O analiză publicată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) arată că, deși Republica Moldova a făcut pași importanți în modernizarea legislației muncii, sistemul de protecție a victimelor hărțuirii este încă fragmentat și, în multe cazuri, ineficient. Fără protecție reală împotriva violenței și hărțuirii sexuale, dreptul la muncă rămâne, pentru mulți angajați, doar un rând frumos scris în Constituție.

Reforma de la 1 ianuarie: Un pas înainte, doi pe loc

Intrată în vigoare la 1 ianuarie 2026, Legea nr. 194/2025 a adus, pentru prima dată, un set clar de obligații pentru angajatori în prevenirea violenței și hărțuirii la locul de muncă. Documentul introduce definiții  ale violenței și hărțuirii în muncă, obligă angajatorii să instituie politici interne clare, să informeze salariații și să trateze hărțuirea drept abatere disciplinară gravă, care atrage după sine răspundere materială pentru prejudiciile cauzate.

Pe hârtie, lucrurile arată promițător. Dar, analiza CPD subliniază că legea se concentrează aproape exclusiv pe prevenire, lăsând insuficient reglementată componenta esențială: apărarea efectivă a victimelor. Cu alte cuvinte, autoritățile nu au un mandat clar de investigare, iar sancțiunile sunt, de cele mai multe ori, simbolice.

Cadrul juridic actual lasă fără răspuns aproape 90% dintre cazurile reale de hărțuire sexuală. Potrivit experților CPD, problema rezidă în modul în care articolul 173 din Codul penal definește hărțuirea sexuală. Norma condiționează existența infracțiunii de prezența cumulativă a două elemente. Pe de o parte, o conduită cu caracter sexual, iar pe de altă parte, un element coercitiv manifestat prin amenințare, constrângere sau profitarea de starea de dependență a victimei.

Formele subtile și medii de hărțuire rămân în afara oricărui mecanism de sancționare. Remarcile cu conotație sexuală, gesturile nepotrivite, atingerile nedorite, invitațiile repetate sau hărțuirea cibernetică nu presupun, de regulă, nici amenințare, nici constrângere. În absența elementului coercitiv, organele de urmărire penală nu pot porni urmărirea, iar recalificarea faptei într-o contravenție este imposibilă, întrucât Codul contravențional nu prevede o contravenție distinctă de hărțuire sexuală. Datele oficiale confirmă această insuficiență. În anul 2025 au fost înregistrate doar 6 cauze penale pe art. 173, față de 2 în 2024 și niciuna în 2023, iar doar 3 s-au finalizat cu sentințe de condamnare.

Cele trei forme de hărțuire reglementate de legislația națională creează un paradox normativ care lasă victimele fără un răspuns proporțional și efectiv. Hărțuirea sexuală este sancționată penal doar în formele grave, condiționate de elementul coercitiv. Hărțuirea discriminatorie poate fi sancționată exclusiv contravențional, prin art. 70² din Codul contravențional, fără o calificare penală pentru formele grave. Hărțuirea morală, manifestată prin abuzul de putere sau persecuția sistematică, nu dispune de nicio reglementare distinctă, nici penală, nici contravențională. Rezultatul este un cadru fragmentat și incomplet, incompatibil cu obligațiile asumate prin Convenția OIM nr. 190 și Directiva 2006/54/CE, care impun statelor un răspuns eficient, proporțional și disuasiv pentru toate formele de violență și hărțuire în lumea muncii.

Vidul instituțional: Cine ne apără?

În timp ce grătarele sfârâie și discursurile oficiale celebrează „brațele de muncă”, realitatea din birourile, fabricile și instituțiile statului este mult mai sumbră. Datele Consiliului pentru Egalitate arată că hărțuirea reprezintă deja 10% din totalul formelor de discriminare constatate, o creștere fulminantă față de anii precedenți. Câmpul muncii concentrează peste jumătate din aceste cazuri (54%), iar femeile sunt victimele principale (45% din decizii fiind pe criteriu de sex și gen).

Mai mult, anumite categorii, cum ar fi stagiarii, voluntarii, candidații la angajare sau liber-profesioniștii, sunt complet în afara sferei de protecție legală.

Lacunele nu sunt doar de ordin legal, ci și instituțional. Inspectoratul de Stat al Muncii nu are competență explicită de a investiga și sancționa cazuri de hărțuire în muncă (mobbing). La rândul său, Consiliul pentru Egalitate primește frecvent plângeri privind transferuri abuzive, presiuni sistematice sau concedieri arbitrare, pe care este nevoită să le declare inadmisibile. Motivul: lipsa unui criteriu protejat (sex, vârstă, dizabilitate etc.).

Consecința este una directă și gravă: persoanele care nu pot încadra abuzul într-o formă de discriminare rămân fără nicio cale juridică efectivă și de cele mai multe ori aleg să tacă. Iar lipsa plângerilor este doar o aparență că problema nu ar exista.

„Subraportarea perpetuează impunitatea, iar impunitatea descurajează și mai mult raportarea”, explică experții CPD.

Despăgubiri simbolice

Chiar și atunci când victimele reușesc să obțină o decizie favorabilă, problema nu este rezolvată. Legislația nu stabilește criterii clare pentru evaluarea prejudiciilor morale, iar instanțele acordă, de regulă, despăgubiri simbolice.

În plus, mecanismele economice, cum ar fi achizițiile publice, nu sunt utilizate pentru a încuraja angajatorii să respecte standardele de siguranță.

Ce înseamnă, de fapt, un loc de muncă sigur

Potrivit CPD, un cadru funcțional de protecție trebuie să includă patru elemente esențiale:

• definiții clare pentru toate formele de hărțuire;
• instituții cu mandate explicite de investigare și sancționare;
• sancțiuni proporționale cu gravitatea faptelor;
• remedii reale și accesibile pentru victime.
• protecție împotriva victimizării și represalii pentru victime

În lipsa acestor componente, siguranța la locul de muncă rămâne o promisiune incompletă. Reforma cadrului legal nu mai ține doar de voința politică internă. În contextul parcursului european al Republicii Moldova, alinierea la standardele UE devine inevitabilă.

„Ajustarea cadrului legislativ național nu este opțională și nu poate fi amânată. Are termene, indicatori de progres și mecanisme externe de evaluare. Prin această notă, CPD pune la dispoziția autorităților un instrument tehnic gata de folosit. Reforma legislativă necesară pentru un loc de muncă sigur are acum o foaie de parcurs,” afirmă Alina Andronache, Expertă de gen în politici publice, advocacy și lobby civic la CPD.

Conform expertei, autoritățile au acum pe masă argumentarea, identificarea lacunelor și soluțiile aliniate standardelor UE. „Nota vine anume cu soluții și reprezintă un instrument de lucru dacă este voință politică. În ea, autoritățile găsesc atât argumentarea problemei, cât și lacunele și soluțiile, toate în concordanță cu standardele UE și convențiile internaționale”, conchide Andronache.

Așadar, dreptul la muncă nu poate fi separat de dreptul la demnitate. Fără intervenții rapide și coerente, mii de angajați vor continua să lucreze într-un sistem care nu îi protejează suficient.

Disclaimer: 

*Campania „Hărțuirea sexuală lasă urme. Consimțământul, nu.”e este implementată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Agora.md, cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida), prin intermediul IM Swedish Development Partner. Sida sau IM nu sunt responsabile pentru conținutul acesteia și nu împărtășesc neapărat opiniile exprimate.

The post 1 Mai pe hârtie vs. 1 Mai în realitate: De ce locurile de muncă din Moldova rămân vulnerabile la hărțuirea sexuală, iar 90% din cazuri, nepedepsite appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Datele raportului evidențiază o realitate alarmantă: 20% dintre tinerii respondenți declară că au fost victime ale unei forme de hărțuire sexuală pe parcursul vieții academice. Deși nivelul de conștientizare este în creștere, stereotipurile persistă, 34% dintre respondenți consideră că vestimentația victimei poate provoca hărțuirea, iar peste 29% cred că fenomenul este inevitabil în relația cu profesorii.

Studiul arată că formele de hărțuire variază de la comportamente subtile precum comentarii sau priviri cu conotație sexuală  până la abuzuri grave. În cele mai multe cazuri, comportamentele subtile sunt comise de colegi de grupă, în timp ce formele mai grave sunt atribuite frecvent studenților din ani mai mari.

Un alt fenomen îngrijorător este „cultura tăcerii”: 44% dintre victime nu au raportat incidentele, considerând că acestea „nu au fost suficient de grave” sau temându-se de consecințe. Această lipsă de raportare contribuie la perpetuarea fenomenului și la menținerea unui mediu nesigur în instituțiile de învățământ.

În același timp, analiza cadrului legal scoate în evidență un decalaj major între realitate și sancționare. În anul 2025, la nivel național a fost înregistrată o singură condamnare pentru hărțuire sexuală, sancționată cu amendă, ceea ce indică o zonă de impunitate pentru numeroase cazuri.

Pentru a răspunde acestor provocări, CPD propune un set amplu de măsuri. Printre acestea se numără introducerea unui cadru legal unitar în Codul educației, includerea obligatorie în curriculum a educației privind prevenirea hărțuirii sexuale, precum și formarea continuă a cadrelor didactice pentru recunoașterea și raportarea acestor cazuri.

Totodată, organizația recomandă elaborarea unui Program Național anti-hărțuire, dezvoltarea unor ghiduri de bune practici pentru toate nivelurile de învățământ și instituirea obligativității ca fiecare instituție să adopte politici interne clare de prevenire și combatere a fenomenului.

Un alt element-cheie este desemnarea, în fiecare instituție de învățământ, a unui coordonator responsabil de prevenirea violenței și hărțuirii sexuale, precum și reformarea cadrului sancționator pentru a acoperi toate formele de hărțuire, inclusiv cele considerate „subtile”.

CPD mai propune crearea unui organism independent de investigare, capabil să examineze cazurile în care sunt implicați profesori și să aplice sancțiuni, inclusiv interzicerea dreptului de a preda.

Campania „Hărțuirea sexuală lasă urme. Consimțământul, nu.” va include acțiuni de informare menite să încurajeze tinerii și cadrele didactice să recunoască și să raporteze cazurile de hărțuire sexuală.

Studiul complet poate fi consultat aici: Raport Hărțuirea Sexuală 2026

____________________________

Această campanie este implementată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Agora.md, cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida), prin intermediul IM Swedish Development Partner. Sida sau IM nu sunt responsabile pentru conținutul acesteia și nu împărtășesc neapărat opiniile exprimate.

The post CPD lansează campania „Hărțuirea sexuală lasă urme. Consimțământul, nu.”: fenomenul afectează unul din cinci tineri appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

La nivel european, persoanele rome reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică, cu o populație estimată între 10 și 12 milioane de persoane, dintre care aproximativ 6 milioane trăiesc în Uniunea Europeană. Indicatorii sociali arată că o mare parte a populației rome continuă să se confrunte cu sărăcie, excluziune socială și discriminare. Documentele strategice promovate de Comisia Europeană, inclusiv cadrul pentru perioada 2020–20302 , sugerează că inegalitățile nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unor mecanisme care se reproduc în timp. Diferențele dintre țări în ceea ce privește implementarea arată că existența cadrului strategic nu garantează schimbări semnificative la nivel de rezultate. De exemplu, potrivit analizelor Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, majoritatea statelor nu sunt pe traiectoria de a atinge obiectivele stabilite pentru 2030 în domenii precum educația, ocuparea sau sănătatea.

În Republica Moldova, situația este complicată încă de la nivelul datelor de bază. Conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor 2024, populația de etnie romă constituie circa 0,4% (9,3 mii) din totalul populației. Cu toate acestea, alte surse și cercetări sugerează valori considerabil mai mari, ceea ce indică limite importante ale datelor oficiale. Această diferență nu ține doar de metodologie, ci reflectă și reticența unei părți a populației de a se autoidentifica ca fiind de etnie romă, pe fondul stigmatizării persistente. Consecința directă este că politicile publice sunt construite pe o bază de date incompletă, ceea ce limitează capacitatea acestora de a răspunde adecvat nevoilor. Dincolo de problema datelor, situația romilor este caracterizată de un cumul de dezavantaje care se influențează reciproc. Accesul redus la educație duce, în multe cazuri, la oportunități limitate de angajare, iar veniturile scăzute afectează condițiile de trai și accesul la servicii. Aceste relații persistă în lipsa unor intervenții coerente și susținute. În același timp, experiențele de discriminare, fie în sistemul educațional, pe piața muncii sau în relația cu instituțiile, reduc încrederea în autorități și descurajează participarea socială.

În acest context, analiza de față urmărește să sintetizeze principalele constatări privind inegalitățile care afectează populația de etnie romă din Republica Moldova, pornind de la datele disponibile și de la tendințele observate la nivel european. Accentul este pus pe identificarea acelor domenii în care decalajele sunt cele mai pronunțate și unde sunt necesare intervenții la nivel de politici publice.

The post Notă analitică: INCLUZIUNEA CARE ÎNTÂRZIE. SITUAȚIA POPULAȚIEI DE ETNIE ROMĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În acest context, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) lansează o notă analitică care scoate în evidență inegalitățile persistente structurale profunde cu care populația romă se confruntă în Republica Moldova, accentuând necesitatea unor intervenții urgente în educație, sănătate și pe piața muncii.

În Republica Moldova, situația este complicată încă de la nivelul datelor de bază. Conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor 2024, populația de etnie romă constituie circa 0,4% (9,3 mii) din totalul populației. Cu toate acestea, alte surse și cercetări sugerează valori considerabil mai mari, ceea ce indică limite importante ale datelor oficiale. Această diferență nu ține doar de metodologie, ci reflectă și reticența unei părți a populației de a se autoidentifica ca fiind de etnie romă, pe fondul stigmatizării persistente.

Nota analitică „Incluziunea care întârzie” evidențiază discrepanțe critice care subminează calitatea vieții pentru mii de cetățeni romi din Republica Moldova.

• Discrepanțele se văd încă de la nivelul de bază. Doar 1,3% dintre persoanele de etnie romă au absolvit studii superioare.
• Vulnerabilitatea economică este o realitate zilnică. În 2025, 75% dintre romi au declarat că o cheltuială neprevăzută de doar 230 lei pentru medicamente le-ar cauza dificultăți majore, iar 36% nu ar avea deloc acești bani.
• Peste 50% dintre persoanele de etnie romă nu au accesat servicii medicale în situații urgente, motivul principal fiind lipsa resurselor financiare pentru transport și consultații.
• Există decalaje majore în accesul la utilități. Doar 37,5% dintre gospodăriile rome sunt conectate la rețeaua de gaze naturale, față de 72% în rândul populației non-rome.
• Nivelul de prejudecată rămâne ridicat. 53,7% din populația generală nu ar accepta o persoană romă ca membru al familiei, iar 41,6% nu ar accepta-o ca prieten.
• Nivelul de participare în viața publică este, la fel, foarte scăzut, ajungând la doar 7,2%.

Recomandări pentru decidenți

Pentru a trece de la strategii pe hârtie la rezultate palpabile, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare propune un set de măsuri concrete:

1. Acordarea de reduceri la impozitul pe venit sau scutiri parțiale de contribuții sociale pentru companiile care angajează persoane din comunitatea romă.
2. Crearea unor programe specifice de alfabetizare, competențe digitale și antreprenoriat.
3. Simplificarea cadrului legal și scutirea de taxe pentru înregistrarea locuințelor, oferind astfel stabilitate juridică și acces la servicii publice.
4. Introducerea „cotelor de incluziune” în Codul Electoral pentru a asigura prezența minorităților în structurile decizionale.
5. Codului Contravențional pentru a sancționa discursul de ură și în afara campaniilor electorale.
6. Revizuirea salariilor și extinderea rețelei de mediatori, piloni esențiali în medierea relației dintre cetățeni și stat.

„Inegalitățile nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unor mecanisme care se reproduc în timp. Republica Moldova trebuie să prioritizeze colectarea datelor corecte și să finanțeze adecvat programele de incluziune pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă,” declară autoara notei analiticie, Natalia Covrig, directoare executivă, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

______________________

Această publicație este realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu suportul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Implicarea civică pentru împuternicirea tinerilor și a femeilor”, finanțat de UE și cofinanțat de Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu CPD, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Agenția Regională de Dezvoltare din Tiraspol.

The post Invizibilii din statistici: Analiza CPD trage un semnal de alarmă asupra incluziunii eșuate a populației rome în Republica Moldova appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Discuția despre corupția electorală a căpătat o acuitate deosebită în Republica Moldova în ultimii ani, pe fondul unor alegeri tensionate și al unei avalanșe de cazuri documentate de autorități. Fenomenul, manifestat prin cumpărarea voturilor și utilizarea de rețele informale pentru influențarea rezultatului alegerilor, a determinat Parlamentul să intervină legislativ. În acest cadru, prin Legea nr. 230/20243 a fost introdus art. 471 în Codul Contravențional4 , care sancționează pretinderea, acceptarea sau primirea de foloase de către alegători în legătură cu exercitarea drepturilor electorale, menținând excepția pentru materialele de agitație achitate din fondul electoral. Regimul de sancțiuni a fost stabilit între amenzi între 500–750 u.c. și o cauză specială de nepedepsire pentru autodenunț și cooperare, însă adoptarea rapidă, chiar înaintea perioadei electorale, a atras critici privind proporționalitatea și transparența. Aplicarea inițială a normei contravenționale a presupus o separare funcțională, IGP documenta și întocmea proceseverbale, iar competența de examinare și sancționare aparținea CNA. În lipsa unei capacități operative suficiente și pe fondul volumului ridicat de cazuri, în martie 2025 competența pentru art. 47/1 a fost transferată la MAI (INSP), ceea ce a accelerat aplicarea sancțiunilor și a sporit încasările din amenzi într-un interval scurt, fără a exclude, însă, dezbaterile privind garanțiile procesuale și uniformitatea practicii, aspecte constatate inclusiv din procesul de examinare a hotărârilor judecătorești. Pe plan penal, art. 1811 Cod Penal5 a rămas instrumentul central pentru coruperea activă a alegătorilor (oferirea/darea de foloase), cu înăsprirea pedepsei în 2025 și lărgirea sferei de incriminare prin includerea promisiunii ca modalitate tipică, respectiv sancțiuni agravante când fapta servește interesele grupurilor criminale. În ansamblu, evoluția normativă conturează o arhitectură duală, în care contravenționalul acoperă conduita pasivă a alegătorului, iar penalul sancționează conduita activă a ofertantului, cu tendință de înăsprire și extindere a răspunderii, însoțită de preocupări legitime privind proporționalitatea și calitatea procesului de legiferare.

Raportul de față are menirea de a oferi un cadru analitic riguros asupra corupției electorale, concentrându-se pe particularitățile de gen și pe mecanismele care favorizează această practică. Lipsa unor studii dedicate vulnerabilităților diferitelor grupuri sociale la coruperea alegătorilor, precum și evoluția rapidă a fenomenului în ultima perioadă, fac necesară o abordare integrată și interdisciplinară. Documentul urmărește să identifice rolurile femeilor și bărbaților în sistemul de corupere, să evalueze modul în care sunt aplicate sancțiunile contravenționale și penale și să analizeze profilurile sociodemografice ale celor implicați. Pe această bază, raportul va formula recomandări pentru îmbunătățirea cadrului legal și administrativ și pentru dezvoltarea de politici publice care să prevină cumpărarea voturilor și să protejeze drepturile electorale.

The post Studiu: CORUPȚIA ELECTORALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA: PROFILURI SOCIALE, DISPARITĂȚI DE GEN ȘI RĂSPUNS INSTITUȚIONAL appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Analiza a fost realizată de CPD cu susținerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca. Raportul analizează profilurile socio-demografice ale celor implicați în cazuri de corupție electorală. Datele analizate acoperă perioada alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024.

Profilul corupției electorale pasive: femeile, vârstnicii și persoanele neangajate

O analiză riguroasă a 25.882 de procese-verbale contravenționale și a 77 de dosare penale din perioada septembrie 2024 – august 2025 arată că segmentele vulnerabile din punct de vedere social sunt cele mai implicate în acte de corupție:

• 61,9% dintre persoanele vizate sunt femei. CPD estimează că o femeie are o probabilitate cu 20% mai mare de a fi atrasă în aceste scheme comparativ cu un bărbat.
• Vârsta medie a celor implicați este de 52,6 ani, segmentul persoanelor de peste 60 de ani fiind cel mai afectat (38,1% din cazuri).
• Peste 85% dintre cei sancționați nu au un loc de muncă activ (57,5% neangajați și 28,3% pensionari).

Aceste date întăresc ipoteza că factorii economici – mai ales inactivitatea profesională – sunt direct corelați cu predispoziția către acceptarea mitei electorale, iar politicile de prevenție ar trebui să țintească explicit categoriile social-economice cele mai expuse.

Deoarece corupția electorală afectează disproporționat femeile, persoanele de peste 40 de ani, neangajații și pensionarii, politicile publice trebuie să țintească direct aceste grupuri. E nevoie de a continua investițiile în măsuri de incluziune economică și protecție socială.

Această analiză a fost elaborată în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca.

The post Profilul demografic al corupției electorale în Republica Moldova – vulnerabilitatea economică pare să fie principalul factor care determină acest fenomen appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Nivelul general de implementare a Strategiei CPD precedente se situează ușor peste media estimată pentru perioada de referință. CPD monitorizează anual progresul strategic printr-un scor de livrare măsurat pe o scară de la 0 (fără progres) la 4 (rezultate atinse), instrument care permite o evaluare sistematică a evoluției și a eventualelor decalaje de realizare. Comparativ cu ciclul strategic 2018–2021, perioada 2022–2025 indică o îmbunătățire a nivelului de implementare, precum și o reducere a decalajelor față de obiectivele asumate. Analiza comparativă a celor două cicluri strategice evidențiază un progres la nivelul implementării generale, Strategia pentru perioada 2022–2025 fiind realizată într-o măsură mai avansată, decât cea precedentă. Această evoluție reflectă o planificare strategică mai riguroasă, o focalizare mai clară a intervențiilor și o capacitate sporită de adaptare la un context în continuă schimbare, inclusiv la condițiile generate de crizele succesive din ultimii ani

The post Anganjament pentru schimbare. Planul Strategic CPD 2026-2029 appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

La fel, recunoașterea formelor subtile la îmbrățișări și atingeri nepotrivte a crescut dublu în rândul tinerilor. Totuși, datele rămân îngrijorătoare:
• 34% dintre respondenți consideră că victimele provoacă hărțuirea prin comportament sau vestimentație.
• 29,1% dintre respondenți consideră că hărțuirea sexuală nu poate fi evitată în relația cu profesorii;
• 17% au fost martori despre incidente privind hărțuirea sexuală în instituții;
• 23% susțin că persoanele care raportează tind să exagereze gravitatea faptelor.

Cine sunt agresorii? Formele subtile sunt comise cel mai des de colegii de grupă, în timp ce formele medii și grave sunt atribuite studenților din anii mai mari. Deși raportarea a crescut ușor, 44% dintre studenții afectați nu au discutat cu nimeni despre incident. Principala barieră este percepția că incidentul „nu a fost suficient de grav” (37,9%).

Analiza CPD identifică un decalaj critic între amploarea fenomenului și răspunsul statului. În anul 2025, pe portalul instanțelor a fost identificat un singur caz de condamnare, pedepsit exclusiv cu amendă. În prezent, formele subtile și medii ale hărțuirii rămân invizibile pentru cadrul legal actual.

„Conștientizăm că avem mari lacune în cadrul legal existent, dar și la nivel de mecanisme instituționale și atitudine a instituțiilor educaționale față de acest fenomen”, a explicat jurista CPD, Gheorghina Drumea.

Pentru a asigura un mediu educațional sigur, CPD propune patru piloni de intervenție:
1. Crearea unui cadru legal unitar cu mecanisme clare de raportare și protecție împotriva represaliilor.
2. Un organism independent care să investigheze cazurile implicând cadre didactice, cu puterea de a interzice dreptul de a preda.
3. Politici interne obligatorii la nivelul Ministerului Educației și Cercetării (MEC) și desemnarea unor coordonatori de siguranță.
4. Reformarea Codului Penal și a Codului Contravențional pentru a sancționa inclusiv hărțuirea subtilă și medie.

Pe parcursul întregii luni aprilie, dedicată la nivel mondial conștientizării acestui fenomen, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare va desfășura o amplă campanie de sensibilizare privind hărțuirea sexuală în mediul educațional. Având în vedere că percepțiile tinerilor influențează direct reacțiile în situații concrete, CPD îndeamnă publicul larg, elevii și cadrele didactice să adere la această inițiativă prin distribuirea mesajelor de informare pe rețelele de socializare.

Prezenta analiză a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în cadrul proiectului „Suport organizațional”, implementat de Asociația Obștească Centrul Național de Studii și Informare pentru Problemele Femeii ”Parteneriat pentru Dezvoltare”, cu suportul financiar al IM Swedish Development Partner Lund și SIDA.

The post CÂT DE SIGURE SUNT INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN MOLDOVA? Studiu privind percepțiile și amploarea fenomenului hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ din Moldova appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Context: În cadrul implementării proiectului „Angajament civic pentru împuternicirea tinerilor și femeilor”, partenerii de implementare (EEF, CPD, NYC, și ARDT) oferă sprijin pentru organizații de tineret și de femei/ pentru femei, beneficiare de grant, pentru consolidarea capacităților organizaționale. Procesul va include evaluarea capacităților existente, elaborarea planurilor de dezvoltare organizațională și sprijinirea implementării acestora.  

Obiectivul concursului: De a selecta un/o consultant/ă care va realiza evaluarea capacității instituționale a maxim 10 organizații în ceea ce privește analiza politicilor publice, advocacy, comunicare internă și externă, coalizare, management instituțional, proceduri interne; va facilita elaborarea planurilor de dezvoltare organizațională în baza rezultatelor evaluării și va oferi asistență în implementarea acestora (la necesitate). 

Domeniu de activitate și sarcini:  

• Evaluarea capacității organizaționale pe domeniile vizate a maximum 10 organizații (evaluare inițială și evaluare finală, pentru a estima progresul). Metodologia de evaluare va fi pusă la dispoziție de către CPD.  

• Schițarea rapoartelor de evaluare, cu progresul estimat și recomandări specifice pentru fiecare organizație.  

• Elaborarea planurilor de dezvoltare organizațională. 

• Sprijinirea organizațiilor în implementarea planurilor de dezvoltare organizațională (suport metodologic, activități de instruire, suport în elaborarea documentelor interne ș.a.). 

Criterii de analiză a ofertelor depuse (Anexa 1):   

• Studii superioare în științe sociale, management, administrație publică sau domenii conexe;  

• Experiență de minimum 4 ani în dezvoltare organizațională și/sau consolidarea capacităților organizațiilor;  

• Experiență demonstrată în realizarea evaluărilor organizaționale;  

• Experiență în lucrul cu organizații ale societății civile;  

• Cunoașterea limbii române (obligatoriu); cunoașterea limbii ruse și engleze constituie un avantaj. 

• Oferta financiară, remunerarea estimată în MDL, inclusiv taxele (va fi completat modelul din Anexa 2). 

Dosarul OBLIGATORIU va include: 

• CV-ul; 

• Scrisoare de intenție, cu indicarea experienței relevante; 

• Oferta financiară; 

• Declarația de integritate (a se vedea Anexa 3).  

Cerințe faţă de oferta financiară: 

Oferta va fi exprimată în MDL și va include toate taxele.  

Modelul ofertei financiare a se vedea în Anexa 2 a acestui document. Oferta financiară, ȋn mod obligatoriu, urmează a fi datată și semnată, și va include adresă, telefon fix şi mobil, e-mail, numele deplin al persoanei de contact. 

Plata pentru serviciile prestate: Cadrul legal de livrare a serviciilor va constitui contractul de prestare a serviciilor de consultanță, care va fi semnat ȋntre CPD şi prestator. Prestatorul va fi remunerat prin virament bancar, după prestarea serviciului şi prezentarea actului de recepție. Transferul va fi efectuat în lei (MDL). Detaliile vor fi reflectate în contractul semnat între prestatorul selectat și CPD.  

Perioada de executare a contractului aprilie 2026 – august 2027, (contractul va fi semnat în MDL).  

Nivelul de implicare va fi estimat în zile lucrate, în baza actelor de recepție a serviciilor.  

Ofertele pot fi expediate în versiune electronică la adresa: cojocaru.cristina.cpd@gmail.com   

Ofertele pot fi expediate în formă fizică la adresa: 

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare 

str. Tighina 23/1 

MD-2012, Chişinău,  

Republica Moldova 

Termenul de valabilitate a ofertelor este de 30 zile. 

Termenul limită de prezentare a ofertelor este  8 aprilie 2026 

Persoane de contact: Natalia Covrig, tel. 068807027, e-mail: natalia.covrig@gmail.com  

The post TERMENI DE REFERINȚĂ Privind selectarea unui/unei consultant/ă pentru evaluarea și dezvoltarea capacității organizaționale a organizațiilor beneficiare de granturi appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

La fel, recunoașterea formelor subtile la îmbrățișări și atingeri nepotrivte a crescut dublu în rândul tinerilor. Totuși, datele rămân îngrijorătoare:
• 34% dintre respondenți consideră că victimele provoacă hărțuirea prin comportament sau vestimentație.
• 29,1% dintre respondenți consideră că hărțuirea sexuală nu poate fi evitată în relația cu profesorii;
• 17% au fost martori despre incidente privind hărțuirea sexuală în instituții;
• 23% susțin că persoanele care raportează tind să exagereze gravitatea faptelor.

Cine sunt agresorii? Formele subtile sunt comise cel mai des de colegii de grupă, în timp ce formele medii și grave sunt atribuite studenților din anii mai mari. Deși raportarea a crescut ușor, 44% dintre studenții afectați nu au discutat cu nimeni despre incident. Principala barieră este percepția că incidentul „nu a fost suficient de grav” (37,9%).

Analiza CPD identifică un decalaj critic între amploarea fenomenului și răspunsul statului. În anul 2025, pe portalul instanțelor a fost identificat un singur caz de condamnare, pedepsit exclusiv cu amendă. În prezent, formele subtile și medii ale hărțuirii rămân invizibile pentru cadrul legal actual.

„Conștientizăm că avem mari lacune în cadrul legal existent, dar și la nivel de mecanisme instituționale și atitudine a instituțiilor educaționale față de acest fenomen”, a explicat jurista CPD, Gheorghina Drumea.

Pentru a asigura un mediu educațional sigur, CPD propune patru piloni de intervenție:
1. Crearea unui cadru legal unitar cu mecanisme clare de raportare și protecție împotriva represaliilor.
2. Un organism independent care să investigheze cazurile implicând cadre didactice, cu puterea de a interzice dreptul de a preda.
3. Politici interne obligatorii la nivelul Ministerului Educației și Cercetării (MEC) și desemnarea unor coordonatori de siguranță.
4. Reformarea Codului Penal și a Codului Contravențional pentru a sancționa inclusiv hărțuirea subtilă și medie.

Pe parcursul întregii luni aprilie, dedicată la nivel mondial conștientizării acestui fenomen, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare va desfășura o amplă campanie de sensibilizare privind hărțuirea sexuală în mediul educațional. Având în vedere că percepțiile tinerilor influențează direct reacțiile în situații concrete, CPD îndeamnă publicul larg, elevii și cadrele didactice să adere la această inițiativă prin distribuirea mesajelor de informare pe rețelele de socializare.

Prezenta analiză a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în cadrul proiectului „Suport organizațional”, implementat de Asociația Obștească Centrul Național de Studii și Informare pentru Problemele Femeii ”Parteneriat pentru Dezvoltare”, cu suportul financiar al IM Swedish Development Partner Lund și SIDA.

The post Datele CPD: aproape 30% de tineri din sistemul de învățământ consideră că hărțuirea sexuală nu poate fi evitată în relația cu profesorii appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.