La nivel european, persoanele rome reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică, cu o populație estimată între 10 și 12 milioane de persoane, dintre care aproximativ 6 milioane trăiesc în Uniunea Europeană. Indicatorii sociali arată că o mare parte a populației rome continuă să se confrunte cu sărăcie, excluziune socială și discriminare. Documentele strategice promovate de Comisia Europeană, inclusiv cadrul pentru perioada 2020–20302 , sugerează că inegalitățile nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unor mecanisme care se reproduc în timp. Diferențele dintre țări în ceea ce privește implementarea arată că existența cadrului strategic nu garantează schimbări semnificative la nivel de rezultate. De exemplu, potrivit analizelor Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, majoritatea statelor nu sunt pe traiectoria de a atinge obiectivele stabilite pentru 2030 în domenii precum educația, ocuparea sau sănătatea.

În Republica Moldova, situația este complicată încă de la nivelul datelor de bază. Conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor 2024, populația de etnie romă constituie circa 0,4% (9,3 mii) din totalul populației. Cu toate acestea, alte surse și cercetări sugerează valori considerabil mai mari, ceea ce indică limite importante ale datelor oficiale. Această diferență nu ține doar de metodologie, ci reflectă și reticența unei părți a populației de a se autoidentifica ca fiind de etnie romă, pe fondul stigmatizării persistente. Consecința directă este că politicile publice sunt construite pe o bază de date incompletă, ceea ce limitează capacitatea acestora de a răspunde adecvat nevoilor. Dincolo de problema datelor, situația romilor este caracterizată de un cumul de dezavantaje care se influențează reciproc. Accesul redus la educație duce, în multe cazuri, la oportunități limitate de angajare, iar veniturile scăzute afectează condițiile de trai și accesul la servicii. Aceste relații persistă în lipsa unor intervenții coerente și susținute. În același timp, experiențele de discriminare, fie în sistemul educațional, pe piața muncii sau în relația cu instituțiile, reduc încrederea în autorități și descurajează participarea socială.

În acest context, analiza de față urmărește să sintetizeze principalele constatări privind inegalitățile care afectează populația de etnie romă din Republica Moldova, pornind de la datele disponibile și de la tendințele observate la nivel european. Accentul este pus pe identificarea acelor domenii în care decalajele sunt cele mai pronunțate și unde sunt necesare intervenții la nivel de politici publice.

The post Notă analitică: INCLUZIUNEA CARE ÎNTÂRZIE. SITUAȚIA POPULAȚIEI DE ETNIE ROMĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Discuția despre corupția electorală a căpătat o acuitate deosebită în Republica Moldova în ultimii ani, pe fondul unor alegeri tensionate și al unei avalanșe de cazuri documentate de autorități. Fenomenul, manifestat prin cumpărarea voturilor și utilizarea de rețele informale pentru influențarea rezultatului alegerilor, a determinat Parlamentul să intervină legislativ. În acest cadru, prin Legea nr. 230/20243 a fost introdus art. 471 în Codul Contravențional4 , care sancționează pretinderea, acceptarea sau primirea de foloase de către alegători în legătură cu exercitarea drepturilor electorale, menținând excepția pentru materialele de agitație achitate din fondul electoral. Regimul de sancțiuni a fost stabilit între amenzi între 500–750 u.c. și o cauză specială de nepedepsire pentru autodenunț și cooperare, însă adoptarea rapidă, chiar înaintea perioadei electorale, a atras critici privind proporționalitatea și transparența. Aplicarea inițială a normei contravenționale a presupus o separare funcțională, IGP documenta și întocmea proceseverbale, iar competența de examinare și sancționare aparținea CNA. În lipsa unei capacități operative suficiente și pe fondul volumului ridicat de cazuri, în martie 2025 competența pentru art. 47/1 a fost transferată la MAI (INSP), ceea ce a accelerat aplicarea sancțiunilor și a sporit încasările din amenzi într-un interval scurt, fără a exclude, însă, dezbaterile privind garanțiile procesuale și uniformitatea practicii, aspecte constatate inclusiv din procesul de examinare a hotărârilor judecătorești. Pe plan penal, art. 1811 Cod Penal5 a rămas instrumentul central pentru coruperea activă a alegătorilor (oferirea/darea de foloase), cu înăsprirea pedepsei în 2025 și lărgirea sferei de incriminare prin includerea promisiunii ca modalitate tipică, respectiv sancțiuni agravante când fapta servește interesele grupurilor criminale. În ansamblu, evoluția normativă conturează o arhitectură duală, în care contravenționalul acoperă conduita pasivă a alegătorului, iar penalul sancționează conduita activă a ofertantului, cu tendință de înăsprire și extindere a răspunderii, însoțită de preocupări legitime privind proporționalitatea și calitatea procesului de legiferare.

Raportul de față are menirea de a oferi un cadru analitic riguros asupra corupției electorale, concentrându-se pe particularitățile de gen și pe mecanismele care favorizează această practică. Lipsa unor studii dedicate vulnerabilităților diferitelor grupuri sociale la coruperea alegătorilor, precum și evoluția rapidă a fenomenului în ultima perioadă, fac necesară o abordare integrată și interdisciplinară. Documentul urmărește să identifice rolurile femeilor și bărbaților în sistemul de corupere, să evalueze modul în care sunt aplicate sancțiunile contravenționale și penale și să analizeze profilurile sociodemografice ale celor implicați. Pe această bază, raportul va formula recomandări pentru îmbunătățirea cadrului legal și administrativ și pentru dezvoltarea de politici publice care să prevină cumpărarea voturilor și să protejeze drepturile electorale.

The post Studiu: CORUPȚIA ELECTORALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA: PROFILURI SOCIALE, DISPARITĂȚI DE GEN ȘI RĂSPUNS INSTITUȚIONAL appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

La fel, recunoașterea formelor subtile la îmbrățișări și atingeri nepotrivte a crescut dublu în rândul tinerilor. Totuși, datele rămân îngrijorătoare:
• 34% dintre respondenți consideră că victimele provoacă hărțuirea prin comportament sau vestimentație.
• 29,1% dintre respondenți consideră că hărțuirea sexuală nu poate fi evitată în relația cu profesorii;
• 17% au fost martori despre incidente privind hărțuirea sexuală în instituții;
• 23% susțin că persoanele care raportează tind să exagereze gravitatea faptelor.

Cine sunt agresorii? Formele subtile sunt comise cel mai des de colegii de grupă, în timp ce formele medii și grave sunt atribuite studenților din anii mai mari. Deși raportarea a crescut ușor, 44% dintre studenții afectați nu au discutat cu nimeni despre incident. Principala barieră este percepția că incidentul „nu a fost suficient de grav” (37,9%).

Analiza CPD identifică un decalaj critic între amploarea fenomenului și răspunsul statului. În anul 2025, pe portalul instanțelor a fost identificat un singur caz de condamnare, pedepsit exclusiv cu amendă. În prezent, formele subtile și medii ale hărțuirii rămân invizibile pentru cadrul legal actual.

„Conștientizăm că avem mari lacune în cadrul legal existent, dar și la nivel de mecanisme instituționale și atitudine a instituțiilor educaționale față de acest fenomen”, a explicat jurista CPD, Gheorghina Drumea.

Pentru a asigura un mediu educațional sigur, CPD propune patru piloni de intervenție:
1. Crearea unui cadru legal unitar cu mecanisme clare de raportare și protecție împotriva represaliilor.
2. Un organism independent care să investigheze cazurile implicând cadre didactice, cu puterea de a interzice dreptul de a preda.
3. Politici interne obligatorii la nivelul Ministerului Educației și Cercetării (MEC) și desemnarea unor coordonatori de siguranță.
4. Reformarea Codului Penal și a Codului Contravențional pentru a sancționa inclusiv hărțuirea subtilă și medie.

Pe parcursul întregii luni aprilie, dedicată la nivel mondial conștientizării acestui fenomen, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare va desfășura o amplă campanie de sensibilizare privind hărțuirea sexuală în mediul educațional. Având în vedere că percepțiile tinerilor influențează direct reacțiile în situații concrete, CPD îndeamnă publicul larg, elevii și cadrele didactice să adere la această inițiativă prin distribuirea mesajelor de informare pe rețelele de socializare.

Prezenta analiză a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în cadrul proiectului „Suport organizațional”, implementat de Asociația Obștească Centrul Național de Studii și Informare pentru Problemele Femeii ”Parteneriat pentru Dezvoltare”, cu suportul financiar al IM Swedish Development Partner Lund și SIDA.

The post CÂT DE SIGURE SUNT INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN MOLDOVA? Studiu privind percepțiile și amploarea fenomenului hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ din Moldova appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Prezentul document nu este doar o radiografie a carențelor actuale, ci o foaie de parcurs vizionară, menită să ancoreze parcursul european al țării în principiile echității și incluziunii. Recomandările formulate în paginile ce urmează sunt rezultatul unei analize riguroase ce acoperă 14 dimensiuni critice ale egalității de gen și incluziunii sociale, fiind fundamentate pe un amestec solid de date factuale, standarde internaționale (ONU, Consiliul Europei) și cerințe clare ale acquis-ului comunitar.

Ceea ce definește acest Manifest este abordarea intersecțională și sistemică. Recunoaștem faptul că barierele cu care se confruntă cetățenii nu sunt izolate; ele se suprapun și se amplifică reciproc în funcție de gen, dizabilitate, etnie, vârstă sau statut socio-economic. Prin urmare, propunerile noastre nu vizează simple ajustări cosmetice ale legislației, ci o transformare structurală a instituțiilor statului. Ne propunem:

• Trecerea de la egalitatea formală la cea de fond: Nu este suficient să avem legi care interzic discriminarea; avem nevoie de mecanisme care să corecteze dezechilibrele istorice și să ofere remedii efective.

• Responsabilizarea instituțională: De la sistemul de justiție și poliție, până la educație și economie, fiecare sector trebuie să devină unul „sensibil la dimensiunea de gen” și incluziv prin design.

• Sustenabilitatea reformelor: Integrarea europeană trebuie să se simtă în viața de zi cu zi a fiecărei femei, a fiecărui copil cu nevoi speciale și a fiecărei persoane aparținând unui grup marginalizat.

În esență, acest Manifest servește drept punte între aspirațiile politice de integrare și realitatea socială, oferind soluții concrete pentru eliminarea violenței, asigurarea independenței economice și garantarea participării egale la viața publică. Implementarea acestor recomandări reprezintă testul de maturitate al democrației noastre și dovada supremă că Republica Moldova este pregătită să facă parte dintr-o Uniune a valorilor, unde nimeni nu este lăsat în urmă.

The post Drepturile omului sunt un criteriu european! Manifest al societății civile privind garantarea drepturilor femeilor și ale grupurilor vulnerabile ca fundament al procesului de integrare europeană a Republicii Moldova appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Conform studiului „Îngrijirea maternală respectuoasă: Experiențele și perspectivele femeilor din Europa de Est și Asia Centrală” realizat pe un eșantion de 2.616 femei din 17 țări, 67% dintre respondente au raportat cel puțin o formă de maltratare obstetrică în timpul travaliului. Formele de abuz identificate includ:

• Intervenții fără consimțământ (48,1%): Proceduri precum manevra Kristeller, epiziotomia, administrarea de oxitocină sau cezariana, efectuate fără acordul pacientei.

• Interacțiune deficitară cu personalul (47,4%): Lipsa informațiilor, presiuni exercitate asupra deciziilor mamei sau refuzul prezenței unei persoane de sprijin.

• Abuz verbal (24%): Utilizarea unui limbaj umilitor, amenințări sau blamarea mamei pentru starea fătului.

• Abuz fizic și sexual (cca. 10%): Cazuri de imobilizare fizică de pat (12%) sau manipulări genitale nerespectuoase și atingeri inadecvate (10,4%).

Acest raport a fost realizat cu sprijinul UNFPA în Europa de Est și Asia Centrală și al platformei amma.family, fiind documentat de experți/expertele din cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD). 

__________________________________________________________________________________________

Analiza evidențiază categorii specifice de femei care sunt mai expuse riscului de a suferi abuzuri:

• Vârsta: Femeile tinere (18–24 ani) sunt mult mai vulnerabile, raportând o rată a maltratării de 78%, față de 63,5% în cazul grupului de vârstă 35–46 ani.

• Statutul socio-economic: Șomajul, nivelul scăzut de educație și absența unui partener (femei singure sau separate) cresc semnificativ probabilitatea unui tratament nerespectuos.

• Mediul spitalicesc: Nivelul de satisfacție este considerabil mai mare în sistemul privat (70,4%) comparativ cu spitalele publice (49,5%).

O problemă critică identificată este prăpastia dintre experiențele trăite și tragerea la răspundere instituțională. Deși abuzurile sunt frecvente, doar 2% dintre femei raportează oficial incidentele. Această rată scăzută este cauzată de lipsa de încredere în instituții, teama de represalii și normalizarea practicilor abuzive.

Mai mult, peste jumătate dintre femei (53,7%) nu sunt familiarizate cu termenul de „violență obstetrică”, fenomen accentuat în zonele rurale și în regiunile din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan), spre deosebire de Europa de Est, unde inițiativele de advocacy au sporit vizibilitatea subiectului.

Diferențele regionale și sistemice subliniază necesitatea unor reforme profunde în infrastructura de sănătate și în formarea personalului medical. Decalajul dintre sectorul public și cel privat, precum și vulnerabilitatea femeilor aflate la prima naștere, indică deficiențe structurale ce necesită monitorizare și mecanisme de raportare sigure pentru a asigura o îngrijire demnă pentru fiecare mamă.

The post Studiul „Îngrijirea maternală respectuoasă: Experiențele și perspectivele femeilor din Europa de Est și Asia Centrală” appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Indexul Egalității de Gen 2026 măsoară egalitatea de șanse în șase domenii strategice. Ediția din acest an evidențiază o realitate duală – Republica Moldova reușește să implementeze reforme structurale eficiente pentru părinți, dar eșuează în a menține ritmul reprezentării femeilor în structurile executive de vârf.

Cel mai mare salt a fost înregistrat în domeniul Pieței Muncii (+4 puncte). Această dinamică pozitivă este rezultatul direct al reformelor demarate în 2022, care au inclus flexibilizarea concediului de îngrijire a copilului și extinderea serviciilor de creșă. Impact: Rata de ocupare a femeilor cu copii sub 6 ani a crescut cu 13% în ultimii doi ani, ajungând la 50,7%.

Contrar tendinței generale, domeniul Politica a scăzut la 62 de puncte (-2). Declinul este cel mai vizibil în cadrul Cabinetului de Miniștri, unde ponderea femeilor a coborât de la 24% la 21% într-un singur an. Dezechilibrul este critic la nivelul funcțiilor de decizie maximă, 79% din Executiv fiind format din bărbați.

În domeniul Sănătății, deși speranța de viață crește (76,4 ani pentru femei vs. 67,6 ani pentru bărbați), indicele scade din cauza creșterii mortalității masculine prin tumori maligne, inclusiv în rândul copiilor (0-14 ani), fapt ce indică deficiențe în diagnosticarea timpurie și accesul la servicii specializate.

Cea mai îngrijorătoare constatare a raportului este stagnarea indicelui Percepții și Stereotipuri. Datele arată o polarizare socială profundă:

• 62,4% dintre cetățeni consideră că „destinul femeii este familia și gospodăria” (față de 47,9% în 2021).
• 69,1% susțin că datoria principală a bărbatului este de a aduce bani în casă.
• 26,2% consideră că „femeile nu au ce căuta în politică”, o creștere semnificativă față de acum 5 ani.

„Indexul 2026 ne arată că legislația bună poate schimba cifrele pe piața muncii, dar nu poate șterge peste noapte stereotipurile. Avem nevoie de un angajament politic real, nu doar numeric, pentru ca femeile să nu fie forțate să aleagă între carieră și familie sau să fie descurajate de discursuri sexiste.” a declarat Alexandra Ermolenco, directoare de programe, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

„Inegalitatea de gen nu este doar o problemă a femeilor, ci o barieră în calea progresului social general. Ea privează bărbații de dreptul de a fi prezenți activ în creșterea copiilor și, simultan, suprasolicită femeile printr-o distribuție injustă a muncii invizibile. Mai mult, impactul acestor inechități este exacerbat de factori precum etnia, mediul de rezidență, vârsta sau dizabilitatea, transformând vulnerabilitatea în excluziune sistemică pentru categoriile cele mai expuse.”, spune Crstina Snegur, președinta Platformei pentru Egalitate de Gen.

Tot astăzi, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a lansat MANIFESTUL „DREPTURILE OMULUI SUNT UN CRITERIU EUROPEAN” la care s-au alăturat mai multe organizații din societatea civilă. Recomandările prezentate în acest manifest decurg din analiza celor 14 dimensiuni ale egalității de gen și incluziunii și reflectă o sinteză a celor mai stringente reforme necesare pentru avansarea drepturilor femeilor și a grupurilor vulnerabile în contextul integrării europene a Republicii Moldova. Manifestul este în continuare deschis pentru semnare.

______________

Despre publicație: Indexul Egalității de Gen 2026 este realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu susținerea financiară a Uniunii Europene și cofinanțarea Suediei, în cadrul proiectului „Implicarea civică pentru împuternicirea tinerilor și a femeilor”.

The post Indexul Egalității de Gen 2026: Moldova înregistrează 61 de puncte, pe fondul scăderii reprezentării femeilor în Guvern appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Dar ce înseamnă, la modul practic, 41 de zile suplimentare de lucru pentru femei?  

În 2025 s-a înregistrat cea mai mare diferență între salariul mediu al femeilor și cel al bărbaților din ultimii 10 ani. Dimpotrivă, datele actualizate arată că diferența salarială a atins cel mai înalt nivel din ultimii ani. Astfel, în anul 2024 (ultimele date disponibile), diferența salarială de gen a ajuns la 16,6%, ceea ce înseamnă că o femeie a ridicat un salariu mediu anual cu  34 546 lei mai mic decât bărbații, pentru anul precedent. Acest nivel reprezintă cel mai ridicat decalaj înregistrat de-a lungul unui deceniu. Din perspectivă procentuală, dinamica ultimilor ani indică o inversare a unei perioade de relativă stabilitate, cu o creștere vizibilă a diferenței salariale. Aceasta înseamnă că femeile câștigă, în medie, cu peste 16% mai puțin decât bărbații, pentru munca prestată pe parcursul unui an. Din perspectivă monetară, diferența absolută acumulată anual evidențiază un deficit semnificativ de venit pentru femei, care se reflectă direct în nivelul de trai, capacitatea de economisire și contribuțiile la sistemul de asigurări sociale. Recordul atins în 2025 (cea mai mare inegalitate din ultimii 10 ani) se explică prin faptul că în ultimii doi ani a crescut semnificativ numărul femeilor ocupate pe piața muncii, în special a celor cu copii mici, care adesea optează pentru o normă redusă de muncă sau poziții care să le permită reconcilierea vieții profesionale cu responsabilitățile de îngrijire, fapt ce are implicații asupra nivelului salarial. Suplimentar, această inegalitate în raport cu bărbații este amplificată de segregarea ocupațională, concentrarea femeilor în sectoare mai slab remunerate, accesul limitat la poziții de conducere și practici discriminatorii. 

Dacă tendințele din ultimul deceniu se vor menține, diferența salarială se va amplifica în termeni monetari, transformând inegalitatea salarială dintr-o problemă de echitate într-un risc economic cu costuri tot mai mari pentru femei și pentru economie în ansamblu. Din 2013, când diferența salarială era de 11,6% (16.119 MDL), și până în 2024, când a ajuns la 16,6% (34.546 MDL), decalajul a crescut constant, iar această evoluție arată că, dacă tendința continuă, diferența monetară se va accentua și mai mult începând cu 2025. Conform acestor estimări, dacă actualele disparități structurale persistă, diferența salarială va trece de pragul de 50.000 MDL în anul 2030, urmând să atingă un nivel record de 65.613,4 MDL până în 2033. Astfel, în timp ce în intervalul 2020–2023 s-a observat o relativă stagnare în jurul valorii de 31.000 MDL, noul ciclu de creștere prognozat sugerează o dublare a inechității nominale în raport cu deceniul precedent, îndepărtând semnificativ economia de obiectivul echității salariale. Chiar și în ipoteza unei relative stabilități procentuale, simpla creștere a salariilor în sectoarele dominant masculine ar conduce automat la majorarea pierderii anuale suportate de femei. Astfel, în lipsa unor intervenții corective, economia riscă să dubleze în următorul deceniu costul financiar al inegalității comparativ cu perioada anterioară. 

Vă invităm să răsfoiți analiza completă.

The post Analiza CPD: FACTURA INEGALITĂȚII SALARIALE ÎN 2025. Cum femeile pierd anual câteva salarii medii? appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

De ce acest raport?

Scrutinele electorale sunt momente definitorii care indică maturitatea unei societăți. Dincolo de cifre, raportul analizează deschiderea sistemului politic către o participare echitabilă, evidențiind atât progresele obținute, cât și barierele invizibile: stereotipurile, accesul inegal la resurse sau vizibilitatea publică limitată.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) continuă o tradiție de peste 15 ani de monitorizare a proceselor electorale prin lentila egalității de gen, oferind o radiografie detaliată a puterii în politica moldovenească.

Ce am monitorizat?

Analiza noastră s-a concentrat pe șase direcții strategice pentru a înțelege complexitatea inegalităților de gen:

• Configurarea listelor: Respectarea cotei de 40% și a regulilor de poziționare (minimum 4 candidați de același sex la fiecare 10 locuri).

• Resursele financiare: Discrepanțele de venituri și posibilități economice între candidați și candidate.

• Prezența în mass-media: Analiza știrilor, dezbaterilor și talk-show-urilor pentru a măsura vizibilitatea femeilor în campanie.

• Percepția alegătorilor: Cum influențează viziunile despre rolurile de gen în familie și societate opțiunile de vot.

• Oferta politică: Angajamentele partidelor privind egalitatea de gen incluse în programele electorale.

• Administrarea alegerilor: Componența de gen a consiliilor de circumscripție și a birourilor electorale.

___________________________

Acest produs a fost realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cu susținerea proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca. Conținutul acestui material aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea ONU, inclusiv a PNUD, a statelor membre ale ONU sau a donatorilor. 

The post RAPORTUL „REPREZENTARE, PUTERE ȘI INEGALITĂȚI DE GEN ÎN SCRUTINUL PARLAMENTAR 2025” appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Conform Indicelui Distanței Social 2025, societatea moldovenească manifestă, în schimb, o deschidere relativă față de minoritățile etnice și persoanele cu dizabilități, însă ridică ziduri în fața altor categorii.

• Cele mai respinse grupuri: Persoanele LGBT+ înregistrează cel mai mare indice de distanță (5,6), urmate de persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA (4,4) și foștii deținuți (3,6). În aceste cazuri, majoritatea populației refuză orice tip de interacțiune, de la relații de familie până la simpla vecinătate sau colegialitate la locul de muncă.
• Vestea pozitivă: Prejudecățile au scăzut ușor în raport cu persoanele cu dizabilități fizice (indice 1,0) și față de minoritățile lingvistice (persoane de etnie rusă sau care nu vorbesc limba de stat – indice 0,8), sugerând o maturizare a toleranței etnice în Republica Moldova.

„Datele din 2025 ne arată că polarizarea socială nu este doar un concept abstract, ci o realitate care afectează viețile a mii de cetățeni. Creșterea indicelui de la 2,1 la 2,6 este un simptom al unei societăți sub presiune, unde „ceilalți” devin ținte ale excluderii. Este imperativ să trecem de la simpla măsurare la intervenții sistemice care să deconstruiască aceste stereotipuri internalizate.” subliniază Crstina Cojocaru, reprezentanta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

Angelica Frolov, administratoare a Centrului GENDERDOC-M, a declarat că rezultatele nu sunt surprinzătoare și că problema nu ține doar de Republica Moldova, ci reflectă o înrăutățire la nivel global. Ea a precizat că alegerile din țară au amplificat situația, discursul de ură împotriva comunității LGBT+ fiind foarte prezent: din 244 de cazuri documentate în perioada electorală, 57 au vizat persoanele LGBT, mai mult de o pătrime, iar acest lucru nu poate rămâne fără consecințe.

Irina Corobcenco, analistă în domeniul combaterii discursului de ură la Promo-LEX, a reiterat legătura dintre alegeri și intensificarea discursului de ură, explicând că numărul cazurilor în cadrul ultimelor alegeri a crescut de 1,7 ori față de scrutinul din 2021. Ea a menționat că, deși această tendință a fost observată și în anii anteriori, anul trecut, în alegerile parlamentare, creșterea a fost semnificativă.

VIDEO DE LA CONFERINȚA DE PRESĂ AICI. 

Măsurarea s-a realizat prin replicarea scalei Bogardus, pe un eșantion reprezentativ la nivel național. Indicele variază de la 0 (acceptare totală) la 6 (excludere din țară). Studiul face parte dintr-un efort multianual de monitorizare a echității și incluziunii în Republica Moldova, susținut de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

__________________

Despre Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD): CPD este una dintre organizațiile lidere din Republica Moldova în domeniul egalității de gen și incluziunii sociale, cunoscută pentru cercetare, advocacy și elaborarea politicilor publice.

The post Indexul Distanței Sociale 2025: Societatea moldovenească devine mai reticentă față de diversitate appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Analiza a inclus patru categorii de conținut mediatic difuzat în perioada 25 august- 14 septembrie 2025: dezbateri electorale, spoturi de campanie, talk-show-uri și știri. Monitorizarea s-a desfășurat pe 10 posturi de televiziune, urmărind măsura în care a fost asigurată o reprezentare echilibrată de gen: Exclusiv TV, Jurnal TV, Moldova 1, N4, Next TV, One TV, Pro TV Chisinau, R Live, TV8, Vocea Basarabiei TV.

Principalele concluzii ale studiului:                                            

• Prezență redusă în dezbateri: Doar 28,6% dintre participanții la dezbateri au fost femei, deși acestea au reprezentat o parte semnificativă din listele electorale. Adițional, durata totală a intervențiilor femeilor în dezbateri a constituit 37%.
• Marginalizare în știri: Din cele 796 de intervenții a candidaților și candidatelor, femeile apar în 44% dintre știrile difuzate, preponderent în roluri secundare- 55,9%, pe când bărbații se regăsesc majoritate în roluri principale ale emisiilor de știri- 67,7%. Adițional, constatăm că știrile  în care femeile sunt în prim-plan au fost difuzate pe posturi de televiziune cu audiență relativ scăzută și la ore cu audiență joasă.
• Talk-show-urile politice au oferit femeilor o vizibilitate și mai redusă: Din cele 85 de emisiuni monitorizate, doar 35,5% dintre invitații principali și 25% dintre invitații secundari au fost femei. Acestea au participat la talk-show-uri difuzate de posturi TV cu audiență redusă și la ore de emisie nepopulare.
• Reprezentare inegală în spoturi electorale: Bărbații candidați au apărut în peste o treime din totalul spoturilor, în timp ce femeile au avut o pondere de 30%, fiind adesea incluse în spoturi mixte, unde bărbații au predominat. Partide precum BE ”Alternativa”, PP ”PAS” și BE ”Patriotic” au avut o reprezentare mai echilibrată a femeilor în spoturile lor.

Aceste constatări subliniază că femeile candidate sunt adesea excluse din spațiile unde se conturează agendele politice și unde se modelează percepțiile publice. O astfel de situație afectează în mod direct vizibilitatea și șansele electorale ale femeilor.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) monitorizează alegerile din perspectiva egalității de gen de peste 15 ani, contribuind la crearea de politici publice și campanii de informare menite să reducă prejudecățile și să încurajeze participarea egală a femeilor și bărbaților în viața politică. CPD este membru activ al Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte și contribuie la promovarea incluziunii în procesele electorale.

The post Unde au fost femeile în această campanie electorală? Analiza CPD arată o marginalizare profundă în media appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.