Context:

În martie 2024, Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite a lansat Planul de accelerare a egalității de gen la nivelul întregului sistem ONU (United Nations System-Wide Gender Equality Acceleration Plan, GEAP), care angajează toate entitățile ONU să sprijine statele membre în realizarea egalității de gen, atât ca problemă de drepturile omului, cât și ca premisă centrală a dezvoltării, păcii și securității. Ca parte a angajamentelor asumate în cadrul GEAP, Echipa de Țară a Națiunilor Unite (UNCT) din Republica Moldova, formată din 27 de agenții, fonduri și programe rezidente și nerezidente, elaborează Profilul de Țară privind Egalitatea de Gen (Country Gender Equality Profile, CGEP), ediția 2026.

CGEP servește drept referință analitică de bază și fundament pentru următorul Cadru de Cooperare ONU pentru Dezvoltare Durabilă (UNSDCF) pentru Republica Moldova, contribuie la procesele de analiză și planificare strategică ale sistemului ONU, inclusiv Analiza de Țară (CA), și sprijină Guvernul și societatea civilă în implementarea politicilor de egalitate de gen, în special a Programului de promovare și asigurare a egalității între femei și bărbați în Republica Moldova pentru anii 2023-2027.

Scopul cercetării:

Scopul cercetării calitative este de a completa și aprofunda evidențele generate prin analiza statistică, oferind explicații privind cauzele decalajelor dintre femei și bărbați, modul în care legislația și politicile publice funcționează la nivelul instituțiilor și al beneficiarelor, precum și soluțiile pe care actorii relevanți le consideră realizabile. Cercetarea se rezumă la identificarea și analiza inegalităților de gen în cele șase domenii pe care este structurat Profilul de țară, aliniate Platformei de Acțiune de la Beijing: dezvoltare incluzivă, prosperitate și muncă decentă; educație, sănătate și bunăstare; libertatea față de violență, stigmă și stereotipuri; participare, leadership și decizie; pace, securitate, drepturile omului și statul de drept; mediu, climă și energie. Pentru fiecare domeniu, cercetarea va urmări trei tipuri de constatări: decalajele dintre femei și bărbați, așa cum sunt percepute și trăite de persoanele consultate; factorii sociali, economici, instituționali, legislativi și structurali care le generează sau le perpetuează, inclusiv barierele în implementarea legislației și a politicilor publice; și soluțiile capabile să elimine cauzele acestor decalaje, nu doar efectele lor. O atenție distinctă va fi acordată experiențelor și perspectivelor femeilor și fetelor aflate în situații de vulnerabilitate sau expuse unor forme multiple și intersectate de discriminare, precum și lacunelor de date confirmate pe parcursul colectării.

Metodologia cercetării:

Cercetarea calitativă va utiliza o abordare flexibilă și bazată pe constatări, astfel încât datele colectate prin metode calitative să contribuie în mod direct la identificarea și aprofundarea înțelegerii principalelor inegalități de gen, a factorilor care le determină sau perpetuează și a soluțiilor relevante pentru cele șase clustere tematice ale CGEP. În etapa inițială va fi realizată o analiză preliminară a datelor și a informațiilor disponibile. Analiza va urmări identificarea principalelor decalaje și inegalități de gen, a factorilor structurali și instituționali care le influențează, precum și a lacunele de date și a aspectelor care necesită o investigare calitativă suplimentară. Constatările preliminare rezultate din această etapă vor sta la baza desfășurării cercetării calitative, inclusiv a selectării persoanelor cheie pentru interviuri și a grupurilor țintă pentru focus-grupuri.

Cercetarea va cuprinde următoarele componente:

1. 6 Interviuri aprofundate/semi-structurate cu persoane cheie, care pot include reprezentanți ai instituțiilor publice centrale; autorităților publice locale; organizațiilor societății civile și organizațiilor de femei; mediului academic și de cercetare; sectorului privat; sindicatelor și organizațiilor patronale; organizațiilor care lucrează cu grupuri aflate în situații de vulnerabilitate; altor actori relevanți pentru domeniile analizate.
2. 3 Focus-grupuri organizate în funcție de grupurile și temele prioritare identificate în etapa de proiectare a cercetării. Acestea pot include: femei din mediul urban; femei din mediul rural; femei aflate în diferite situații pe piața muncii; femei tinere/fete tinere; bărbați/tați; femei din grupuri care se confruntă cu bariere sau forme multiple de vulnerabilitate. Componența finală a focus-grupurilor va fi stabilită de comun acord cu CPD, în funcție de rezultatele analizei documentare și de lacunele identificate din datele colectate
3. Analiza tematică și sistematizarea și interpretarea datelor colectate. Compania selectată va oferi datele colectate, sistematizate în tabele Word, Excel.

Compania sociologică va fi responsabilă pentru:

• Elaborarea propunerii metodologice detaliate;
• Elaborarea ghidurilor de interviu și focus-grup;
• Recrutarea/secția participanților, în coordonare cu echipa CPD;
• Realizarea și înregistrarea interviurilor și focus-grupurilor, cu acordul participanților;
• Codificarea și analiza datelor;
• Elaborarea raportului-sinteză în baza interviurilor și focus-grupurilor realizate.

Cercetarea urmează a fi realizată în septembrie-octombrie 2026

Rezultatele așteptate:

• Realizarea cercetării calitative (6 interviuri, 3 focus grupuri, inclusiv, sistematizarea datelor ȋn Word, – până la 10.2026
• Elaborarea raportului-sinteză în baza interviurilor și focus grupurilor realizate – până la 10.2026

Modelul ofertei financiare este anexat la acest document (Anexa 2 – se va descărca aici: https://progen.md/achizitii/).

Ofertele, în mod obligatoriu, vor fi datate, semnate și ștampilate. În caz contrar, acestea nu vor fi considerate eligibile. Oferta financiară va fi scanată și anexată la dosarul de aplicare.

Plata pentru serviciile prestate: Compania va fi plătită prin virament bancar, în câteva tranșe. Detaliile cu referire la tranșele de plată vor fi stipulate în contractul de prestări servicii semnat între părți (compania/organizația selectată și CPD).

Cerințe față de compania/organizația interesată:

• Experiență în realizarea studiilor și a cercetărilor în domeniu sau domenii similare (experiență minimă de 3 ani);
• Experiență dovedită în proiectarea evaluărilor, realizarea cercetărilor calitative inclusiv a interviurilor aprofundate, organizarea focus-grupurilor, colectarea şi prelucrarea datelor, munca analitică și de raportare (5 ani minim).
• Disponibilitatea de a realiza sarcina până la 22 octombrie 2026

Dosarul urmează a fi expediat la adresele de e-mail: cpd@progen.md și cojocaru.cristina.cpd@gmail.com  și va conține:

• Formularul de aplicare completat (Anexa 1 – se va descărca aici: https://progen.md/achizitii/);
• 2 nume de contact de referință cu adresele, telefoanele și poștele electronice incluse;
• Lista membrilor echipei și CV-urile acestora;
• Oferta financiară – bugetul detaliat în lei Moldovenești (MDL), fără TVA (Anexa 2 – se va descărca aici: https://progen.md/achizitii/);
• Declarația de integritate (Anexa 4 – se va descărca aici: https://progen.md/achizitii/).

NOTĂ: COMPANIILE/ORGANIZAȚIILE SUNT ÎNCURAJATE SĂ PREZINTE OFERTE FINANCIARE REZONABILE – BUGETUL PENTRU ACEASTĂ CERCETARE ESTE LIMITAT.

Termenul limită de prezentare a ofertelor este 7 septembrie 2026, ora 23:59.

Persoane de contact:

Alina Andronache, e-mail: andronache.al@gmail.com sau tel. 069668931

Alexandra Ermolenco, email: al.ermolenco@gmail.com sau tel. 069627952

The post TERMENI DE REFERINȚĂ EXTINȘI PRIVIND SELECTAREA UNEI COMPANII SOCIOLOGICE CARE VA EFECTUA O CERCETARE CALITATIVĂ appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Contextul programului. Violența față de femei rămâne una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului în Republica Moldova și continuă să fie profund marcată de dimensiunea de gen, femeile constituind majoritatea covârșitoare a victimelor. Violența este încă percepută drept o chestiune privată, 55 la sută dintre femei considerând violența în familie o problemă privată, de aproape patru ori mai mult decât media Uniunii Europene, iar rușinea continuă să impună tăcerea victimelor. Mai puțin de 7 la sută dintre victime accesează servicii specializate. În același timp, prevenirea la nivel comunitar se bazează preponderent pe campanii de sensibilizare de sine stătătoare, care rareori conduc, prin ele însele, la o schimbare comportamentală durabilă, iar serviciile de răspuns rămân limitate și inegal distribuite. 

Scopul programului. Programul răspunde acestei lacune prin promovarea prevenirii conduse la nivel local și fundamentate pe date, precum și prin consolidarea legăturilor comunităților cu serviciile de suport de încredere. În parteneriat cu APL, fiecare localitate parcurge un traseu de la cartografierea participativă a siguranței comunitare la un Plan Local de Acțiune aprobat și finanțat și la bune practici documentate, care pot fi replicate. 

Obiectivul concursului: Programul își propune să susțină șapte organizații locale în proiectarea și implementarea inițiativelor comunitare bazate pe date, care să transforme normele sociale dăunătoare, stigma și tăcerea ce perpetuează violența față de femei și violența în familie, și să consolideze legăturile comunităților cu serviciile de suport de încredere. În cadrul programului vor fi susținute șapte inițiative locale în șapte localități, implicând direct cel puțin 2 000 de membri ai comunităților și ajungând la cel puțin 10 000 de persoane online. 

Pentru organizațiile locale selectate vor fi oferite granturi mici pentru implementarea inițiativelor comunitare, care vor constitui un instrument de mobilizare a comunității și de prevenire a VFF și VF la nivel local. Au dreptul de a participa la concurs organizațiile necomerciale înregistrate în Republica Moldova, în conformitate cu Legea nr. 86/2020 cu privire la organizațiile necomerciale, care activează într-o localitate cu cel puțin 5 000 de locuitori și care prezintă un Memorandum de Angajament semnat de APL respectivă, ce confirmă contribuția financiară și/sau în natură și suportul activ pe durata implementării. Grupurile de inițiativă neînregistrate pot participa doar prin intermediul unei organizații necomerciale înregistrate, care depune dosarul și semnează acordul de subgrant. 

Prioritate va fi acordată organizațiilor din localitățile care dispun de un plan local de prevenire a violenței elaborat împreună cu ANPCV, inclusiv cele șase localități pilot unde este implementat Modelul național de prevenire a violenței sub coordonarea ANPCV: Tîrnova, Vălcineț, Chișinău sectorul Botanica, Taraclia, Congaz și Bălți. Prioritate va fi acordată, de asemenea, organizațiilor din localitățile și regiunile unde, potrivit datelor de cercetare ale CPD privind distanța socială, stereotipurile de gen și atitudinile discriminatorii, normele de gen dăunătoare sunt cel mai puternic înrădăcinate, precum și celor din regiunile în care au fost implementate puține proiecte anterior, pentru o distribuție geografică mai echitabilă a resurselor. Aceste elemente sunt operaționalizate în grila de evaluare de mai jos. 

Subiectele inițiativelor pot fi axate pe reducerea spațiilor nesigure din localitate, precum străzile slab iluminate, stațiile izolate și spațiile publice, pe îmbunătățirea mecanismelor de informare și referire, pe reducerea barierelor în calea solicitării de suport, pe îmbunătățirea percepției femeilor privind accesibilitatea și siguranța serviciilor disponibile, precum și pe transformarea normelor sociale și a stereotipurilor care perpetuează VFF și VF. 

Pentru finanțare vor fi recomandate inițiativele comunitare care se vor conforma următoarelor cerințe: 

• Inițiativa răspunde unei vulnerabilități identificate prin cartografierea participativă a siguranței comunitare și este inclusă în Planul Local de Acțiune aprobat de APL; 

• Inițiativa este fundamentată pe date, combinând datele locale disponibile privind cazurile raportate de VFF și VF, serviciile existente și traseele de referire cu experiențele trăite ale membrilor comunității; 

• Inițiativa contribuie la transformarea normelor sociale dăunătoare, a stigmei și a tăcerii care perpetuează VFF și VF, depășind formatul campaniilor de sensibilizare de sine stătătoare; 

• Inițiativa asigură mobilizarea și participarea comunității, inclusiv a femeilor și a persoanelor din grupurile cu acces limitat la suport; 

• Inițiativa consolidează legăturile comunității cu serviciile de suport de încredere și îmbunătățește informarea privind traseele de referire; 

• Inițiativa este aliniată la planurile strategice și de dezvoltare locale și beneficiază de contribuția asumată a APL; 

• Inițiativa prezintă potențial de replicare, permițând documentarea ei ca bună practică. 

Valoarea grantului acordat fiecărei organizații selectate este de 3 000 USD, echivalentul a 51 900 MDL conform bugetului aprobat al proiectului. Inițiativa locală beneficiază obligatoriu de contribuția APL, financiară și/sau în natură, de cel puțin 15 la sută din costurile inițiativei. Perioada de implementare a inițiativelor este de patru luni, februarie până în mai 2027. Durata ia în considerare faptul că procurările din sursele grantului sunt gestionate de CPD. 

The post Programul de Granturi Mici pentru inițiativele comunitare de prevenire și combatere a violenței față de femei și a violenței în familie, implementate de organizații locale în cadrul proiectului „Safe Communities” appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) anunță competiție deschisă în vederea selectării unei companii sociologice pentru efectuarea unei cercetări calitative în cadrul elaborării Profilului de țară privind Egalitatea de gen 2026 (Country Gender Equality Profile 2026) pentru Republica Moldova. Activitatea este desfășurată la inițiativa Organizațiilor Națiunilor Unite în Republica Moldova (UN Women, PNUD, UNICEF și UNFPA) în colaborare cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Context:

În martie 2024, Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite a lansat Planul de accelerare a egalității de gen la nivelul întregului sistem ONU (United Nations System-Wide Gender Equality Acceleration Plan, GEAP), care angajează toate entitățile ONU să sprijine statele membre în realizarea egalității de gen, atât ca problemă de drepturile omului, cât și ca premisă centrală a dezvoltării, păcii și securității. Ca parte a angajamentelor asumate în cadrul GEAP, Echipa de Țară a Națiunilor Unite (UNCT) din Republica Moldova, formată din 27 de agenții, fonduri și programe rezidente și nerezidente, elaborează Profilul de Țară privind Egalitatea de Gen (Country Gender Equality Profile, CGEP), ediția 2026.

CGEP servește drept referință analitică de bază și fundament pentru următorul Cadru de Cooperare ONU pentru Dezvoltare Durabilă (UNSDCF) pentru Republica Moldova, contribuie la procesele de analiză și planificare strategică ale sistemului ONU, inclusiv Analiza de Țară (CA), și sprijină Guvernul și societatea civilă în implementarea politicilor de egalitate de gen, în special a Programului de promovare și asigurare a egalității între femei și bărbați în Republica Moldova pentru anii 2023-2027.

Scopul cercetării:

Scopul cercetării calitative este de a completa și aprofunda evidențele generate prin analiza statistică, oferind explicații privind cauzele decalajelor dintre femei și bărbați, modul în care legislația și politicile publice funcționează la nivelul instituțiilor și al beneficiarelor, precum și soluțiile pe care actorii relevanți le consideră realizabile. Cercetarea se rezumă la identificarea și analiza inegalităților de gen în cele șase domenii pe care este structurat Profilul de țară, aliniate Platformei de Acțiune de la Beijing: dezvoltare incluzivă, prosperitate și muncă decentă; educație, sănătate și bunăstare; libertatea față de violență, stigmă și stereotipuri; participare, leadership și decizie; pace, securitate, drepturile omului și statul de drept; mediu, climă și energie. Pentru fiecare domeniu, cercetarea va urmări trei tipuri de constatări: decalajele dintre femei și bărbați, așa cum sunt percepute și trăite de persoanele consultate; factorii sociali, economici, instituționali, legislativi și structurali care le generează sau le perpetuează, inclusiv barierele în implementarea legislației și a politicilor publice; și soluțiile capabile să elimine cauzele acestor decalaje, nu doar efectele lor. O atenție distinctă va fi acordată experiențelor și perspectivelor femeilor și fetelor aflate în situații de vulnerabilitate sau expuse unor forme multiple și intersectate de discriminare, precum și lacunelor de date confirmate pe parcursul colectării.

The post TERMENI DE REFERINȚĂ PRIVIND SELECTAREA UNEI COMPANII SOCIOLOGICE CARE VA EFECTUA O CERCETARE CALITATIVĂ appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

De la decizii intuitive la strategii bazate pe date

Tranziția către o administrare modernă a politicilor de tineret a presupus renunțarea la vechiul model de lucru, în care proiectele erau elaborate din birou, fără o consultare aprofundată a beneficiarilor. Baza acestei transformări a fost structurată în perioada iunie 2025 – iulie 2026, prin intermediul proiectului „Consolidarea guvernării bazate pe date demografice fiabile și dezagregate pentru autoritățile publice centrale și locale” finanțat de Elveția și cofinanțat și implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație în Moldova și CPD. În total, 10 APL-uri din țară au demonstrat că deciziile bazate pe date concrete și empatie creează comunități mai incluzive și mai bine adaptate nevoilor cetățenilor.Marina Vorbaneț, specialistă principală în probleme de tineret în cadrul Primăriei Edineț

„În trecut, fundamentam deciziile pe presupuneri administrative. Interacțiunea cu tinerii era adesea formală, iar răspunsurile colectate erau superficiale. Acest proiect ne-a oferit metodologia necesară pentru a combina datele statistice cu realitatea tinerilor, schimbând fundamental modul în care gestionăm resursele publice.”, explică Marina Vorbaneț, specialistă principală în probleme de tineret în cadrul Primăriei Edineț.

Schimbarea de viziune a adus și o apropiere directă de comunitate. Pentru echipa din primărie, procesul s-a tradus prin prezență constantă pe teren, trecând de la organizarea consultărilor până la acțiuni logistice directe la evenimente.

Instrumentele schimbării: Strategie locală adaptată prin prisma datelor demografice

Munca din spatele cortinei administrative a generat două documente strategice fundamentale pentru municipiu. În primul rând, Profilul Demografic al Municipiului Edineț oferă o analiză bazată pe date statistice exacte și sondaje structurate, reflectând nevoile reale ale populației tinere și eliminând speculațiile din procesul decizional. În al doilea rând, Strategia Municipală de Tineret, un document aprobat oficial de Consiliul Municipal Edineț, stipulează angajamentul financiar direct și pe termen lung al autorităților locale.

Regândirea procesului decizional a condus totodată la reconstituirea pe baze participative a Consiliului Municipal al Tinerilor și la dezvoltarea unor canale active de dialog, precum platforma online YouthStation Edineț. Tranziția către luarea deciziilor prin date a reconfigurat și activitatea operativă a funcționarilor publici. Procesul a implicat o prezență constantă în comunitate, reevaluarea priorităților bugetare și o cooperare strânsă cu organizațiile societății civile.

Centrul de Cultură și Civilizație pentru Tineri: Un spațiu multifuncțional creat de comunitate și pentru comunitate

Cea mai importantă realizare tactică a acestei strategii o constituie inaugurarea Centrului de Cultură și Civilizație pentru Tineri, o structură aflată sub egida Primăriei Municipiului Edineț și finanțată din bugetul local.

Dotat la standarde înalte cu echipament tehnic de ultimă generație și mobilier modern datorită unui grant de 15.000 USD (obținut în cadrul proiectului sus menționat), noul spațiu depășește estetica unei renovări clasice. El funcționează ca un hub multifuncțional menit să răspundă unui spectru larg de necesități, oferind programe de educație non-formală, dezvoltare personală și cursuri vocaționale, la fel este un spațiu unde tinerii se adună și generează idei și activități pentru comunitatea lor. De asemenea, centrul creează o platformă permanentă pentru dialogul comunitar dintre tineri și autorități, stimulând totodată integrarea socială, proiectele culturale și acțiunile de voluntariat în rândul tinerilor din tot raionul.

„Tinerii ne spuneau mereu că au nevoie de un spațiu al lor, unde să se simtă liberi, nu de o sală formală în primărie. Cel mai valoros rezultat este că au realizat că vocea lor contează și că produce efecte bugetare reale. Când vezi tineri care spun că vor să se întoarcă după facultate să lucreze aici, înțelegi că investiția își atinge scopul”, adaugă Marina Vorbaneț.

Impactul asupra comunității în date și fapte:

• Reconfigurarea reprezentativității: Reconstituirea Consiliului Municipal al Tinerilor pe baze participative reale.
• Comunicare directă: Crearea unor canale active de dialog (inclusiv platforma YouthStation Edineț), care asigură o legătură permanentă între administrație și tineri.
• Extindere regională: Facilitarea accesului la servicii pentru tinerii din întregul raion, dar și organizarea de evenimente inter-instituționale.

Sustenabilitate și perspective de dezvoltare

Inaugurarea centrului nu reprezintă finalul unui proiect, ci începutul unei etape noi de dezvoltare comunitară. Noua metodologie de lucru adoptată de Primăria Edineț stabilește un precedent în administrarea fondurilor publice la nivel local. Eliminarea deciziilor arbitrare și ancorarea investițiilor în indicatori demografici verificabili garantează un randament social ridicat pe termen lung.

Proiectul continuă să genereze noi inițiative comunitare, de la programe de voluntariat și management cultural, până la atragerea de noi parteneriate externe. La Edineț, guvernarea bazată pe date a transformat politicile de tineret dintr-o obligație administrativă într-un motor de dezvoltare locală.

The post De la decizii intuitive la o comunitate conectată: Cum a transformat Edinețul guvernarea bazată pe date într-un hub modern pentru tinerii din Nordul țării appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) anunță competiție deschisă în vederea selectării unui/ unei cercetător/cercetătoare în politici publice și expert/ă juridic (o singură persoană pentru ambele poziții) în cadrul proiectului „Angajament civic pentru împuternicirea tinerilor și femeilor” implementat de către Fundația Est-Europeană (EEF) în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) și Organizația Necomercială „Agenția Regională de Dezvoltare” din Tiraspol. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia.

Proiectul „Angajament civic pentru împuternicirea tinerilor și femeilor” își propune să consolideze rolul societății civile în promovarea egalității de gen și a participării tinerilor la procesele de luare a deciziilor în Republica Moldova, în contextul angajamentelor țării privind dezvoltarea democratică și integrarea europeană. Inițiativa răspunde nivelului redus de implicare civică a tinerilor și persistenței inegalităților de gen, care limitează participarea egală a femeilor și bărbaților în viața publică și politică. Prin intermediul proiectului vor fi sprijinite peste 100 de organizații ale societății civile să își dezvolte capacitățile de analiză a politicilor publice, advocacy și mobilizare a comunităților. Organizațiile de tineret și cele ale femeilor vor beneficia de programe de instruire, mentorat și granturi pentru a promova politici publice mai incluzive și pentru a contribui la monitorizarea implementării acestora la nivel național, regional și local. Totodată, proiectul va facilita dialogul dintre societatea civilă și autoritățile publice, inclusiv în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, promovând integrarea perspectivei de gen și a incluziunii tinerilor în diverse domenii de politici. Prin activități de advocacy, crearea de coaliții regionale și implicarea comunităților, proiectul va contribui la dezvoltarea unei societăți mai participative, incluzive și reziliente.

AO CNSIPPF „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) este o instituție obștească care pledează pentru implementarea conceptului egalității de gen în toate domeniile vieții, promovarea politicilor publice în domeniu, abordarea problemelor ce ţin de rolul femeii în societate şi abilitarea acesteia, eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei, fiind concomitent şi un centru de documentare, informare şi instruire pentru ONG-urile de profil şi grupurile de inițiativă. Mai multe detalii despre organizație găsiți la adresa www.progen.md

Perioada de angajare: septembrie 2026 – august 2027  cu posibilitatea de prelungire a contractului individual de muncă.

Cerințe față de angajat/ă:

• Studii superioare în drept, administrație publică, științe politice, drepturile omului, relații internaționale sau domenii conexe.
• Studiile de master în politici publice, drept sau domenii similare constituie un avantaj.
• Cunoașterea excelentă a limbii române. Cunoașterea limbilor ruse și engleză va constitui un avantaj;
• Minimum 3–5 ani de experiență în analiză și cercetare în domeniul politicilor publice; elaborarea sau analiza actelor normative; activități de advocacy, reforme legislative sau consultanță juridică.
• Experiență în proiecte cu instituții publice sau organizații internaționale constituie un avantaj.
• Experiență în elaborarea rapoartelor analitice, studiilor și notelor de politici, în domeniu drepturilor omului, egalității de gen, incluziunii, etc.
• Experiență de lucru în cadrul organizațiilor neguvernamentale

Responsabilitățile angajatului/ei:

• Analiza cadrului legislativ și de politici publice relevant pentru domeniul proiectului sau instituției.
• Elaborarea studiilor, rapoartelor analitice și notelor de politici privind problemele identificate.
• Formularea recomandărilor de politici publice și propunerilor de modificare a legislației, pe baza analizelor efectuate.
• Monitorizarea și evaluarea implementării politicilor publice și a actelor normative.
• Acordarea de expertiză juridică în procesul de elaborare sau revizuire a documentelor de politici și a proiectelor de acte normative.
• Consultarea și colaborarea cu instituții publice, sectorul privat, organizații ale societății civile și experți pentru colectarea informațiilor și validarea recomandărilor.
• Participarea la grupuri de lucru, ședințe și consultări publice privind dezvoltarea și implementarea politicilor publice
• Colaborarea cu echipa CPD;
• Alte sarcini relevante postului.

Condiții de muncă: Cercetătorul/cercetătoarea în politici publice și expertul/a juridic va fi angajat/angajată cu normă parțială de muncă (25%), fiind încheiat un contract individual de muncă pe perioadă determinată, cu posibilitatea de prelungire al acestuia. Munca va fi efectuată atât de la distanță cât și la oficiu cu orar flexibil de muncă. Angajatul/ Angajata va avea posibilitate să acceseze și alte posturi de muncă disponibile la CPD și să se implice și în alte activități ale organizației.

Concursul va avea loc în două etape:

I etapă – Selecția preliminară în baza dosarelor expediate

II etapă – Interviu

Candidații interesați/candidatele interesate vor expedia la adresa de e-mail: cojocaru.cristina.cpd@gmail.com; cpd@progen.md următoarele:

• – CV-ul;
• – Scrisoarea de intenție, motivând interesul pentru această funcție;
• – Numele şi datele de contact pentru două persoane de referință;
• – Copiile diplomelor de studii
• – Exemple de lucrări analitice sau juridice (opțional)

Termenul limită de depunere este 10 august, ora 23:59.

 Persoane de contact: Cristina Cojocaru, email: cojocaru.cristina.cpd@gmail.com sau tel. 069844829

Covrig Natalia, email: –natalia.covrig@gmail.com  sau tel. 068807027

The post TERMENI DE REFERINȚĂ PRIVIND SELECTAREA UNUI/UNEI CERCETĂTOR/CERCETĂTOARE ÎN POLITICI PUBLICE ȘI EXPERT/Ă JURIDIC appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Acest demers a fost realizat prin intermediul proiectului „Consolidarea guvernării bazate pe date demografice fiabile și dezagregate pentru autoritățile publice centrale și locale”, finanțat de Elveția (SDC) și cofinanțat și implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în Moldova, în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În cadrul unui program de mentoar complex  și consolidare a capacităților, sprijinul oferit celor 10 APL-uri a fost adaptat pe nevoile specifice ale fiecărei comunități. În unele localități s-au reevaluat politicile și strategiile existente, în altele au fost redactate planuri de acțiuni noi, s-au creat cadre normative pentru servicii comunitare noi. Programul a adus răspunsuri concrete și la provocările comune ale APL-urilor, cum ar fi lipsa instrumentelor interne de colectare a datelor, capacitățile analitice reduse sau absența procedurilor clare de protecție a datelor.

Inițiativele au fost orientate spre: 

• Consolidarea relațiilor intergeneraționale și reducerea izolării sociale; 
• Crearea și revitalizarea spațiilor comunitare pentru tineri, persoane vârstnice și familii; 
• Dezvoltarea serviciilor și programelor pentru îmbătrânire activă; 
• Extinderea oportunităților pentru tineri prin servicii culturale, civice, sportive și educaționale; 
• Crearea sau consolidarea unor servicii comunitare locale pentru grupuri vulnerabile. 

Pentru a asigura continuitatea acestor practici, primăriile au avut resursă Ghid-ul practic privind utilizarea datelor statistice în procesul de luare a deciziilor. Acest instrument metodologic oferă decidenților locali un set clar de pași practici pentru analiza și interpretarea datelor statistice, stocarea lor corectă și transpunerea concluziilor în documente de politici publice. Astfel, utilizarea datelor a încetat să mai fie o cerință abstractă și a devenit o rutină de lucru în administrația locală.

Cele 10 APL-uri protagoniste ale schimbării

Schimbarea a prins viață prin efortul comun al administrațiilor locale și al cetățenilor din 10 localități partenere:

• Bălți
• Budești
• Cimișlia
• Copceac
• Edineț
• Florești
• Ghidighici
• Nisporeni
• Ruseștii Noi
• Strășeni

Strategiile revizuite au fost transpuse rapid în practică prin intermediul inițiativelor locale (ale celor 10 APL-uri) menite să combată izolarea socială, să modernizeze infrastructura comunitară și să ofere sprijin direct categoriilor vulnerabile. În cadrul acestor proiecte au fost dezvoltate și reabilitate spații comunitare și de socializare pentru seniori, veterani și tineri, s-au amenajat parcuri și terenuri multifuncționale pentru sport și recreere, au fost consolidate centrele de tineret și s-au extins serviciile sociale locale.

Impactul în cifre: Rezultatele principale ale proiectului

Toate aceste intervenții au avut un impact financiar și social considerabil. Valoarea totală a celor zece inițiative locale a fost de 4.525.289,84 MDL, din care 2.563.836,23 MDL au reprezentat finanțarea oferită în cadrul proiectului, iar diferența de peste 1,9 milioane MDL a fost acoperită din bugetele locale, contribuțiile comunitare și alte surse atrase.

Rezultatele obținute pe teren confirmă succesul acestui model de guvernare. Prin intermediul proiectului au fost create sau reabilitate cel puțin 7 spații comunitare multifuncționale și au fost consolidate cel puțin 8 servicii și structuri locale, precum cluburi pentru seniori și centre de tineret. Peste 5.000 de beneficiari direcți se bucură anual de aceste spații și servicii modernizate, iar cel puțin 1.500 de persoane din grupuri vulnerabile primesc sprijin prin serviciile sociale locale dezvoltate.

De asemenea, peste 700 de persoane au fost implicate direct în activități intergeneraționale, culturale, civice și sportive. Printre aceștia se numără cel puțin 600 de tineri participanți la acțiuni de voluntariat și educație non-formală, dar și zeci de seniori care beneficiază de programe de îmbătrânire activă, inclusiv ateliere speciale în cadrul cărora cel puțin 15 persoane vârstnice și-au dezvoltat competențe digitale. Totodată, în comunități s-au desfășurat cel puțin șase procese consultative și inițiative publice cu participarea tinerilor și cetățenilor, fapt ce a consolidat participarea civică și parteneriatele locale dintre primării, ONG-uri și grupuri de inițiativă.

Inițiative durabile: De la date statistice la grija pentru oameni

Dincolo de spațiile fizice construite sau reabilitate, cel mai valoros rezultat rămâne capacitatea instituțională consolidată a autorităților locale. Reprezentanții primăriilor au învățat să interpreteze indicatorii statistici, să identifice tendințele pe termen lung și să argumenteze riguros alocarea resurselor bugetare. Experiența celor 10 localități demonstrează că o comunitate incluzivă, prietenoasă cu toate generațiile și pregătită pentru viitor se construiește atunci când politicile publice sunt fundamentate pe date reale, iar deciziile sunt luate în mod direct pentru și împreună cu cetățenii.

Prin intermediul programului intensiv de mentorat, cele 10 APL-uri au fost sprijinite să își reevalueze strategiile locale, să își ajusteze planurile de acțiuni și să elaboreze reglementări pentru servicii noi. De asemenea, primăriile au fost echipate cu Ghidul practic privind utilizarea datelor statistice în procesul de luare a deciziilor, un instrument metodologic ce va continua să ghideze deciziile locale pe termen lung.

Proiectul se încheie, însă comunitățile din Bălți, Budești, Cimișlia, Copceac, Edineț, Florești, Ghidighici, Nisporeni, Ruseștii Noi și Strășeni merg mai departe mai unite, dovedind că o guvernare bazată pe date și empatie este temelia unei societăți în care fiecare generație își găsește locul.

___________

Proiectul „Consolidarea guvernării bazate pe date demografice fiabile și dezagregate pentru autoritățile publice centrale și locale” este finanțat de Elveția (SDC) și cofinanțat și implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în Moldova, în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

The post Comunități mai puternice, generații mai conectate: Cum 10 APL-uri din țară au transformat comunitățile prin prisma datelor demografice appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Programul, structurat în trei valuri tematice, a reunit 303 femei și 17 bărbați din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Agențiilor Teritoriale de Asistență Socială (ATAS/STAS) și instituțiilor de învățământ profesional tehnic (VET). Instruirile au fost organizate de UN Women Moldova, în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD), acoperind opt regiuni-cheie: Cahul, Ștefan Vodă și Comrat (cu sprijinul Guvernului Canadei), respectiv Chișinău, Bălți, Hâncești, Strășeni și Cimișlia (cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare).

Dincolo de ghișeu: Abordarea intersecțională a vulnerabilității

Cele 20 de sesiuni desfășurate (16 cu prezență fizică și 4 online) au avut ca scop transformarea funcționarilor publici din simpli executanți administrativi în actori de suport educați și empatici. Prima etapă a programului a vizat alinierea practicilor zilnice la standardele europene prin introducerea conceptului de discriminare multiplă sau abordare intersecțională.

Specialiștii au analizat spețe complexe în care vulnerabilitățile se suprapun, cum este cazul unei femei dintr-o minoritate etnică, din mediul rural izolat, care se confruntă simultan și cu o dizabilitate. Totodată, s-a pus accent pe adoptarea unui limbaj sensibil la gen, menit să elimine barierele terminologice și stereotipurile internalizate care, de cele mai multe ori, descurajează grupurile marginalizate să solicite ajutorul statului.

Prima linie de apărare împotriva violenței economice și de gen

O componentă critică a instruirilor a abordat violența în bază de gen nu ca pe o problemă privată, ci ca pe o barieră structurală în calea emancipării economice a femeilor. Deoarece structurile ANOFM sau ATAS reprezintă adesea primul punct de contact cu publicul, aceste echipe au fost instruite să recunoască formele ascunse de abuz – de la cel psihologic și economic, până la hărțuirea sexuală la locul de muncă sau abuzul digital.

Prin utilizarea unor modele analitice precum Arborele Cauzal și Modelul Duluth, dar și prin demontarea miturilor profesionale care duc la blamarea victimei, funcționarii au însușit o procedură clară de referire în 6 pași. Aceasta garantează un traseu sigur de asistență, ghidat de principiul fundamental al non-revictimizării.

Ultimul pilon al programului a avut un caracter strict operațional. Echipele teritoriale au analizat accesibilitatea propriilor instituții prin prisma exercițiului metodologic „Măsurăm distanța”, evaluând serviciile pe baza a 12 criterii specifice.

Sesiunile au scos în prim-plan fenomenul discriminării indirecte — proceduri aparent neutre care dezavantajează anumite categorii, cum ar fi un program rigid de audiențe ce îngrădește accesul mamelor singure sau lipsa materialelor informative adaptate pentru persoanele cu deficiențe senzoriale.

Ca rezultat direct, participanții au elaborat o Fișă de măsuri concrete pentru fiecare instituție reprezentată. Documentele prevăd termene clare și responsabilități pentru:

• Adaptarea spațiilor fizice;
• Flexibilizarea programului de lucru;
• Introducerea măsurilor de suport pentru îngrijirea copiilor în timpul interviurilor de angajare;
• Optimizarea canalelor de informare.

„Instruirea ne-a schimbat optica. Am învățat să privim instituția prin ochii celor mai vulnerabili și să identificăm barierele nevăzute din procedurile noastre. Acum recunoaștem mai ușor semnele subtile ale violenței și știm exact cum să acționăm fără a revictimiza. Ne întoarcem în teritoriu pregătite să oferim un sprijin real, bazat pe respect și demnitate.”, Maria, specialistă în asistență socială.

„Cursul acesta m-a făcut să realizez cât de mult contează acel prim contact pe care îl avem cu oamenii. Mi-am dat seama de responsabilitatea uriașă pe care o avem. Ne întoarcem în comunitate deciși să spargem aceste bariere și să demonstrăm că instituțiile statului pot fi, înainte de toate, un spațiu al siguranței și al respectului deplin.”, spune Artiom, asistent social.

O nouă cultură a serviciului public orientat către cetățean

Prin interconectarea organică a acestor module de formare, sistemul de asistență socială și ocupare a forței de muncii din Republica Moldova face o tranziție asumată către o cultură organizațională centrată pe demnitatea umană. Abilitarea funcționarilor publici de a recunoaște discriminarea multiplă, de a elimina activ barierele din calea grupurilor vulnerabile și de a interveni profesionist și empatic în sprijinul victimelor violenței de gen transformă instituțiile statului din simple ghișee administrative în veritabile spații de siguranță, incluziune și suport real pentru întreaga comunitate.

The post Cadrele din asistența socială și ocuparea forței de muncă – mai pregătite să ofere servicii centrate pe demnitatea umană appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Apelul este adresat Președintei Republicii Moldova, candidatului desemnat la funcția de prim-ministru, partidului aflat la guvernare și fracțiunilor parlamentare. El vine într-un moment de decizie: la 3 iulie 2026, în urma demisiei prim-ministrului Alexandru Munteanu, întregul Guvern și-a încetat mandatul, interimatul fiind asigurat din 8 iulie de viceprim-ministrul Eugeniu Osmochescu, iar Președinta Maia Sandu a lansat consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru. CPD subliniază că tocmai la etapa întocmirii listei viitorului Cabinet se decide efectiv componența de gen a executivului, iar alegerea de a include femeile în funcții ministeriale, inclusiv la portofolii-cheie, ține exclusiv de voința celor care formează Guvernul.

La finele anului 2025, reprezentarea femeilor în Guvern a atins unul dintre cele mai scăzute niveluri ale ultimului deceniu. În Guvernul Munteanu, doar 4 din 18 membri au fost femei, respectiv circa 22%, față de un vârf istoric de 58,3% în 2019. CPD atrage atenția că această regresie a fost posibilă întrucât Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern a eliminat obligația fermă de 40% pentru fiecare sex, instituită anterior prin Legea nr. 71/2016, lăsând echilibrul de gen la latitudinea voinței politice de moment. Reperul european este clar: Recomandarea Rec(2003)3 a Consiliului Europei fixează un minim de 40% pentru fiecare sex în organele decizionale. 

Recomandările CPD 

Apelul formulează patru recomandări, adresate fiecărui factor de decizie implicat în formarea și învestirea noului Guvern. 

Candidatului desemnat la funcția de prim-ministru – să includă femeile în lista viitorului Cabinet de miniștri la un nivel de cel puțin 40%, inclusiv la portofolii-cheie. Pragul de reprezentare echilibrată trebuie asigurat încă din etapa de întocmire a listei, cu includerea femeilor nu doar formal, ci în ministere de importanță strategică. 

Partidului aflat la guvernare – să își asume public angajamentul de a susține un Cabinet de miniștri echilibrat din perspectiva de gen. Ca formațiune care deține majoritatea parlamentară și care înaintează candidatul la funcția de prim-ministru, partidul de guvernare poartă responsabilitatea politică directă pentru componența noului executiv. 

Parlamentului Republicii Moldova – să condiționeze acordarea votului de încredere de respectarea cerinței de reprezentare minimă de 40% pentru fiecare sex și să reintroducă această obligație în Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern. După modelul consacrat prin Legea nr. 71/2016, norma actuală de diligență trebuie înlocuită cu o normă de rezultat, cu prag numeric clar, corelată cu procedura de învestitură, astfel încât echilibrul de gen să fie garantat inclusiv în cazul remanierilor, pe întreaga durată a mandatului. 

Președintei Republicii Moldova – să susțină, în cadrul consultărilor și al procesului de desemnare, includerea reprezentării echilibrate de gen printre criteriile viitorului Guvern. În calitate de garant al respectării angajamentelor asumate de stat, inclusiv în parcursul european, Președinta poate contribui la consolidarea acestui principiu în etapa de formare a executivului. 

The post Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) cere ca noul Guvern să fie investit cu o reprezentare echilibrată de gen appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Practicile naționale și internaționale arată că instituțiile din sectorul public care au o abordare strategică bazată pe date, sunt mai capabile să anticipeze tendințele și nevoile locale și, în consecință, să întreprindă acțiuni care au un impact pe termen lung. De asemenea, guvernarea bazată pe date asigură un proces decizional transparent, care va prezenta coerent atât succesele cât și eșecurile deciziilor luate, fapt ce va stimula și mai mult implicarea civică și încrederea localnicilor în deciziile luate.

Utilizarea datelor în procesul de guvernare și asigurarea transparenței acestora consolidează încrederea comunității și susține formarea parteneriatelor durabile. Când datele sunt publicate și explicate clar, comunitatea capătă o perspectivă reală asupra progresului înregistrat, iar procesul decizional devine mai transparent și responsabil. Această vizibilitate susține dialogul dintre cetățeni, organizații neguvernamentale și sectorul privat, stimulând formarea unor parteneriate constructive. De asemenea, politicile și proiectele bazate pe cifre concrete pot contribui la evitarea risipei în alocarea bugetară, încurajând investițiile în domeniile care răspund cu adevărat nevoilor locale. În acest context, încrederea publicului în instituțiile locale crește, fiind fundamentată pe fapte măsurabile și rezultate tangibile. În plus, monitorizarea și evaluarea permanentă a proiectelor reprezintă cheia pentru optimizarea continuă a intervențiilor. Stabilirea unor indicatori măsurabili și colectarea recurentă de date permit autorităților să analizeze progresul și să adapteze rapid politicile în cazul în care rezultatele nu sunt cele scontate. Prin acest mecanism de feedback constant, se consolidează atât calitatea serviciilor publice, cât și abilitarea comunității de a se implica activ și informat în guvernare. În fond, atunci când politicile locale sunt ajustate pe baza unor informații obiective și actualizate, eficiența și relevanța lor cresc semnificativ.

Astfel, prezentul ghid vine drept suport pentru Autoritățile Publice Locale, pentru a utiliza cât mai eficient datele statistice în procesul decizional. Acest instrument vine cu informație utilă și exemple practice despre cum reprezentanții APL, în special cei din funcțiile de decizie, să poată analiza și interpreta datele statistice, în special cele demografice, despre cum acestea pot fi integrate în documentele de politici publice existente sau în proces de elaborare. De asemenea, ghidul vine cu instrucțiuni privind colectarea propriu-zisă a datelor și stocarea acestora. Și nu în ultimul rând, ghidul vine cu instrucțiuni de reper despre utilizarea concluziilor evidențiate și abordarea acestora în procesul decizional.

Acest ghid este elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea guvernării bazate pe date demografice fiabile și dezagregate pentru autoritățile centrale și locale”, implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, finanțat de către Guvernul Elveției.

Proiectul are drept scop consolidarea capacităților autorităților centrale și locale de a utiliza date demografice fiabile pentru fundamentarea proceselor decizionale și elaborarea politicilor publice bazate pe dovezi. În acest sens, inițiativa sprijină autoritățile în analiza, interpretarea și integrarea datelor statistice în procesele de planificare strategică, precum și în adaptarea documentelor de politici la evoluțiile și tendințele demografice. Activitățile proiectului includ mentorat tehnic, coaching individual și asistență metodologică pentru elaborarea și implementarea inițiativelor comunitare orientate spre îmbunătățirea bunăstării populației. Totodată, proiectul oferă suport pentru identificarea surselor suplimentare de finanțare și atragerea investițiilor relevante în dezvoltarea locală. Prin consolidarea competențelor instituționale și promovarea unei guvernanțe bazate pe date, proiectul contribuie la dezvoltarea unor practici administrative mai eficiente, incluzive și receptive la nevoile populației, adaptate diversității și schimbărilor demografice.

The post Ghid practic pentru autoritățile publice locale privind utilizarea datelor statistice în procesul de luare a deciziilor appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Prezenta selecție se desfășoară în cadrul proiectului „Angajament civic pentru împuternicirea tinerilor și femeilor”, implementat de Fundația Est-Europeană (EEF) în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) și Organizația Necomercială „Agenția Regională de Dezvoltare” din Tiraspol. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia și își propune să consolideze rolul societății civile în promovarea egalității de gen și a participării tinerilor la procesele de luare a deciziilor în Republica Moldova, în contextul angajamentelor țării privind dezvoltarea democratică și integrarea europeană. Inițiativa răspunde nivelului redus de implicare civică a tinerilor și persistenței inegalităților de gen, care limitează participarea egală a femeilor și bărbaților în viața publică și politică.

În cadrul proiectului, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare deține secretariatul Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare (CIN) și sprijină facilitarea implementării agendei comune de advocacy, vizând cel puțin 15 politici publice. Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare reunește 23 organizații neguvernamentale și activiste care militează pentru drepturile omului, inclusiv ale persoanelor cu dizabilități, victimelor violenței în familie, minorităților etnice, minorităților sexuale și altor grupuri vulnerabile, cu scopul de a contribui la elaborarea și aplicarea consecventă a unui cadru legal nediscriminatoriu în Republica Moldova, precum și la promovarea practicilor pozitive internaționale privind nediscriminarea.

Republica Moldova urmează a fi examinată în cadrul celui de-al patrulea ciclu al Evaluării Periodice Universale (UPR), în sesiunea Grupului de lucru programată pentru ianuarie–februarie 2027. Termenul-limită stabilit de Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) pentru depunerea contribuțiilor părților interesate este 17 iulie 2026. În acest context, CIN își propune elaborarea unui raport alternativ comun, care să reflecte poziția consolidată a organizațiilor membre și să evidențieze lacunele și restanțele statului în asigurarea drepturilor omului din perspectiva egalității, nediscriminării și incluziunii.

Raportul va integra transversal perspectiva de gen, drepturile tinerilor și drepturile persoanelor cu dizabilități, astfel încât situația acestor grupuri să fie analizată consecvent în toate domeniile abordate, iar recomandările formulate să răspundă nevoilor lor specifice. Documentul va valorifica recomandările primite de Republica Moldova în ciclurile anterioare ale UPR, precum și observațiile mecanismelor internaționale și regionale relevante în domeniul drepturilor omului.

Raportul va reflecta angajamentele asumate de CIN prin manifestul Coaliției, transversala de gen și recomandările formulate de organizațiile membre, asigurând coerența între prioritățile de advocacy ale Coaliției și pozițiile exprimate în documentul comun depus la OHCHR.

Scopul misiunii

Obiectivul misiunii constă în elaborarea, în limba engleză, a Raportului alternativ al CIN pentru cel de-al patrulea ciclu UPR privind Republica Moldova, în comun cu organizațiile membre ale Coaliției și transmis OHCHR în formatul și conform cerințelor tehnice aplicabile contribuțiilor părților interesate, în termenul stabilit.

Sarcini

• Analiza recomandărilor adresate Republicii Moldova în ciclurile anterioare ale UPR și a stadiului implementării acestora, din perspectiva egalității, nediscriminării și incluziunii.
• Consultarea organizațiilor membre ale CIN în vederea colectării datelor, identificării priorităților comune și elaborării documentului comun, asigurând caracterul consolidat și reprezentativ al raportului.
• Asigurarea că raportul reflectă angajamentele asumate de CIN prin manifestul Coaliției, transversala de gen și recomandările formulate de organizațiile membre.
• Elaborarea Raportului alternativ în limba engleză, ca depunere comună (joint submission), cu respectarea strictă a structurii și cerințelor tehnice stabilite de OHCHR în Ghidul tehnic pentru contribuțiile părților interesate aferent ciclului IV, integrând transversal perspectiva de gen, situația tinerilor și a persoanelor cu dizabilități.
• Formularea unor recomandări de tip SMART, specifice, măsurabile, realizabile, relevante și încadrate în timp, corelate cu temele abordate în raport și adresate autorităților competente.
• Elaborarea, după caz, a matricei de implementare a recomandărilor anterioare, ca anexă la contribuția principală.
• Consultarea versiunii prefinale cu membrii CIN și ajustarea versiunii finale conform recomandărilor recepționate.
• Introducerea raportului exclusiv prin sistemul online de înregistrare a contribuțiilor al OHCHR, până la data de 17 iulie 2026.

Cerințe față de expert/ă

• Studii superioare în drept, drepturile omului, științe politice, sociologie, asistență socială sau domenii conexe.
• Experiență profesională de cel puțin 5 ani în domeniul drepturilor omului, egalității și nediscriminării.
• Experiență practică în elaborarea rapoartelor sau a altor materiale analitice în domeniul drepturilor omului. Experiența anterioară în elaborarea rapoartelor alternative pentru mecanismul UPR constituie un avantaj important, întrucât aceste documente urmează o structură și standarde tehnice specifice stabilite de OHCHR, iar termenul restrâns de elaborare și depunere impune familiaritatea prealabilă cu aceste cerințe pentru respectarea integrală a standardelor și termenelor procesului.
• Cunoașterea mecanismelor internaționale de raportare în domeniul drepturilor omului, în special a Evaluării Periodice Universale (UPR).
• Cunoașterea aprofundată a problematicii egalității de gen, drepturilor tinerilor și drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Modalitatea de participare la concurs

Persoanele interesate sunt invitate să transmită dosarele complete, care vor conține:

• Scrisoarea de intenție.
• CV-ul, incluzând datele de contact a două persoane de referință.
• Oferta financiară.
• Exemple de rapoarte alternative sau materiale analitice elaborate anterior, relevante pentru sarcină, de preferință rapoarte alternative pentru mecanismul UPR.
• În cazul entităților juridice, portofoliul organizației și CV-ul expertului/ei care va realiza nemijlocit activitatea.

Depunerea dosarelor

Dosarele complete vor fi expediate prin e-mail la adresele cojocaru.cristina.cpd@gmail.com și cpd@progen.md, cu mențiunea „Expert elaborare Raport alternativ – UPR ciclul IV”, până la data de 28 iunie 2026, ora 23:59. Vor fi evaluate doar dosarele complete. Despre rezultatele concursului vor fi anunțați doar candidații selectați.

Persoana de contact: Gheorghina Drumea, e-mail: secretariat.cin@gmail.com, +373 79736580.

The post Termeni de Referință extins privind selectarea unei experte/unui expert în elaborarea Raportului alternativ pentru cel de-al patrulea ciclu al Evaluării Periodice Universale (EPU/UPR) privind Republica Moldova appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.