeze formațiunile politice să promoveze și să sprijine candidați din respectivele categorii pentru o mai bună reprezentare politică.

Pentru alegerile locale 2023, Comisia Electorală Centrală a stabilit[3] plafonul maxim de cheltuieli ca fiind 0,1% din veniturile prevăzute în legea bugetului de stat. Potrivit prevederilor art. 53 alin. (1) – (4) din Codul Electoral  și pct. 21 subpct. 1) și 3) din Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1185/2023, plafonul general la nivel național al mijloacelor financiare ce pot fi virate în contul „Fond electoral” constituie 0,1% din veniturile prevăzute în legea bugetului de stat pentru anul respectiv. În termeni monetari, plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi virate în contul „Fond electoral” și utilizate de concurenții electorali pe fiecare circumscripție în cadrul alegerilor locale generale din data de 5 noiembrie 2023 a constituit 66 274 579,00 lei, pornind de la coeficientul de 23,99 lei pentru un alegător. Plafonul se stabilește de către CEC, luând ca bază de calcul un coeficient înmulțit la numărul maxim de alegători din circumscripția unde au loc alegerile. Luând în considerare diferențele în capacitățile financiare, plafonul de 0,1% (destul de înalt) ar putea constitui un impediment pentru lansarea în campanie electorală.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) monitorizează alegerile parlamentare și locale de circa 15 ani, analizând reprezentarea femeilor în alegeri, percepțiile alegătorilor, finanțarea partidelor politice etc. cu scopul de a pune în evidență principalele inegalități în ceea ce privește participarea femeilor și bărbaților în procesele electorale; percepțiile societății cu privire la prezența femeilor în viața politică etc. În cadrul misiunii de observare a alegerilor locale generale din 2023, CPD și-a propus să analizeze tendințele în raport cu scrutinele precedente. În mod specific, în procesul de monitorizare, CPD s-a axat pe: (i) modul de prezentare a bărbaților și femeilor pe listele de candidați: respectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe la întocmirea listelor de candidați pentru alegerile locale și poziționarea candidaților pe liste, conform ultimei prevederi legislative (minim patru candidați de sex opus pentru fiecare zece locuri); (ii) veniturile și posibilitățile economice ale candidaților femei și bărbați: analiza declarațiilor de venit ale candidaților la funcția de primar/ă și corelarea acestora cu prezența pe listele de candidați; (iii) accesul candidaților, în special a femeilor, la mass-media (analiza a patru tipuri de produse media: știri, talk-show-uri, dezbateri electorale și reclame, scopul fiind identificarea nivelului de prezență a candidatelor în mass-media televizată în timpul campaniei electorale și corelarea acestui indicator cu prezența lor pe listele de candidați); (iv) percepțiile alegătorilor despre candidații femeilor și bărbaților (această analiză este realizată în baza unui sondaj de opinie în care respondenții opinează despre prezența femeilor și bărbaților în politică, rolurile de gen în familie, gospodărie și societate și modul în care acest rol influențează implicarea femeilor și bărbaților în politică).

Rezultatele procesului de monitorizare ale alegerilor locale 2023 din perspectiva egalității de gen a se vedea în raportul integral.

[1] Până la data de 27 martie 2024, mandatul de primar nu a fost validat în 2 localități,

https://a.cec.md/ro/lista-primarilor-alesi-15312.html

[2] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/2355_Anexa_Raport%20ALG%205%20nov%202023.pdf

[3] https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-stabilirea-plafonului-general-al-mijloacelor-financiare-ce-2751_107339.html

The post ALEGERI LOCALE 2023: ÎNTRE PERCEPȚII ȘI REALITĂȚI appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În 2024 doar un singur domeniu din 6 analizate a înregistrat progres față de anul precedent. Acesta se referă la domeniul politic care atestă o sporire a nivelului egalității de gen cu 4 puncte față de anul precedent. Acest lucru se datorează sporirii numărului de femei în funcții decizionale. Astfel, în anul 2023, drept urmare a alegerilor locale, a crescut ponderea femeilor primare în întreaga republică, constituind 24% din totalul primarilor. De asemenea, se atestă și o creștere a ponderii femeilor care au candidat la funcția de primară, sporind cu 3% față de scrutinul precedent. Totodată, acest progres este amplificat și de unele remanieri în Parlament, în urma cărora numărul de mandate deținute de femei a crescut până la 41.

Trei domenii au înregistrat regres față de anul 2023, iar alte două nu au progresat în nici un mod. Datele Indexului Egalității de Gen 2024 arată că domeniile Educație, Acces la resurse, Percepții și stereotipuri au regresat față de anul precedent, ultimul scăzând cu două puncte. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că s-au înrăutățit atitudinile și percepțiile populației față de implicarea femeilor în politică și viața publică. Începând cu anul 2020, funcțiile decisive în stat au fost preluate de către femei. Totodată, în perioada anilor 2020-2022, Republica Moldova a devenit martora mai multor crize consecutive, care inevitabil și-au pus amprenta asupra nivelului de trai al populației. Eșecurile și/sau dificultățile au fost asociate cu percepția generală precum că femeile nu ar fi capabile sau competente de a deține o funcție de conducere. Această înrăutățire a percepțiilor reflectă un regres a eforturilor de promovare a egalității de gen și a participării femeilor în politică. În ceea ce privește accesul la resurse, în anul 2023 a crescut nivelul diferenței salariale între femei și bărbați, fapt ce le face pe femei mai sărace și în continuare vulnerabile din punct de vedere financiar. În educație, la fel, continuă să persiste inegalitățile de gen: băieții continuă să părăsească timpuriu sistemul educațional, fiind antrenați de la o vârstă timpurie în muncă, în timp ce fetele (care de regulă într-o pondere mai mare sunt predispuse să continue la nivele mai avansate de studii) se antrenează în domenii educaționale care ulterior sunt mai prost plătite.

Mai multe detalii a se vedea în Nota analitică.

The post INDEXUL EGALITĂȚII DE GEN 2024. Stagnare în lupta pentru egalitate de gen: ce ne oprește să avansăm? appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În 2023, progresul privind nivelul egalității de gen în Moldova stagnează. Deși în anii precedenți Republica Moldova a avansat pe domeniul asigurării egalității de gen în viața socio-economică și politică, în 2023 se înregistrează un ușor regres. Astfel, nivelul mediu al egalității dintre femei și bărbați, calculat pentru șase arii strategice evaluate, a fost estimat la 61 de puncte, fiind cu 1 puncte în regres față de anul precedent.

Valorile pentru Indexurile din anii precedenți s-au modificat ca urmare a actualizării datelor de către BNS. Astfel, au fost ajustate calculele pentru ariile Accesul la Resurse și Sănătate.

T1. Indexul Egalității de Gen în Republica Moldova pentru anii 2009-2023[1]

Sursa: BNS și sondaje naționale de opinie realizate la comanda CPD

În anul curent, 4 domenii din 6 analizate au înregistrat regres în ceea ce privește asigurarea egalității de gen. Astfel, în 2023, scorul egalității a scăzut pentru domeniile: politică, acces la resurse, sănătate și percepții și stereotipuri. Pe parcursul ultimilor doi ani, în politică au fost făcute mai multe remanieri în cadrul funcțiilor publice, motiv pentru care mai mulți deputați/deputate și-au încetat mandatul. Astfel, reprezentarea de gen în Parlament a fost destul de fluctuantă, iar numărul femeilor deputate a scăzut de la 41 de deputate în 2021 la un număr de 39 de deputate în 2023. În ceea ce privește accesul la resurse, diferența în veniturile salariale ale femeilor și bărbaților continuă a avea valori înalte, fiind estimată la 13,6%. Totodată, a crescut inegalitatea între femei și bărbați în veniturile provenite din activitate individuală non-agricolă, acesta fiind efectul crizei economice provocate de pandemia COVID-19.

Regresul general în ceea ce privește asigurarea egalității de gen este cauzat, în mare parte, de înrăutățirea percepțiilor populației cu privire la rolul femeilor și bărbaților. Comparativ cu anul precedent, scorul acumulat de domeniul percepții și stereotipuri a scăzut cu tocmai 4 puncte, ajungând la 59 puncte pe scala de la 0 la 100. În mod specific a crescut ponderea populației care consideră nepotrivită prezența femeilor în politică și că acestea din urmă nu au capacitate de a deține funcții de conducere.

Doar două domenii au înregistrat progrese în anul 2023 – piața muncii și educația, valoarea acestora crescând cu un punct fiecare, ceea ce semnifică că nivelul de egalitate de gen în aceste două sectoare, s-a îmbunătățit. Atenuarea inechităților de gen pe piața muncii se datorează în mare parte la 3 factori: (i) mai multe femei dețin funcții manageriale; (ii) a crescut ponderea femeilor în domenii ca: agricultura, construcția, domeniul transporturilor, sectoare de activitate care preponderent se considerau a fi destinate bărbaților și (iii) mai multe femei sunt active în sectorul informal. Pe de altă parte, în educație progresul se datorează creșterii ponderii bărbaților (25-64 ani) care au studii superioare.

Mai multe detalii  a se vedea în notă.

[1] Începând cu 2019, BNS a aplicat modificări la metodologia Anchetei Forţei de Muncă. Astfel, rezultatele AFM sunt extinse la numărul populației cu reședință obișnuită (până în 2018 inclusiv rezultatele AFM au fost extinse la numărul populației stabile). Rezultatele AFM pentru perioada 2015-2018 inclusiv, au fost recalculate utilizându-se populația cu reședință obișnuită.

The post Indexul Egalității de Gen 2023 appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Astăzi, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) lansează printr-un comunicat de presă principalele constatări ale scrutinului electoral din 11 iulie 2021 din perspectiva de Gen: 

1. Sistemul de cotă dublă (cota de reprezentare de 40% și prevederi de plasare pe liste) a sporit numărul femeilor în legislativ. Astfel, în primele 10 locuri din lista de candidați, cu cele mai mari șanse de a accede în Parlament, s-au regăsit 42,7% de femei. În total, în anul 2021, s-a înregistrat cea mai mare pondere a femeilor candidate la funcția de deputată – 46.7%. Un număr mai mare de candidate pe liste a crescut și numărul femeilor deputate: cu aproximativ 12% mai mare față de scrutinul din 2019 și cu 16% mai mare față de scrutinul din 2014. Prevederile de plasament a asigurat o repartizare mai echitabilă a candidaților și candidatelor și nu a permis ca numărul femeilor deputate să fie afectat de schimbările repetate din liste. Conform rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, în legislativ au acces 41 de deputate. După operarea tuturor remanierilor în desemnarea funcțiilor de conducere, datorită prevederilor de plasament, numărul femeilor nu a scăzut, dar a crescut.
2. Cu regret, în continuare se mențin inegalitățile la capitolul venituri ale candidaților și candidatelor. Analiza declarațiilor pe venit ale candidaților arată că o candidată are un câștig mediu de aproximativ  258,3 mii MDL, comparativ cu 425,7 mii MDL în cazul bărbaților, ceea ce reprezintă 60% din venitul bărbaților. Averea femeilor candidate este mai mică față de averea bărbaților candidați și mai puțin valoroasă. De exemplu, valoarea medie a autoturismelor declarate de femei candidate la fel constituie circa 1/3 din valoarea autoturismelor deținute de bărbați.
3. În campania electorală, spațiul mediatic continuă să fie dominat de bărbații candidați. Femeile candidate au fost mai puțin prezente în dezbaterile și publicitatea electorală, dar și în talk-show-urile din perioada campaniei electorale. Din numărul total al persoanelor prezente la dezbaterile organizate, doar 15,4% au fost femei candidate, comparativ cu 84,6% bărbați candidați. Deși au reprezentat 40% din candidați, femeile candidate au avut la dispoziție doar 22,7% din timpul de emisie din perioada electorală. Spoturile în care au fost prezente doar femei sau au predominat femei (în cele mixte) au constituit doar 11,9% pe întreaga campanie electorală. Cea mai frecventă apariție în spoturile difuzate în cadrul campaniilor a fost a bărbaților (66,1%). Femeile practic lipsesc din platourile talk-show-urilor politice. În cele 61 de emisiuni monitorizate doar 13 % dintre participanții principali și 17,6% dintre cei secundari au fost femei.
4. Stereotipurile și percepțiile cu privire la rolurile de gen se atenuează. Chiar dacă problema stereotipurilor de gen este una semnificativă, putem constata că în Moldova se atestă o tendință robustă de atenuare a acestora. Spre exemplu, în anul 2009, 32% din cetățeni considerau că femeile erau mai puțin capabile și nu pot ocupa funcții de conducere, în anul 2018, această ponderea a scăzut la 19% iar în anul 2021 (în perioada campaniei electorale) această pondere a scăzut la 12%. Această tendință este valabilă și pentru toate stereotipurile de gen cum ar fi cele legate de rolurile de îngrijire sau rolurile tradiționale ale bărbaților.

        *Acest document este elaborat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD). Efortul de monitorizare a alegerilor se desfășoară în cadrul proiectului ”Monitorizarea Alegerilor din perspectiva de gen” implementat cu sprijinul financiar al  Biroului de Cooperare al Elveției în Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor.

The post Principalele constatări ale scrutinului electoral din 11 iulie 2021 din perspectiva de gen appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Evenimentul de lansare îl puteți viziona aici: https://fb.watch/2CR59plEk4/

The post COVID-19 ȘI TINERII: EFECTELE PANDEMIEI ASUPRA PARTICIPĂRII TINERILOR appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Mai multe detalii a se vedea în raportul anexat.

The post Studiu cantitativ al percepțiilor generale și a experienței candidaților și al aleșilor la alegerile locale din 2019 appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Indexul Egalității de Gen măsoară nivelul egalității de gen pe 6 domenii cheie. Indexul Egalității de Gen, este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupați în șase categorii relevante, cum ar fi: (i) Piața Muncii, (ii) Politică, (iii) Educație, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepții şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei și bărbați și 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalității de gen pe acel domeniu este mai înalt.

Indexul Egalității de Gen măsoară inegalitatea în ambele direcții. De cele mai multe ori conceptul egalității de gen este confundat cu demersul de a promova în exclusivitate drepturile femeilor. Datele Indexului Egalității de Gen arată că, de fapt, și bărbații sunt afectați direct de inegalitatea de gen în special pe domeniile sănătății și educației.

Valorile Indexului Egalității de Gen înregistrează creșteri ușoare, dar stabile. Astfel, pentru anul 2020, nivelul mediu al egalității dintre femei și bărbați, pentru ariile strategice evaluate, a înregistrat 60 de puncte, ceea ce e cu un punct mai mult comparativ cu anul precedent.

În mare parte, Indexul a sporit pe seama reformelor aduse în domeniul politic. Astfel, domeniul dat a înregistrat cea mai mare creștere – de 7 puncte. Putem menționa aici că respectiva sporire pronunțată, comparativ cu alte domenii, a fost determinată de eforturile considerabile de advocacy din partea actorilor sociali, care s-au soldat cu reglementarea prevederilor de plasament pe listele de candidați. În acest context, rezultatele alegerilor locale, și anume creșterea considerabilă a ponderii femeilor candidate pentru a fi consiliere locale – de la 34,9% la 45,8%, dar și a celor ce au decis să fie primare – de la 22,5% la 27,1%, a contribuit la o mai bună reprezentare a genurilor în funcțiile decizionale. În pofida acestor rezultate bune, nu trebuie de neglijat faptul că, per ansamblu, domeniul politic încă înregistrează valori sub nivelul mediu al Indexului – doar 47 de puncte din 100 stabilite.

Totodată, reducerea nivelului de stereotipizare cu referire la rolurile de gen în societate a determinat pozitiv rezultatul final al Indexului. Datele sondajului de opinie desfășurat în 2020, au relevat faptul că mai multe persoane sunt pozitiv orientate spre a fi asigurate oportunități egale femeilor și bărbaților. Astfel, s-a diminuat cu până la 10 puncte procentuale (pp) ponderea celor care consideră că destinul femeii este familia și gospodăria (de la 59,7% la 51,3%) și a celor ce cred căeste de datoria bărbatului de a aduce bani în casă (de la 73,1% la 61,4%).

Ne atrage atenția și faptul că jumătate din domeniile componente ale Indexului, au înregistrat scăderi ale valorilor medii. Aici ne referim la domeniile Educația (cu 1 punct), Accesul la Resurse (cu 1 punct) și Sănătatea (cu 2 puncte). La fel, menționăm că aria Piața Muncii a rămas la un scor neschimbat de 63 de puncte.

Inegalitățile din sănătate și educație afectează preponderent bărbații, iar cele din piața muncii, politica și accesul la resurse – femeile. Și în acest an,datele analizate arată clar faptul că decalajele de gen se răsfrâng direct atât asupra femeilor, cât și asupra bărbaților. Nu trebuie de omis faptul că, femeile au de făcut față la acestea într-o proporție mult mai mare, în special dacă se atrage atenția la ariile unde femeile sunt cel mai des defavorizate – piața muncii (ce le afectează independența financiară) și politica.

În cazul menținerii tendinței actuale, atunci, în Moldova, egalitatea de gen va fi înregistrată circa peste 200 de ani. Ținându-se cont de valorile disponibile ale Indexului Egalității de Gen pentru ultimii 10 ani și a variației acestora, CPD a calculat, cu aproximație, în cât timp femeile din Moldova se vor bucura de aceleași oportunități ca și bărbații. Astfel, rezultatele arată că Indexul Egalității de Gen va înregistra valori mai mari de 95 de puncte cel puțin în anul 2219.

The post INDEXUL EGALITĂȚII DE GEN 2020: Care este nivelul de egalitate dintre femei și bărbați în Moldova? appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

SOLICITĂM Parlamentului, Președinției și Guvernului să adopte 8 proiecte de legi pentru a demonstra adevărata intenție de a promova egalitatea de gen în Moldova. Acestea se referă la:

1. Pachetul de legi cu măsuri eficiente de prevenire și combatere a hărțuirii sexuale la locul de muncă și în instituțiile educaționale de toate nivelurile. Deoarece fiecare a cincea femeie angajată din Republica Moldova este supusă unor forme de hărțuire sexuală la locul de muncă.

2. Pachet de legi privind reforma concediului de îngrijire a copilului pentru a încuraja implicarea taților. Deoarece concediul de îngrijire a copilului nu motivează tații să beneficieze de acest drept. Deși numărul de tați beneficiari ai indemnizației de îngrijire a copilului este în creștere, ponderea acestora este destul de mică comparativ cu cea a mamelor.

3. Modificarea legii cu privire la asigurarea egalității pentru a defini noțiunile de remunerare, muncă egală și muncă de valoare egală, dar și pentru a consolida mandatul instituțional al Consiliului pentru Prevenirea și Combaterea Discriminării și Asigurarea Egalității. Deoarece în 2019 diferența salarială este de tocmai 14,4%, ceea ce semnifică 36 de zile lucrătoare adiționale, neplătite, pe care o femeie trebuie să le lucreze pentru a avea un venit echivalent cu cel înregistrat de un bărbat în anul precedent. În valoare monetară, în 2019 o femeie a pierdut în medie 14 430 MDL din cauza acestui fenomen.

4. Pachet de legi pentru ajustarea cadrului legislativ național la principiul transparenței salariale, conform celor mai bune practici din Uniunea Europeană. Angajamente asumate de către Republica Moldova prin semnarea Acordului de asociere UE-Moldova și Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă.

5. Modificarea legii cu privire la sistemul public de pensii pentru a elimina toate prevederile ce discriminează femeile.Deoarece pierderea financiară anuală a unei femei pensionare în 2019 a constituit în medie 5 038 MDL. În zonele urbane, decalajul în pensii devine mai pronunțat: în municipiul Chișinău pierderea financiară anuală a femeilor pensionare este de 11 430 MDL, fiind de două ori mai mare decât valoarea medie anuală la nivel național.

6. Pachet legislativ de transpunere în legislația națională a tuturor angajamentelor legate de Convenția de la Istanbul. Deoarece ultimele estimări arată că aproape jumătate din femeile în vârstă de 18-74 de ani au fost supuse hărțuirii sexuale, începând cu vârsta de 15 ani; trei sferturi din femeile din Moldova (73%), care au avut vreodată un partener intim, au fost supuse unei forme de violență.

7. Modificarea Codului Educației pentru a permite finanțarea educației timpurii (a creșelor) de către autoritățile publice centrale. Deoarece lipsa acestor servicii îngreunează nespus de mult posibilitățile mamelor să balanseze viața profesională și cea de familie. Rata de ocupare a femeilor cu copii de vârstă preșcolară este cu 20% mai mică, comparativ cu cea a femeilor care nu au copii preșcolari.

8. Pachet de legi care ar obliga toate autoritățile să identifice și să implementeze acțiuni ce ar reduce inegalitățile pe domeniile de competență. Deoarece majoritatea legilor, bugetelor, programelor și politicilor sunt adoptate fără a ține cont de modul în care acestea reflectă interesele și nevoile bărbaților și femeilor.

The post 8 LEGI DE 8 MARTIE appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.