ALEGERI LOCALE 2023: ÎNTRE PERCEPȚII ȘI REALITĂȚI

La 5 noiembrie 2023 în Republica Moldova au avut loc alegeri locale generale în toate unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I – orașe (municipii), sate (comune) și de nivelul II – raioane, municipiile Chișinău și Bălți, cu excepția localităților din stânga Nistrului. În cadrul acestui scrutin au fost aleși pentru un mandat de patru ani reprezentanți ai administrației publice locale: 896 de primari[1] și 11 058 de consilieri locali în cadrul consiliilor raionale, municipale, orășenești, comunale și sătești[2].

Alegerile generale locale din 5 noiembrie 2023 au fost primele organizate conform noilor prevederi legislative, La 8 decembrie 2022 fiind aprobat noul Cod Electoral care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Domeniile principale care au fost modificate, completate sau reglementate vizează mandatul, constituirea și activitatea organelor electorale, procesul de desemnare și înregistrare a candidaților, gestionarea listelor electorale, transparența finanțării campaniei electorale și fortificarea atribuției de control a Comisiei Electorale Centrale (CEC) pe segmentul de finanțare politică. Alte aspecte relevante țin de organizarea secțiilor de votare, optimizarea mecanismelor de soluționare a litigiilor electorale, simplificarea procedurii de votare pentru alegători, reflectarea și monitorizarea alegerilor, precum și inițierea și desfășurarea referendumurilor. Conform noilor prevederi legislative, alegerile locale generale urmează a fi organizate o dată la patru ani, în ultima duminică din luna octombrie sau prima duminică din noiembrie. Totodată, în anul 2022, a fost completat Codul contravențional, iar în prezent utilizarea de către competitorii electorali a discursului de ură și/sau instigare la discriminare, inclusiv prin intermediul materialelor electorale, este interzisă și sancționată.

În cadrul alegerilor locale 2023 sistemul de cotă dublă a fost aplicat pe deplin. Conform articolului 68 alineatul (3) al Codului Electoral nr. 325/2022, listele candidaților pentru alegerile parlamentare și locale se întocmesc respectându-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe, iar poziționarea candidaților pe liste se face conform formulei: minimum patru candidați la fiecare zece locuri. În cadrul alegerilor locale, aceste liste sunt elaborate proporțional cu numărul de mandate de consilieri la nivelul I și II al unităților administrativ-teritoriale.  Numărul de consilieri este comunicat public prin decizia Comisiei Electorale Centrale, în baza prevederilor Codului Electoral și ale Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală, în funcție de numărul de locuitori ai unității administrative-teritoriale la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile. În plus, pentru toate localitățile cu mai puțin de 1500 de locuitori este stabilit în mod implicit un număr de 9 consilieri în cadrul consiliilor locale.

Totodată, partidele politice vor putea beneficia de resurse financiare din bugetul de stat, proporțional cu numărul de femei și tineri aleși ca urmare a acestui scrutin electoral. Conform Legii nr. 294/2007 privind partidele politice, acestea au dreptul să primească anual finanțare din bugetul de stat prin intermediul Comisiei Electorale Centrale. Cuantumul alocațiilor pentru acest scop se aprobă în legea bugetară anuală, cota procentuală constituind 0,1% din veniturile bugetului de stat, cu excepţia veniturilor cu destinaţie specială (art. 27, alin. (1)), dintre care 7,5% revin partidelor politice proporțional cu numărul femeilor alese în cadrul alegerilor locale și 5% partidelor politice proporțional cu numărul tinerilor aleși în cadrul alegerilor locale. Astfel de măsuri legislative vin să încurajeze formațiunile politice să promoveze și să sprijine candidați din respectivele categorii pentru o mai bună reprezentare politică.

Pentru alegerile locale 2023, Comisia Electorală Centrală a stabilit[3] plafonul maxim de cheltuieli ca fiind 0,1% din veniturile prevăzute în legea bugetului de stat. Potrivit prevederilor art. 53 alin. (1) – (4) din Codul Electoral  și pct. 21 subpct. 1) și 3) din Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1185/2023, plafonul general la nivel național al mijloacelor financiare ce pot fi virate în contul „Fond electoral” constituie 0,1% din veniturile prevăzute în legea bugetului de stat pentru anul respectiv. În termeni monetari, plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi virate în contul „Fond electoral” și utilizate de concurenții electorali pe fiecare circumscripție în cadrul alegerilor locale generale din data de 5 noiembrie 2023 a constituit 66 274 579,00 lei, pornind de la coeficientul de 23,99 lei pentru un alegător. Plafonul se stabilește de către CEC, luând ca bază de calcul un coeficient înmulțit la numărul maxim de alegători din circumscripția unde au loc alegerile. Luând în considerare diferențele în capacitățile financiare, plafonul de 0,1% (destul de înalt) ar putea constitui un impediment pentru lansarea în campanie electorală.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) monitorizează alegerile parlamentare și locale de circa 15 ani, analizând reprezentarea femeilor în alegeri, percepțiile alegătorilor, finanțarea partidelor politice etc. cu scopul de a pune în evidență principalele inegalități în ceea ce privește participarea femeilor și bărbaților în procesele electorale; percepțiile societății cu privire la prezența femeilor în viața politică etc. În cadrul misiunii de observare a alegerilor locale generale din 2023, CPD și-a propus să analizeze tendințele în raport cu scrutinele precedente. În mod specific, în procesul de monitorizare, CPD s-a axat pe: (i) modul de prezentare a bărbaților și femeilor pe listele de candidați: respectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe la întocmirea listelor de candidați pentru alegerile locale și poziționarea candidaților pe liste, conform ultimei prevederi legislative (minim patru candidați de sex opus pentru fiecare zece locuri); (ii) veniturile și posibilitățile economice ale candidaților femei și bărbați: analiza declarațiilor de venit ale candidaților la funcția de primar/ă și corelarea acestora cu prezența pe listele de candidați; (iii) accesul candidaților, în special a femeilor, la mass-media (analiza a patru tipuri de produse media: știri, talk-show-uri, dezbateri electorale și reclame, scopul fiind identificarea nivelului de prezență a candidatelor în mass-media televizată în timpul campaniei electorale și corelarea acestui indicator cu prezența lor pe listele de candidați); (iv) percepțiile alegătorilor despre candidații femeilor și bărbaților (această analiză este realizată în baza unui sondaj de opinie în care respondenții opinează despre prezența femeilor și bărbaților în politică, rolurile de gen în familie, gospodărie și societate și modul în care acest rol influențează implicarea femeilor și bărbaților în politică).

Rezultatele procesului de monitorizare ale alegerilor locale 2023 din perspectiva egalității de gen a se vedea în raportul integral.

[1] Până la data de 27 martie 2024, mandatul de primar nu a fost validat în 2 localități,

https://a.cec.md/ro/lista-primarilor-alesi-15312.html

[2] https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/2355_Anexa_Raport%20ALG%205%20nov%202023.pdf

[3] https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-stabilirea-plafonului-general-al-mijloacelor-financiare-ce-2751_107339.html