Acest demers a fost realizat prin intermediul proiectului „Consolidarea guvernării bazate pe date demografice fiabile și dezagregate pentru autoritățile publice centrale și locale”, finanțat de Elveția (SDC) și cofinanțat și implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în Moldova, în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În cadrul unui program de mentoar complex  și consolidare a capacităților, sprijinul oferit celor 10 APL-uri a fost adaptat pe nevoile specifice ale fiecărei comunități. În unele localități s-au reevaluat politicile și strategiile existente, în altele au fost redactate planuri de acțiuni noi, s-au creat cadre normative pentru servicii comunitare noi. Programul a adus răspunsuri concrete și la provocările comune ale APL-urilor, cum ar fi lipsa instrumentelor interne de colectare a datelor, capacitățile analitice reduse sau absența procedurilor clare de protecție a datelor.

Inițiativele au fost orientate spre: 

• Consolidarea relațiilor intergeneraționale și reducerea izolării sociale; 
• Crearea și revitalizarea spațiilor comunitare pentru tineri, persoane vârstnice și familii; 
• Dezvoltarea serviciilor și programelor pentru îmbătrânire activă; 
• Extinderea oportunităților pentru tineri prin servicii culturale, civice, sportive și educaționale; 
• Crearea sau consolidarea unor servicii comunitare locale pentru grupuri vulnerabile. 

Pentru a asigura continuitatea acestor practici, primăriile au avut resursă Ghid-ul practic privind utilizarea datelor statistice în procesul de luare a deciziilor. Acest instrument metodologic oferă decidenților locali un set clar de pași practici pentru analiza și interpretarea datelor statistice, stocarea lor corectă și transpunerea concluziilor în documente de politici publice. Astfel, utilizarea datelor a încetat să mai fie o cerință abstractă și a devenit o rutină de lucru în administrația locală.

Cele 10 APL-uri protagoniste ale schimbării

Schimbarea a prins viață prin efortul comun al administrațiilor locale și al cetățenilor din 10 localități partenere:

• Bălți
• Budești
• Cimișlia
• Copceac
• Edineț
• Florești
• Ghidighici
• Nisporeni
• Ruseștii Noi
• Strășeni

Strategiile revizuite au fost transpuse rapid în practică prin intermediul inițiativelor locale (ale celor 10 APL-uri) menite să combată izolarea socială, să modernizeze infrastructura comunitară și să ofere sprijin direct categoriilor vulnerabile. În cadrul acestor proiecte au fost dezvoltate și reabilitate spații comunitare și de socializare pentru seniori, veterani și tineri, s-au amenajat parcuri și terenuri multifuncționale pentru sport și recreere, au fost consolidate centrele de tineret și s-au extins serviciile sociale locale.

Impactul în cifre: Rezultatele principale ale proiectului

Toate aceste intervenții au avut un impact financiar și social considerabil. Valoarea totală a celor zece inițiative locale a fost de 4.525.289,84 MDL, din care 2.563.836,23 MDL au reprezentat finanțarea oferită în cadrul proiectului, iar diferența de peste 1,9 milioane MDL a fost acoperită din bugetele locale, contribuțiile comunitare și alte surse atrase.

Rezultatele obținute pe teren confirmă succesul acestui model de guvernare. Prin intermediul proiectului au fost create sau reabilitate cel puțin 7 spații comunitare multifuncționale și au fost consolidate cel puțin 8 servicii și structuri locale, precum cluburi pentru seniori și centre de tineret. Peste 5.000 de beneficiari direcți se bucură anual de aceste spații și servicii modernizate, iar cel puțin 1.500 de persoane din grupuri vulnerabile primesc sprijin prin serviciile sociale locale dezvoltate.

De asemenea, peste 700 de persoane au fost implicate direct în activități intergeneraționale, culturale, civice și sportive. Printre aceștia se numără cel puțin 600 de tineri participanți la acțiuni de voluntariat și educație non-formală, dar și zeci de seniori care beneficiază de programe de îmbătrânire activă, inclusiv ateliere speciale în cadrul cărora cel puțin 15 persoane vârstnice și-au dezvoltat competențe digitale. Totodată, în comunități s-au desfășurat cel puțin șase procese consultative și inițiative publice cu participarea tinerilor și cetățenilor, fapt ce a consolidat participarea civică și parteneriatele locale dintre primării, ONG-uri și grupuri de inițiativă.

Inițiative durabile: De la date statistice la grija pentru oameni

Dincolo de spațiile fizice construite sau reabilitate, cel mai valoros rezultat rămâne capacitatea instituțională consolidată a autorităților locale. Reprezentanții primăriilor au învățat să interpreteze indicatorii statistici, să identifice tendințele pe termen lung și să argumenteze riguros alocarea resurselor bugetare. Experiența celor 10 localități demonstrează că o comunitate incluzivă, prietenoasă cu toate generațiile și pregătită pentru viitor se construiește atunci când politicile publice sunt fundamentate pe date reale, iar deciziile sunt luate în mod direct pentru și împreună cu cetățenii.

Prin intermediul programului intensiv de mentorat, cele 10 APL-uri au fost sprijinite să își reevalueze strategiile locale, să își ajusteze planurile de acțiuni și să elaboreze reglementări pentru servicii noi. De asemenea, primăriile au fost echipate cu Ghidul practic privind utilizarea datelor statistice în procesul de luare a deciziilor, un instrument metodologic ce va continua să ghideze deciziile locale pe termen lung.

Proiectul se încheie, însă comunitățile din Bălți, Budești, Cimișlia, Copceac, Edineț, Florești, Ghidighici, Nisporeni, Ruseștii Noi și Strășeni merg mai departe mai unite, dovedind că o guvernare bazată pe date și empatie este temelia unei societăți în care fiecare generație își găsește locul.

___________

Proiectul „Consolidarea guvernării bazate pe date demografice fiabile și dezagregate pentru autoritățile publice centrale și locale” este finanțat de Elveția (SDC) și cofinanțat și implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în Moldova, în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

The post Comunități mai puternice, generații mai conectate: Cum 10 APL-uri din țară au transformat comunitățile prin prisma datelor demografice appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Programul, structurat în trei valuri tematice, a reunit 303 femei și 17 bărbați din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Agențiilor Teritoriale de Asistență Socială (ATAS/STAS) și instituțiilor de învățământ profesional tehnic (VET). Instruirile au fost organizate de UN Women Moldova, în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD), acoperind opt regiuni-cheie: Cahul, Ștefan Vodă și Comrat (cu sprijinul Guvernului Canadei), respectiv Chișinău, Bălți, Hâncești, Strășeni și Cimișlia (cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare).

Dincolo de ghișeu: Abordarea intersecțională a vulnerabilității

Cele 20 de sesiuni desfășurate (16 cu prezență fizică și 4 online) au avut ca scop transformarea funcționarilor publici din simpli executanți administrativi în actori de suport educați și empatici. Prima etapă a programului a vizat alinierea practicilor zilnice la standardele europene prin introducerea conceptului de discriminare multiplă sau abordare intersecțională.

Specialiștii au analizat spețe complexe în care vulnerabilitățile se suprapun, cum este cazul unei femei dintr-o minoritate etnică, din mediul rural izolat, care se confruntă simultan și cu o dizabilitate. Totodată, s-a pus accent pe adoptarea unui limbaj sensibil la gen, menit să elimine barierele terminologice și stereotipurile internalizate care, de cele mai multe ori, descurajează grupurile marginalizate să solicite ajutorul statului.

Prima linie de apărare împotriva violenței economice și de gen

O componentă critică a instruirilor a abordat violența în bază de gen nu ca pe o problemă privată, ci ca pe o barieră structurală în calea emancipării economice a femeilor. Deoarece structurile ANOFM sau ATAS reprezintă adesea primul punct de contact cu publicul, aceste echipe au fost instruite să recunoască formele ascunse de abuz – de la cel psihologic și economic, până la hărțuirea sexuală la locul de muncă sau abuzul digital.

Prin utilizarea unor modele analitice precum Arborele Cauzal și Modelul Duluth, dar și prin demontarea miturilor profesionale care duc la blamarea victimei, funcționarii au însușit o procedură clară de referire în 6 pași. Aceasta garantează un traseu sigur de asistență, ghidat de principiul fundamental al non-revictimizării.

Ultimul pilon al programului a avut un caracter strict operațional. Echipele teritoriale au analizat accesibilitatea propriilor instituții prin prisma exercițiului metodologic „Măsurăm distanța”, evaluând serviciile pe baza a 12 criterii specifice.

Sesiunile au scos în prim-plan fenomenul discriminării indirecte — proceduri aparent neutre care dezavantajează anumite categorii, cum ar fi un program rigid de audiențe ce îngrădește accesul mamelor singure sau lipsa materialelor informative adaptate pentru persoanele cu deficiențe senzoriale.

Ca rezultat direct, participanții au elaborat o Fișă de măsuri concrete pentru fiecare instituție reprezentată. Documentele prevăd termene clare și responsabilități pentru:

• Adaptarea spațiilor fizice;
• Flexibilizarea programului de lucru;
• Introducerea măsurilor de suport pentru îngrijirea copiilor în timpul interviurilor de angajare;
• Optimizarea canalelor de informare.

„Instruirea ne-a schimbat optica. Am învățat să privim instituția prin ochii celor mai vulnerabili și să identificăm barierele nevăzute din procedurile noastre. Acum recunoaștem mai ușor semnele subtile ale violenței și știm exact cum să acționăm fără a revictimiza. Ne întoarcem în teritoriu pregătite să oferim un sprijin real, bazat pe respect și demnitate.”, Maria, specialistă în asistență socială.

„Cursul acesta m-a făcut să realizez cât de mult contează acel prim contact pe care îl avem cu oamenii. Mi-am dat seama de responsabilitatea uriașă pe care o avem. Ne întoarcem în comunitate deciși să spargem aceste bariere și să demonstrăm că instituțiile statului pot fi, înainte de toate, un spațiu al siguranței și al respectului deplin.”, spune Artiom, asistent social.

O nouă cultură a serviciului public orientat către cetățean

Prin interconectarea organică a acestor module de formare, sistemul de asistență socială și ocupare a forței de muncii din Republica Moldova face o tranziție asumată către o cultură organizațională centrată pe demnitatea umană. Abilitarea funcționarilor publici de a recunoaște discriminarea multiplă, de a elimina activ barierele din calea grupurilor vulnerabile și de a interveni profesionist și empatic în sprijinul victimelor violenței de gen transformă instituțiile statului din simple ghișee administrative în veritabile spații de siguranță, incluziune și suport real pentru întreaga comunitate.

The post Cadrele din asistența socială și ocuparea forței de muncă – mai pregătite să ofere servicii centrate pe demnitatea umană appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Apelul este adresat Președintei Republicii Moldova, candidatului desemnat la funcția de prim-ministru, partidului aflat la guvernare și fracțiunilor parlamentare. El vine într-un moment de decizie: la 3 iulie 2026, în urma demisiei prim-ministrului Alexandru Munteanu, întregul Guvern și-a încetat mandatul, interimatul fiind asigurat din 8 iulie de viceprim-ministrul Eugeniu Osmochescu, iar Președinta Maia Sandu a lansat consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru. CPD subliniază că tocmai la etapa întocmirii listei viitorului Cabinet se decide efectiv componența de gen a executivului, iar alegerea de a include femeile în funcții ministeriale, inclusiv la portofolii-cheie, ține exclusiv de voința celor care formează Guvernul.

La finele anului 2025, reprezentarea femeilor în Guvern a atins unul dintre cele mai scăzute niveluri ale ultimului deceniu. În Guvernul Munteanu, doar 4 din 18 membri au fost femei, respectiv circa 22%, față de un vârf istoric de 58,3% în 2019. CPD atrage atenția că această regresie a fost posibilă întrucât Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern a eliminat obligația fermă de 40% pentru fiecare sex, instituită anterior prin Legea nr. 71/2016, lăsând echilibrul de gen la latitudinea voinței politice de moment. Reperul european este clar: Recomandarea Rec(2003)3 a Consiliului Europei fixează un minim de 40% pentru fiecare sex în organele decizionale. 

Recomandările CPD 

Apelul formulează patru recomandări, adresate fiecărui factor de decizie implicat în formarea și învestirea noului Guvern. 

Candidatului desemnat la funcția de prim-ministru – să includă femeile în lista viitorului Cabinet de miniștri la un nivel de cel puțin 40%, inclusiv la portofolii-cheie. Pragul de reprezentare echilibrată trebuie asigurat încă din etapa de întocmire a listei, cu includerea femeilor nu doar formal, ci în ministere de importanță strategică. 

Partidului aflat la guvernare – să își asume public angajamentul de a susține un Cabinet de miniștri echilibrat din perspectiva de gen. Ca formațiune care deține majoritatea parlamentară și care înaintează candidatul la funcția de prim-ministru, partidul de guvernare poartă responsabilitatea politică directă pentru componența noului executiv. 

Parlamentului Republicii Moldova – să condiționeze acordarea votului de încredere de respectarea cerinței de reprezentare minimă de 40% pentru fiecare sex și să reintroducă această obligație în Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern. După modelul consacrat prin Legea nr. 71/2016, norma actuală de diligență trebuie înlocuită cu o normă de rezultat, cu prag numeric clar, corelată cu procedura de învestitură, astfel încât echilibrul de gen să fie garantat inclusiv în cazul remanierilor, pe întreaga durată a mandatului. 

Președintei Republicii Moldova – să susțină, în cadrul consultărilor și al procesului de desemnare, includerea reprezentării echilibrate de gen printre criteriile viitorului Guvern. În calitate de garant al respectării angajamentelor asumate de stat, inclusiv în parcursul european, Președinta poate contribui la consolidarea acestui principiu în etapa de formare a executivului. 

The post Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) cere ca noul Guvern să fie investit cu o reprezentare echilibrată de gen appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Practicile naționale și internaționale arată că instituțiile din sectorul public care au o abordare strategică bazată pe date, sunt mai capabile să anticipeze tendințele și nevoile locale și, în consecință, să întreprindă acțiuni care au un impact pe termen lung. De asemenea, guvernarea bazată pe date asigură un proces decizional transparent, care va prezenta coerent atât succesele cât și eșecurile deciziilor luate, fapt ce va stimula și mai mult implicarea civică și încrederea localnicilor în deciziile luate.

Utilizarea datelor în procesul de guvernare și asigurarea transparenței acestora consolidează încrederea comunității și susține formarea parteneriatelor durabile. Când datele sunt publicate și explicate clar, comunitatea capătă o perspectivă reală asupra progresului înregistrat, iar procesul decizional devine mai transparent și responsabil. Această vizibilitate susține dialogul dintre cetățeni, organizații neguvernamentale și sectorul privat, stimulând formarea unor parteneriate constructive. De asemenea, politicile și proiectele bazate pe cifre concrete pot contribui la evitarea risipei în alocarea bugetară, încurajând investițiile în domeniile care răspund cu adevărat nevoilor locale. În acest context, încrederea publicului în instituțiile locale crește, fiind fundamentată pe fapte măsurabile și rezultate tangibile. În plus, monitorizarea și evaluarea permanentă a proiectelor reprezintă cheia pentru optimizarea continuă a intervențiilor. Stabilirea unor indicatori măsurabili și colectarea recurentă de date permit autorităților să analizeze progresul și să adapteze rapid politicile în cazul în care rezultatele nu sunt cele scontate. Prin acest mecanism de feedback constant, se consolidează atât calitatea serviciilor publice, cât și abilitarea comunității de a se implica activ și informat în guvernare. În fond, atunci când politicile locale sunt ajustate pe baza unor informații obiective și actualizate, eficiența și relevanța lor cresc semnificativ.

Astfel, prezentul ghid vine drept suport pentru Autoritățile Publice Locale, pentru a utiliza cât mai eficient datele statistice în procesul decizional. Acest instrument vine cu informație utilă și exemple practice despre cum reprezentanții APL, în special cei din funcțiile de decizie, să poată analiza și interpreta datele statistice, în special cele demografice, despre cum acestea pot fi integrate în documentele de politici publice existente sau în proces de elaborare. De asemenea, ghidul vine cu instrucțiuni privind colectarea propriu-zisă a datelor și stocarea acestora. Și nu în ultimul rând, ghidul vine cu instrucțiuni de reper despre utilizarea concluziilor evidențiate și abordarea acestora în procesul decizional.

Acest ghid este elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea guvernării bazate pe date demografice fiabile și dezagregate pentru autoritățile centrale și locale”, implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, finanțat de către Guvernul Elveției.

Proiectul are drept scop consolidarea capacităților autorităților centrale și locale de a utiliza date demografice fiabile pentru fundamentarea proceselor decizionale și elaborarea politicilor publice bazate pe dovezi. În acest sens, inițiativa sprijină autoritățile în analiza, interpretarea și integrarea datelor statistice în procesele de planificare strategică, precum și în adaptarea documentelor de politici la evoluțiile și tendințele demografice. Activitățile proiectului includ mentorat tehnic, coaching individual și asistență metodologică pentru elaborarea și implementarea inițiativelor comunitare orientate spre îmbunătățirea bunăstării populației. Totodată, proiectul oferă suport pentru identificarea surselor suplimentare de finanțare și atragerea investițiilor relevante în dezvoltarea locală. Prin consolidarea competențelor instituționale și promovarea unei guvernanțe bazate pe date, proiectul contribuie la dezvoltarea unor practici administrative mai eficiente, incluzive și receptive la nevoile populației, adaptate diversității și schimbărilor demografice.

The post Ghid practic pentru autoritățile publice locale privind utilizarea datelor statistice în procesul de luare a deciziilor appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Prezenta selecție se desfășoară în cadrul proiectului „Angajament civic pentru împuternicirea tinerilor și femeilor”, implementat de Fundația Est-Europeană (EEF) în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) și Organizația Necomercială „Agenția Regională de Dezvoltare” din Tiraspol. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia și își propune să consolideze rolul societății civile în promovarea egalității de gen și a participării tinerilor la procesele de luare a deciziilor în Republica Moldova, în contextul angajamentelor țării privind dezvoltarea democratică și integrarea europeană. Inițiativa răspunde nivelului redus de implicare civică a tinerilor și persistenței inegalităților de gen, care limitează participarea egală a femeilor și bărbaților în viața publică și politică.

În cadrul proiectului, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare deține secretariatul Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare (CIN) și sprijină facilitarea implementării agendei comune de advocacy, vizând cel puțin 15 politici publice. Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare reunește 23 organizații neguvernamentale și activiste care militează pentru drepturile omului, inclusiv ale persoanelor cu dizabilități, victimelor violenței în familie, minorităților etnice, minorităților sexuale și altor grupuri vulnerabile, cu scopul de a contribui la elaborarea și aplicarea consecventă a unui cadru legal nediscriminatoriu în Republica Moldova, precum și la promovarea practicilor pozitive internaționale privind nediscriminarea.

Republica Moldova urmează a fi examinată în cadrul celui de-al patrulea ciclu al Evaluării Periodice Universale (UPR), în sesiunea Grupului de lucru programată pentru ianuarie–februarie 2027. Termenul-limită stabilit de Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) pentru depunerea contribuțiilor părților interesate este 17 iulie 2026. În acest context, CIN își propune elaborarea unui raport alternativ comun, care să reflecte poziția consolidată a organizațiilor membre și să evidențieze lacunele și restanțele statului în asigurarea drepturilor omului din perspectiva egalității, nediscriminării și incluziunii.

Raportul va integra transversal perspectiva de gen, drepturile tinerilor și drepturile persoanelor cu dizabilități, astfel încât situația acestor grupuri să fie analizată consecvent în toate domeniile abordate, iar recomandările formulate să răspundă nevoilor lor specifice. Documentul va valorifica recomandările primite de Republica Moldova în ciclurile anterioare ale UPR, precum și observațiile mecanismelor internaționale și regionale relevante în domeniul drepturilor omului.

Raportul va reflecta angajamentele asumate de CIN prin manifestul Coaliției, transversala de gen și recomandările formulate de organizațiile membre, asigurând coerența între prioritățile de advocacy ale Coaliției și pozițiile exprimate în documentul comun depus la OHCHR.

Scopul misiunii

Obiectivul misiunii constă în elaborarea, în limba engleză, a Raportului alternativ al CIN pentru cel de-al patrulea ciclu UPR privind Republica Moldova, în comun cu organizațiile membre ale Coaliției și transmis OHCHR în formatul și conform cerințelor tehnice aplicabile contribuțiilor părților interesate, în termenul stabilit.

Sarcini

• Analiza recomandărilor adresate Republicii Moldova în ciclurile anterioare ale UPR și a stadiului implementării acestora, din perspectiva egalității, nediscriminării și incluziunii.
• Consultarea organizațiilor membre ale CIN în vederea colectării datelor, identificării priorităților comune și elaborării documentului comun, asigurând caracterul consolidat și reprezentativ al raportului.
• Asigurarea că raportul reflectă angajamentele asumate de CIN prin manifestul Coaliției, transversala de gen și recomandările formulate de organizațiile membre.
• Elaborarea Raportului alternativ în limba engleză, ca depunere comună (joint submission), cu respectarea strictă a structurii și cerințelor tehnice stabilite de OHCHR în Ghidul tehnic pentru contribuțiile părților interesate aferent ciclului IV, integrând transversal perspectiva de gen, situația tinerilor și a persoanelor cu dizabilități.
• Formularea unor recomandări de tip SMART, specifice, măsurabile, realizabile, relevante și încadrate în timp, corelate cu temele abordate în raport și adresate autorităților competente.
• Elaborarea, după caz, a matricei de implementare a recomandărilor anterioare, ca anexă la contribuția principală.
• Consultarea versiunii prefinale cu membrii CIN și ajustarea versiunii finale conform recomandărilor recepționate.
• Introducerea raportului exclusiv prin sistemul online de înregistrare a contribuțiilor al OHCHR, până la data de 17 iulie 2026.

Cerințe față de expert/ă

• Studii superioare în drept, drepturile omului, științe politice, sociologie, asistență socială sau domenii conexe.
• Experiență profesională de cel puțin 5 ani în domeniul drepturilor omului, egalității și nediscriminării.
• Experiență practică în elaborarea rapoartelor sau a altor materiale analitice în domeniul drepturilor omului. Experiența anterioară în elaborarea rapoartelor alternative pentru mecanismul UPR constituie un avantaj important, întrucât aceste documente urmează o structură și standarde tehnice specifice stabilite de OHCHR, iar termenul restrâns de elaborare și depunere impune familiaritatea prealabilă cu aceste cerințe pentru respectarea integrală a standardelor și termenelor procesului.
• Cunoașterea mecanismelor internaționale de raportare în domeniul drepturilor omului, în special a Evaluării Periodice Universale (UPR).
• Cunoașterea aprofundată a problematicii egalității de gen, drepturilor tinerilor și drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Modalitatea de participare la concurs

Persoanele interesate sunt invitate să transmită dosarele complete, care vor conține:

• Scrisoarea de intenție.
• CV-ul, incluzând datele de contact a două persoane de referință.
• Oferta financiară.
• Exemple de rapoarte alternative sau materiale analitice elaborate anterior, relevante pentru sarcină, de preferință rapoarte alternative pentru mecanismul UPR.
• În cazul entităților juridice, portofoliul organizației și CV-ul expertului/ei care va realiza nemijlocit activitatea.

Depunerea dosarelor

Dosarele complete vor fi expediate prin e-mail la adresele cojocaru.cristina.cpd@gmail.com și cpd@progen.md, cu mențiunea „Expert elaborare Raport alternativ – UPR ciclul IV”, până la data de 28 iunie 2026, ora 23:59. Vor fi evaluate doar dosarele complete. Despre rezultatele concursului vor fi anunțați doar candidații selectați.

Persoana de contact: Gheorghina Drumea, e-mail: secretariat.cin@gmail.com, +373 79736580.

The post Termeni de Referință extins privind selectarea unei experte/unui expert în elaborarea Raportului alternativ pentru cel de-al patrulea ciclu al Evaluării Periodice Universale (EPU/UPR) privind Republica Moldova appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Autoritățile competente, alături de societatea civilă și partenerii de dezvoltare, s-au reunit pe 22 iunie 2026 pentru a evalua sistemul actual și a sublinia necesitatea reformelor înainte de scrutinele așteptate în perioada 2027-2029 (alegerile locale generale, prezidențiale și parlamentare). Dialogul public a fost organizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în parteneriat cu PNUD, cu susținerea Norvegiei, Suediei și Danemarcei.

„Avem o cotă care funcționează pentru liste, dar care a dispărut acolo unde se ia decizia executivă. Obligația de 40% pentru componența Guvernului a existat, însă a fost transformată într-o simplă recomandare, iar rezultatul se vede: reprezentarea femeilor în executiv depinde acum doar de bunăvoința politică. Aceasta este lacuna pe care propunem să o corectăm”, menționează Natalia Covrig, Directoare executivă, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

„Experiența ultimelor cicluri electorale demonstrează că măsurile legislative bine concepute pot produce schimbări reale în reprezentarea politică. Totuși, o democrație autentic incluzivă presupune ca fiecare cetățean să aibă nu doar dreptul formal de a participa, ci și oportunitatea reală de a fi reprezentat. Din această perspectivă, este important să continuăm eforturile de eliminare a barierelor care limitează participarea femeilor, a persoanelor cu dizabilități și a altor grupuri subreprezentate în viața publică și politică”, spune Pavel Postică, Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Analiza proceselor electorale din Republica Moldova demonstrează că reprezentarea politică a femeilor crește semnificativ  atunci când există reglementări legislative ferme, cum este sistemul de cotă dublă aplicat în alegerile parlamentare și locale. Cu toate acestea, actuala formulă privind prevederile de plasament „4 din 10” permite în continuare concentrarea femeilor în zonele neeligibile ale listelor de candidați. Analiza CPD constată că implementarea unui sistem de tip „zipper” (alternanță de poziționare pe liste, adică câte o femeie și un bărbat, pe rând) ar fi crescut ponderea femeilor în Parlament la 48,5% și ar fi eliminat erorile tehnice de pe listele cu puține persoane candidate înscrise la nivel local.

Pe de altă parte, potrivit unui studiu CPD, persoanele cu dizabilități, deși reprezintă aproximativ 7% din populație și 5% din electoratul Republicii Moldova,  au o reprezentare politică aproape nulă, fiind absente din Parlament. Totodată, din cauza unei infrastructuri fizice și informaționale încă inaccesibile, participarea la scrutine este împovărată.

Autorii constată că minoritățile etnice rămân subreprezentate, iar datele despre candidații din aceste comunități nu sunt colectate sistematic.

Notele de politici prezentate la dialogul public vin cu recomandări precum:

• Înlocuirea actualei formule „4 din 10″ cu una dintre formulele de plasament mai stricte: alternanța strictă „zipper” (1/1), sistemul „2/1″ (cel puțin un candidat de sex opus la fiecare două poziții) sau sistemul „3/2″ (minimum doi candidați de sex opus la fiecare cinci poziții);
• Reintroducerea cotei imperative de minimum 40% pentru fiecare sex în componența Guvernului. Această obligație a existat prin Legea nr. 71/2016, dar a fost transformată în 2017 într-o simplă recomandare, fără prag numeric și fără sancțiuni, astfel încât reprezentarea echilibrată nu mai este garantată și depinde de contextul politic. Se propune corelarea cotei cu votul de învestitură parlamentară, pentru ca o listă de Guvern care nu o respectă să nu poată primi votul de încredere;
• Ajustarea cadrului normativ, astfel încât să permită participarea la vot a persoanelor aflate sub tutelă sau măsuri de ocrotire judiciară. Aproximativ 4.000 de persoane sunt în prezent private de capacitate juridică, ceea ce contravine Convenției Națiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CRPD) și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO);
• Introducerea unor măsuri de stimulare a candidaturii persoanelor cu dizabilități și a minorităților etnice, după modelul facilităților discutate pentru femei: condiții mai favorabile la înregistrare (de exemplu, prag redus de semnături pentru candidații independenți), stimulente financiare pentru partidele incluzive și cote de reprezentare;
• Colectarea sistematică și publicarea de către CEC a datelor dezagregate pe gen, etnie și dizabilitate, pe baza autodeclarării voluntare la depunerea dosarelor. În prezent nu se știe câți candidați și candidate, indiferent de tipul alegerilor, sunt persoane cu dizabilități sau de etnie romă;
• Alocarea de fonduri publice pentru accesibilizarea secțiilor de votare (doar circa 5,67% erau pe deplin accesibile în 2025, iar peste 65% rămâneau inaccesibile), dar și asigurarea accesibilității informaționale: interpretare mimico-gestuală, subtitrare, formate ușor de citit, Braille și site-uri conforme cu standardele Web Content Accessibility Guidelines (WCAG).

„Produsele analitice prezentate astăzi oferă o imagine clară, bazată pe date concrete, atât asupra progreselor notabile, cât și asupra provocărilor rămase în ceea ce privește reprezentarea femeilor și caracterul incluziv al alegerilor. Cotele au contribuit la dublarea reprezentării femeilor în consiliile locale din Moldova. Cu toate acestea, prea multe secții de votare rămân inaccesibile. Trebuie să mergem mai departe: participarea egală a femeilor și a persoanelor cu dizabilități nu poate aștepta. Recomandările prezentate în aceste documente merită o atenție serioasă. Asigurarea accesibilității depline a vieții politice, de la sediile partidelor până la urnele de vot, nu este doar o sarcină tehnică; este o necesitate democratică”, a declarat Seher Ariner, Reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.

Participanții la dialog au conchis că reformele propuse nu privesc doar femeile sau persoanele cu dizabilități, ci calitatea democrației pentru toți cetățenii. Anul 2026, înaintea ciclului electoral 2027-2029, rămâne momentul în care aceste schimbări pot fi încă adoptate la timp.

Vă invităm să răsfoiți mai jos materialele informative privind aceste note:  

The post Reprezentarea echitabilă în procesul decizional: note de politici pentru a spori implicarea femeilor și persoanelor cu dizabilități appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Inițiativa face parte din proiectul „Guvernarea Bazată pe Date”, desfășurat în 10 autorități publice locale (APL) din țară, finanțat de Elveția și implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în Moldova, în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD). Dincolo de componenta logistică, adică asistența financiară directă de 15.000 USD oferită de UNFPA, inițiativa a generat o schimbare de paradigmă la nivelul managementului local, încurajând utilizarea datelor demografice în planificarea strategică și viziunea primăriei. Anterior, procesul decizional din cadrul administrației locale din satul Copceac reflecta o abordare predominant reactivă, dictată de urgențele stringente de moment și de presiunea directă a comunității – o realitate comună multor localități rurale. Resursele bugetare limitate erau dispersate pentru a atenua crize imediate, în absența unui mecanism de analiză a cauzelor structurale.

„Viziunea de dezvoltare a oricărei comunități trebuie să aibă la bază indicatori concreți, în special demografici — numărul populației, structura pe vârste și sexe, dar și tendințele de lungă durată, prin corelarea trecutului cu perspectivele de viitor. Aceste date influențează deciziile majore, ajutându-ne să înțelegem oportunitatea reală a fiecărei investiții, de la infrastructura socială la cea de agrement.”, explică Anatoli Talmaci, viceprimarul satului Copceac.

Anatoli Talmaci, viceprimarul satului Copceac

Primul pas spre o administrație modernă a fost maparea exactă a problemelor locale, o strategie cheie pentru alocarea corectă a fondurilor și combaterea migrației.

„La începutul acestui drum nu dețineam o imagine de ansamblu completă, însă profilul demografic actual al satului Copceac confirmă că înființarea acestui centru a fost cea mai inspirată decizie. Fără date de încredere și o analiză riguroasă este imposibil să planifici dezvoltarea sustenabilă a unei localități. Pentru noi, acest proiect a fost o lecție valoroasă, reconfirmând faptul că orice intervenție comunitară durabilă necesită un fundament solid.”, a concluzionat viceprimarul.

Răspunsul local la o realitate demografică complexă

Indicatorii demografici din satul Copceac semnalează necesitatea unei intervenții structurate imediate. În ultimul deceniu, pe fondul transformărilor socio-economice din regiune, populația localității a scăzut cu aproximativ 12%, ajungând la un total actual de peste 6.870 de locuitori. Un alt semnal de alarmă este procesul de îmbătrânire a populației – persoanele cu vârsta de peste 60 de ani reprezintă 20,7% din comunitate (1.332 de cetățeni). Totuși, deși fenomenul este unul avansat la nivel local, Copceac se situează încă sub media națională de îmbătrânire demografică, estimată la circa 26%.

„În prezent, peste 500 de seniori interacționează deja cu acest centru, validând importanța sa strategică pentru localitate. Dincolo de serviciile pe care le oferă, viziunea noastră este mult mai amplă. Ne dorim ca acest centru să nu fie perceput exclusiv ca un spațiu de asistență pentru persoanele în vârstă.”, spune Anatoli Talmaci,

Centru Multifuncțional de Servicii Sociale integrează patru servicii esențiale: o cantină socială cu livrare la domiciliu pentru nedeplasabili, o spălătorie și un duș social pentru asigurarea igienei persoanelor aflate în dificultate, precum și un punct de colectare și distribuție a ajutorului umanitar oferit de diasporă și organizațiile internaționale. Se estimează că, pe parcursul unui singur an, de serviciile noului centru vor beneficia direct peste 1.500 de persoane.

„Obiectivul nostru este să integrăm un număr cât mai mare de beneficiari într-un hub comunitar viu, destinat dialogului între generații. Va fi un loc de întâlnire unde tinerii și seniorii vor desfășura activități comune, iar pensionarii își vor putea exprima liber viziunile și inițiativele, transformând îmbătrânirea activă într-un proces firesc și demn. Rolul autorităților locale este tocmai acesta: de a crea condițiile optime pentru a preveni izolarea și abandonul, oferindu-le un spațiu al socializării în locul singurătății.”, conchide viceprimarul.

Centrul Multifuncțional de Servicii Sociale din satul Copceac

Combaterea șomajului și independență energetică

Pe lângă componenta strict socială, proiectul aduce o valoare adăugată economiei locale prin crearea a cel puțin 5 locuri noi de muncă. Procesul de recrutare se va concentra în mod special pe tinerii din categoria NEET (tineri care nu urmează o formă de învățământ și nu au un loc de muncă), oferindu-le acestora o șansă de integrare profesională acasă și prevenind astfel migrația forțată. Noii angajați vor beneficia de un program riguros de formare profesională și comunicare incluzivă sub ghidajul experților în domeniu.

„Prin fiecare proiect pe care îl implementăm, obiectivul nostru prioritar este generarea de noi locuri de muncă, fie că apelăm la finanțare din bugetul local ori de stat, fie că sprijinim inițiativele din sectorul privat. Dincolo de impactul fiscal direct – prin colectarea de taxe și creșterea veniturilor locale –, extinderea gradului de ocupare a forței de muncă aduce o satisfacție profundă, fiind cel mai sigur indicator al viabilității, rezilienței și dezvoltării durabile a comunității noastre.”

Un alt aspect remarcabil este sustenabilitatea ecologică și financiară a clădirii. Datorită parteneriatelor anterioare și integrării în programe europene, clădirea centrului beneficiază de surse alternative de energie (panouri solare și cazane pe biomasă). Această tranziție către energia verde va diminua drastic costurile operaționale pentru electricitate și încălzire, asigurând funcționarea neîntreruptă a centrului indiferent de crizele sau fluctuațiile de pe piața energetică.

Poză captură cu angajații Centrului Multifuncțional de Servicii Sociale

Un model de bune practici pentru Republica Moldova

Aliniat obiectivelor Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”, proiectul de la Copceac demonstrează cum o autoritate publică locală poate genera reziliență prin cooperare strategică. Prin fuziunea dintre resursele locale, suportul organizațiilor internaționale și implicarea activă a cetățenilor, satul Copceac se profilează ca un veritabil model de bune practici în regiune.

Dincolo de cifre, indicatori de performanță și dotări tehnice de ultimă generație, proiectul are ca miză cea mai importantă recâștigarea demnității umane și consolidarea sentimentului de solidaritate colectivă în interiorul comunității.

___________________________

Acest articol a fost creat în cadrul proiectului „Consolidarea guvernării bazate pe date demografice fiabile și dezagregate pentru autoritățile publice centrale și locale”, finanțat de Elveția și cofinanțat și implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în Moldova, în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

The post Povestea satului care a refuzat să devină o statistică: La Copceac, reforma socială este ghidată de date demografice appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Context: Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) anunță extinderea concursului de oferte în vederea selectării unei companii (organizații) care va elabora documentația tehnică pentru reparația și amenajarea unei grupe-creșe din incinta Grădiniței de copii nr. 203 din s. Ghidighici, mun. Chișinău. Concursul este lansat în cadrul proiectului „Creșterea rezilienței și excelenței femeilor prin oportunități de angajare inclusive și de calitate și politici prietenoase familiei” implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în perioada 1.01.2026- 31.12.2026.

Obiectivul concursului: Procurarea serviciilor de elaborare a documentației tehnice pentru reparația și amenajarea unei grupe-creșe din incinta Grădiniței de copii nr. 203 din s. Ghidighici, str. Alexei Mateevici 16 B, mun. Chișinău.

Obiectul contractului:

Compania selectată va asigura elaborarea următoarelor documente și servicii:

• efectuarea releveului tehnic al spațiului;
• elaborarea planurilor tehnice și soluțiilor de amenajare;
• elaborarea caietului de sarcini pentru lucrările de reparație și amenajare;
• elaborarea devizului de cheltuieli conform normativelor în vigoare;
• consultarea beneficiarului privind soluțiile tehnice propuse.

Detaliile privind planul încăperii, care urmează să fie amenajat sunt prezentate în Anexa 1 de mai jos.

Rezultate așteptate: Compania selectată va presta serviciile specificate conform condițiilor solicitate de Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” în prezentul document şi în baza contractului semnat între părţi (compania selectată şi CPD).

1. DOSARUL DE APLICARE va include în mod OBLIGATORIU următoarele elemente:

• Copia certificatului de înregistrare;
• Oferta financiară, în MDL, la cota zero TVA – actele privind aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere vor fi expediate furnizorului selectat;
• Oferta tehnică;
• CV-ul organizației;
• Termenii de realizare și garanție pentru serviciile prestate;
• Portofoliu sau exemple de proiectare similare celor solicitate;
• Declarația de Integritate semnată (Anexa 2 de mai jos).

MODUL DE ÎNTOCMIRE A OFERTELOR FINANCIARE: Oferta financiară va conține, în mod OBLIGATORIU data, semnătura conducătorului, amprenta ștampilei, rechizitele bancare şi datele de contact ale aplicantului (adresă, telefon fix, telefon mobil, e-mail, numele deplin al persoanei de contact). Modelul ofertei financiare a se vedea în Anexa 3 a acestui document.

(!) Oferta financiară nesemnată, fără dată şi ştampilă nu va fi valabilă.

Termenul de valabilitate a ofertelor este de 30 zile.

1. CERINȚE MINIME DE CALIFICARE:

Pentru a se califica, compania aplicantă trebuie să:

• Fie înregistrată oficial în Republica Moldova;
• Dețină experiență în elaborarea documentației tehnice pentru clădiri publice/instituții educaționale (minim 3 ani)
• Dispună de specialiști calificați în proiectare și devize;
• Prezinte exemple de proiecte similare realizate anterior;
• Dețină autorizațiile/licențele necesare, după caz.

CRITERII DE EVALUARE:

• Oferta financiară va fi evaluată în baza principiului celui mai mic preț dintre ofertele tehnice acceptabile, dar și calitatea echipamentelor propuse;
• Experiența companiei în elaborarea documentației tehnice pentru instituții publice/educaționale;
• Termenii și condițiile de executare;
• Corespunderea cerințelor Tor-lui;

Detalii privind punctajul de evaluare a se vedea în Anexa 4.

*Companiile incluse în Lista de interdicție a operatorilor economici ai Agenției de Achiziții Publice https://tender.gov.md/ro/lista-de-interdictie nu vor fi acceptate la concurs și vor fi descalificate.

• PLATA PENTRU SERVICIILE PRESTATE

CPD va efectua plățile prin virament bancar. Transferul către prestator va fi efectuat în lei (MDL).

Perioada de executare a contractului iunie-iulie 2026.

1. INSTRUCȚIUNI PRIVIND DEPUNEREA DOSARULUI DE APLICARE:
   1. Ofertele însoțite de toate documentele, parte a dosarului de aplicare, vor fi expediate doar în format electronic la adresele de email: cristina.cpd@gmail.com.
   2. Subiectului mesajului va indica numele companiei și denumirea cererii de oferte, după modelul:

         ”Denumirea Companiei – Oferta elaborarea documentație tehnice, grădinița Ghidighici.

3. Termenul limită de prezentare a ofertelor este 22 iunie 2026.

Pentru informații suplimentare:

• Cojocaru Cristina, tel. 069844829, e-mail: cojocaru.cristina.cpd@gmail.com

The post TERMENI DE REFERINȚĂ extins privind selectarea companiei care va elabora documentația tehnică pentru reparația și amenajarea unei grupe – creșă din incinta Grădiniței din s. Ghidighici, mun. Chișinău appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În cadrul proiectului, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare deține secretariatul Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare (CIN) și sprijină facilitarea implementării agendei comune de advocacy, vizând cel puțin 15 politici publice. Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare reunește 23 organizații neguvernamentale și activiste care militează pentru drepturile omului, inclusiv ale persoanelor cu dizabilități, victimelor violenței în familie, minorităților etnice, minorităților sexuale și altor grupuri vulnerabile, cu scopul de a contribui la elaborarea și aplicarea consecventă a unui cadru legal nediscriminatoriu în Republica Moldova, precum și la promovarea practicilor pozitive internaționale privind nediscriminarea.

Republica Moldova urmează a fi examinată în cadrul celui de-al patrulea ciclu al Evaluării Periodice Universale (UPR), în sesiunea Grupului de lucru programată pentru ianuarie–februarie 2027. Termenul-limită stabilit de Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) pentru depunerea contribuțiilor părților interesate este 17 iulie 2026. În acest context, CIN își propune elaborarea unui raport alternativ comun, care să reflecte poziția consolidată a organizațiilor membre și să evidențieze lacunele și restanțele statului în asigurarea drepturilor omului din perspectiva egalității, nediscriminării și incluziunii.

Raportul va integra transversal perspectiva de gen, drepturile tinerilor și drepturile persoanelor cu dizabilități, astfel încât situația acestor grupuri să fie analizată consecvent în toate domeniile abordate, iar recomandările formulate să răspundă nevoilor lor specifice. Documentul va valorifica recomandările primite de Republica Moldova în ciclurile anterioare ale UPR, precum și observațiile mecanismelor internaționale și regionale relevante în domeniul drepturilor omului.

Raportul va reflecta angajamentele asumate de CIN prin manifestul Coaliției, transversala de gen și recomandările formulate de organizațiile membre, asigurând coerența între prioritățile de advocacy ale Coaliției și pozițiile exprimate în documentul comun depus la OHCHR.

Scopul misiunii

Obiectivul misiunii constă în elaborarea, în limba engleză, a Raportului alternativ al CIN pentru cel de-al patrulea ciclu UPR privind Republica Moldova, în comun cu organizațiile membre ale Coaliției și transmis OHCHR în formatul și conform cerințelor tehnice aplicabile contribuțiilor părților interesate, în termenul stabilit.

Sarcini

• Analiza recomandărilor adresate Republicii Moldova în ciclurile anterioare ale UPR și a stadiului implementării acestora, din perspectiva egalității, nediscriminării și incluziunii.
• Consultarea organizațiilor membre ale CIN în vederea colectării datelor, identificării priorităților comune și elaborării documentului comun, asigurând caracterul consolidat și reprezentativ al raportului.
• Asigurarea că raportul reflectă angajamentele asumate de CIN prin manifestul Coaliției, transversala de gen și recomandările formulate de organizațiile membre.
• Elaborarea Raportului alternativ în limba engleză, ca depunere comună (joint submission), cu respectarea strictă a structurii și cerințelor tehnice stabilite de OHCHR în Ghidul tehnic pentru contribuțiile părților interesate aferent ciclului IV, integrând transversal perspectiva de gen, situația tinerilor și a persoanelor cu dizabilități.
• Formularea unor recomandări de tip SMART, specifice, măsurabile, realizabile, relevante și încadrate în timp, corelate cu temele abordate în raport și adresate autorităților competente.
• Elaborarea, după caz, a matricei de implementare a recomandărilor anterioare, ca anexă la contribuția principală.
• Consultarea versiunii prefinale cu membrii CIN și ajustarea versiunii finale conform recomandărilor recepționate.
• Introducerea raportului exclusiv prin sistemul online de înregistrare a contribuțiilor al OHCHR, până la data de 17 iulie 2026.

Cerințe față de expert/ă

• Studii superioare în drept, drepturile omului, științe politice, sociologie, asistență socială sau domenii conexe.
• Experiență profesională de cel puțin 5 ani în domeniul drepturilor omului, egalității și nediscriminării.
• Experiență practică în elaborarea rapoartelor sau a altor materiale analitice în domeniul drepturilor omului. Experiența anterioară în elaborarea rapoartelor alternative pentru mecanismul UPR constituie un avantaj important, întrucât aceste documente urmează o structură și standarde tehnice specifice stabilite de OHCHR, iar termenul restrâns de elaborare și depunere impune familiaritatea prealabilă cu aceste cerințe pentru respectarea integrală a standardelor și termenelor procesului.
• Cunoașterea mecanismelor internaționale de raportare în domeniul drepturilor omului, în special a Evaluării Periodice Universale (UPR).
• Cunoașterea aprofundată a problematicii egalității de gen, drepturilor tinerilor și drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Modalitatea de participare la concurs

Persoanele interesate sunt invitate să transmită dosarele complete, care vor conține:

• Scrisoarea de intenție.
• CV-ul, incluzând datele de contact a două persoane de referință.
• Oferta financiară.
• Exemple de rapoarte alternative sau materiale analitice elaborate anterior, relevante pentru sarcină, de preferință rapoarte alternative pentru mecanismul UPR.
• În cazul entităților juridice, portofoliul organizației și CV-ul expertului/ei care va realiza nemijlocit activitatea.

Depunerea dosarelor

Dosarele complete vor fi expediate prin e-mail la adresele cojocaru.cristina.cpd@gmail.com și cpd@progen.md, cu mențiunea „Expert elaborare Raport alternativ – UPR ciclul IV”, până la data de 20 iunie 2026, ora 23:59. Vor fi evaluate doar dosarele complete. Despre rezultatele concursului vor fi anunțați doar candidații selectați.

Persoana de contact: Gheorghina Drumea, e-mail: secretariat.cin@gmail.com, +373 79736580.

The post Termeni de Referință privind selectarea unei experte/unui expert în elaborarea Raportului alternativ pentru cel de-al patrulea ciclu al Evaluării Periodice Universale (EPU/UPR) privind Republica Moldova appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Documentul este structurat în șapte capitole care oferă o analiză comprehensivă a sistemului de cotă dublă și a reprezentării de gen. Acesta examinează evoluția legislației privind sistemul de cotă dublă, impactul acestuia asupra reprezentării echitabile de gen, precum și limitele și lacunele în aplicarea sa. De asemenea, documentul include un set de recomandări, analizează nivelul de reprezentare de gen în guvern și prezintă atât experiența internațională în promovarea participării femeilor în guverne, cât și bune practici globale privind asigurarea unei reprezentări echilibrate de gen în viața politică.

Studiul a fost realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cu susținerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova, și finanțat de Norvegia, Suedia și Danemarca.

_____________

ENG: ”Why should the double quota system be revised? The impact of electoral changes on gender representation in decision-making and the need for a new phase of reform”

The policy note reflects the impact of electoral changes on gender representation in decision-making and the need for a new phase of reform. Consequently, the evolution of women’s representation in Moldova’s elected bodies demonstrates that the progress made over the last decade is not the result of spontaneous changes in electoral behaviour, but the direct effect of deliberate legislative interventions. The introduction and consolidation of the double quota system have functioned as an essential corrective mechanism, transforming the principle of gender equality from a declarative norm into an effective tool for rebalancing representation in the decision-making process.

The document is structured into seven chapters that provide a comprehensive analysis of the double quota system and gender representation. It examines the evolution of legislation on the double quota system, its impact on equitable gender representation, as well as the limitations and gaps in its implementation. The document also includes a set of recommendations, analyzes gender representation in government, and presents both international experience in promoting women’s representation in governments and broader global practices in advancing gender-balanced representation in political life.

The study was conducted by the Partnership for Development Center, with the support of UNDP Moldova, in partnership with UN Women Moldova, and funded by Norway, Sweden, and Denmark.

DOWNLOAD HERE THE ENG VERSION

The post Notă analitică: DE CE TREBUIE REVIZUIT SISTEMUL DE COTĂ DUBLĂ? Impactul modificărilor electorale asupra reprezentării de gen în procesul decizional și necesitatea unei noi etape de reformă appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.