Vestea bună este că, în ultimii ani, Republica Moldova a adoptat măsuri concrete pentru a face posibil echilibrul dintre viața de familie și cea profesională: concedii mai flexibile, indemnizații mai generoase, scutiri fiscale, formule flexibile de muncă și servicii noi de îngrijire a copilului. La fel de important, statul a digitalizat procedurile: pentru multe prestații, drepturile se stabilesc astăzi automat, fără să mai depui dosare la ghișeu.

Acest ghid îți arată, pas cu pas, ce instrumente ai la dispoziție, ca părinte, pentru ca viața profesională și cea de familie să nu mai fie alegeri care se exclud reciproc, ci etape care pot fi trăite împreună.

AUTOARE:

Alina ANDRONACHE, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare

Alexandra ERMOLENCO, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare

Acest ghid a fost elaborat de Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în cadrul proiectului „Creșterea rezilienței și excelenței femeilor prin oportunități de angajare incluzive și prietenoase familiei”, finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) și implementat de UN Women și UNFPA în Moldova, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

The post Ce beneficii ai fiind părinte în Republica Moldova și cum le accesezi? Ghid practic pentru părinți appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Pentru o organizație, momentul în care un angajat sau o angajată devine părinte este un punct de decizie: poți pierde un coleg valoros sau o colegă valoroasă, sau îi poți păstra în echipă. Perioada din jurul nașterii nu este doar o chestiune personală a salariatului, ci afectează direct retenția personalului, continuitatea cunoștințelor și stabilitatea echipei. Companiile care își sprijină părinții să rămână sau să revină la muncă își păstrează talentele, competențele și memoria instituțională, reduc costurile de recrutare și își construiesc reputația de angajator la care oamenii vor să lucreze.

Vestea bună este că, în ultimii ani, Republica Moldova a modernizat substanțial cadrul legal privind echilibrul dintre muncă și familie: concedii mai flexibile, indemnizații mai generoase (achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat, nu de către angajator), dreptul la formule flexibile de muncă și servicii noi de îngrijire a copilului, inclusiv la locul de muncă. Pentru tine, ca angajator sau angajatoare, cunoașterea acestor instrumente înseamnă că poți, în același timp, să respecți legea și să transformi politicile prietenoase cu familia într-un avantaj competitiv, cu un cost redus pentru companie.

Acest ghid îți arată, pas cu pas, ce trebuie să faci pentru a respecta legea și ce poți face în plus, ca angajator sau angajatoare, pentru ca părinții din echipa ta să nu fie nevoiți să aleagă între carieră și familie.

AUTOARE:

Alina ANDRONACHE, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare

Alexandra ERMOLENCO, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare

Acest ghid a fost elaborat de Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în cadrul proiectului „Creșterea rezilienței și excelenței femeilor prin oportunități de angajare incluzive și prietenoase familiei”, finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) și implementat de UN Women și UNFPA în Moldova, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

The post Sprijinirea părinților la locul de muncă: ghid pentru angajatori appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Longevitatea nu este însă neutră din perspectiva genului. Femeile reprezintă 62% din populația de 80 de ani și peste, ceea ce înseamnă că sistemele și serviciile destinate persoanelor vârstnice trebuie să răspundă, în mare măsură, realităților de viață ale femeilor. În același timp, femeile ajung la vârsta înaintată cu acumulări diferite de-a lungul vieții: venituri mai mici, perioade mai frecvente de întrerupere a activității profesionale pentru îngrijirea copiilor sau a altor membri ai familiei și o participare mai redusă la sistemele contributive de protecție socială. Pentru bărbați, diferențele se manifestă, în schimb, printro speranță de viață mai redusă și o mortalitate prematură mai ridicată. Astfel, îmbătrânirea populației nu înseamnă doar că oamenii trăiesc mai mult, ci și că femeile și bărbații ajung la vârsta înaintată cu resurse, riscuri și oportunități diferite.

Această perspectivă devine tot mai importantă și în dezbaterea internațională privind drepturile persoanelor vârstnice. În 2025, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a decis elaborarea unui instrument juridic obligatoriu privind drepturile persoanelor în vârstă5 , ceea ce demonstrează o schimbare de paradigmă: persoanele vârstnice nu sunt privite doar prin prisma nevoilor de protecție și îngrijire, ci și ca persoane care trebuie să își poată exercita drepturile, să participe la viața societății și să beneficieze de condiții care să le permită o viață demnă și autonomă pe durata unei perioade mai lungi a vieții.

În Republica Moldova, una din patru persoane are 60 de ani sau mai mult, iar trei din cinci persoane vârstnice sunt femei. Prin urmare, schimbările demografice globale sunt deja o realitate pentru societatea moldovenească. Creșterea numărului și ponderii persoanelor vârstnice pune presiune asupra sistemelor de pensii, sănătate, îngrijire și protecție socială, dar și asupra capacității societății de a asigura participarea și autonomia persoanelor la vârste înaintate. În același timp, efectele îmbătrânirii sunt diferite pentru femei și bărbați și sunt strâns legate de inegalitățile acumulate pe parcursul vieții.

În contextul celor menționate mai sus și a Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare își propune să analizeze situația persoanelor de 60 de ani și peste din această perspectivă, cu accent pe diferențele dintre femei și bărbați și pe modul în care vulnerabilitățile și inegalitățile acumulate de-a lungul vieții se reflectă la vârsta înaintată.

Pachetul complet de recomandări pot fi consultate în documentul de politici publice integrat.

___________________

Această publicație este realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu suportul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Implicarea civică pentru împuternicirea tinerilor și a femeilor”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Organizația Necomercială „Agenția Regională de Dezvoltare” din Tiraspol. Conținutul publicației aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene. 

The post Inegalități care se acumulează: femeile și bărbații vârstnici din Republica Moldova | Analiză CPD appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Prezentul studiu a fost realizat în aprilie 2026 pe un eșantion de 1101 de respondenți. Studiul a fost realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cu susținerea PNUD Moldova și finanțat de Norvegia, Suedia și Danemarca.

The post CORUPȚIA ELECTORALĂ: O REALITATE ASUMATĂ? Studiu privind percepțiile și prevalența expunerii la corupția electorală în Republica Moldova appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Practicile naționale și internaționale arată că instituțiile din sectorul public care au o abordare strategică bazată pe date, sunt mai capabile să anticipeze tendințele și nevoile locale și, în consecință, să întreprindă acțiuni care au un impact pe termen lung. De asemenea, guvernarea bazată pe date asigură un proces decizional transparent, care va prezenta coerent atât succesele cât și eșecurile deciziilor luate, fapt ce va stimula și mai mult implicarea civică și încrederea localnicilor în deciziile luate.

Utilizarea datelor în procesul de guvernare și asigurarea transparenței acestora consolidează încrederea comunității și susține formarea parteneriatelor durabile. Când datele sunt publicate și explicate clar, comunitatea capătă o perspectivă reală asupra progresului înregistrat, iar procesul decizional devine mai transparent și responsabil. Această vizibilitate susține dialogul dintre cetățeni, organizații neguvernamentale și sectorul privat, stimulând formarea unor parteneriate constructive. De asemenea, politicile și proiectele bazate pe cifre concrete pot contribui la evitarea risipei în alocarea bugetară, încurajând investițiile în domeniile care răspund cu adevărat nevoilor locale. În acest context, încrederea publicului în instituțiile locale crește, fiind fundamentată pe fapte măsurabile și rezultate tangibile. În plus, monitorizarea și evaluarea permanentă a proiectelor reprezintă cheia pentru optimizarea continuă a intervențiilor. Stabilirea unor indicatori măsurabili și colectarea recurentă de date permit autorităților să analizeze progresul și să adapteze rapid politicile în cazul în care rezultatele nu sunt cele scontate. Prin acest mecanism de feedback constant, se consolidează atât calitatea serviciilor publice, cât și abilitarea comunității de a se implica activ și informat în guvernare. În fond, atunci când politicile locale sunt ajustate pe baza unor informații obiective și actualizate, eficiența și relevanța lor cresc semnificativ.

Astfel, prezentul ghid vine drept suport pentru Autoritățile Publice Locale, pentru a utiliza cât mai eficient datele statistice în procesul decizional. Acest instrument vine cu informație utilă și exemple practice despre cum reprezentanții APL, în special cei din funcțiile de decizie, să poată analiza și interpreta datele statistice, în special cele demografice, despre cum acestea pot fi integrate în documentele de politici publice existente sau în proces de elaborare. De asemenea, ghidul vine cu instrucțiuni privind colectarea propriu-zisă a datelor și stocarea acestora. Și nu în ultimul rând, ghidul vine cu instrucțiuni de reper despre utilizarea concluziilor evidențiate și abordarea acestora în procesul decizional.

Acest ghid este elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea guvernării bazate pe date demografice fiabile și dezagregate pentru autoritățile centrale și locale”, implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, finanțat de către Guvernul Elveției.

Proiectul are drept scop consolidarea capacităților autorităților centrale și locale de a utiliza date demografice fiabile pentru fundamentarea proceselor decizionale și elaborarea politicilor publice bazate pe dovezi. În acest sens, inițiativa sprijină autoritățile în analiza, interpretarea și integrarea datelor statistice în procesele de planificare strategică, precum și în adaptarea documentelor de politici la evoluțiile și tendințele demografice. Activitățile proiectului includ mentorat tehnic, coaching individual și asistență metodologică pentru elaborarea și implementarea inițiativelor comunitare orientate spre îmbunătățirea bunăstării populației. Totodată, proiectul oferă suport pentru identificarea surselor suplimentare de finanțare și atragerea investițiilor relevante în dezvoltarea locală. Prin consolidarea competențelor instituționale și promovarea unei guvernanțe bazate pe date, proiectul contribuie la dezvoltarea unor practici administrative mai eficiente, incluzive și receptive la nevoile populației, adaptate diversității și schimbărilor demografice.

The post Ghid practic pentru autoritățile publice locale privind utilizarea datelor statistice în procesul de luare a deciziilor appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Documentul este structurat în șapte capitole care oferă o analiză comprehensivă a sistemului de cotă dublă și a reprezentării de gen. Acesta examinează evoluția legislației privind sistemul de cotă dublă, impactul acestuia asupra reprezentării echitabile de gen, precum și limitele și lacunele în aplicarea sa. De asemenea, documentul include un set de recomandări, analizează nivelul de reprezentare de gen în guvern și prezintă atât experiența internațională în promovarea participării femeilor în guverne, cât și bune practici globale privind asigurarea unei reprezentări echilibrate de gen în viața politică.

Studiul a fost realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cu susținerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova, și finanțat de Norvegia, Suedia și Danemarca.

_____________

ENG: ”Why should the double quota system be revised? The impact of electoral changes on gender representation in decision-making and the need for a new phase of reform”

The policy note reflects the impact of electoral changes on gender representation in decision-making and the need for a new phase of reform. Consequently, the evolution of women’s representation in Moldova’s elected bodies demonstrates that the progress made over the last decade is not the result of spontaneous changes in electoral behaviour, but the direct effect of deliberate legislative interventions. The introduction and consolidation of the double quota system have functioned as an essential corrective mechanism, transforming the principle of gender equality from a declarative norm into an effective tool for rebalancing representation in the decision-making process.

The document is structured into seven chapters that provide a comprehensive analysis of the double quota system and gender representation. It examines the evolution of legislation on the double quota system, its impact on equitable gender representation, as well as the limitations and gaps in its implementation. The document also includes a set of recommendations, analyzes gender representation in government, and presents both international experience in promoting women’s representation in governments and broader global practices in advancing gender-balanced representation in political life.

The study was conducted by the Partnership for Development Center, with the support of UNDP Moldova, in partnership with UN Women Moldova, and funded by Norway, Sweden, and Denmark.

DOWNLOAD HERE THE ENG VERSION

The post Notă analitică: DE CE TREBUIE REVIZUIT SISTEMUL DE COTĂ DUBLĂ? Impactul modificărilor electorale asupra reprezentării de gen în procesul decizional și necesitatea unei noi etape de reformă appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Documentul este compartimentat într-un cuprins din cinci capitole care oferă o analiză a incluziunii politice a persoanelor cu dizabilități. Acesta include o introducere, examinează contextul normativ al participării politice a persoanelor cu dizabilități, analizează barierele de participare în procesul decizional, prezintă practici și experiențe internaționale relevante și propune măsuri de politici pentru Republica Moldova.

Studiul a fost realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cu susținerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova, și finanțat de Norvegia, Suedia și Danemarca.

__________

EN: Analitical Note: ”Political inclusion of people with disabilities in the Republic of Moldova: barriers, gaps and directions for reform”

This analytical note examines the level of participation of people with disabilities in decision making processes in the Republic of Moldova, with a focus on the political dimension of this participation. The document analyses both the involvement of people with disabilities in political processes as active participants and their participation in democratic processes as voters or participants in public consultation mechanisms. At the same time, the analysis identifies the main barriers limiting the political participation of this group and explores possible measures to encourage participation, including by drawing on relevant international experiences and practices in the field of political participation of persons with disabilities.

The document is structured into five chapters that provide an analysis of the political inclusion of people with disabilities. It includes an introduction, examines the legal framework for the political participation of people with disabilities, analyzes barriers to participation in the decision-making process, presents relevant international practices and experiences, and proposes policy measures for the Republic of Moldova.

The study was conducted by the Partnership for Development Center, with the support of UNDP Moldova, in partnership with UN Women Moldova, and funded by Norway, Sweden, and Denmark.

DOWNLOAD HERE THE ENG VERSION

The post Notă analitică: INCLUZIUNEA POLITICĂ A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI ÎN REPUBLICA MOLDOVA: BARIERE, LACUNE ȘI DIRECȚII DE REFORMĂ appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

La nivel european, agenda politicilor de sprijin pentru familii s-a consolidat prin instrumente precum Pilonul European al Drepturilor Sociale (Principiul 9) și Directiva (UE) 2019/11582 privind echilibrul între viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor, standarde la care Republica Moldova s-a angajat să se alinieze în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană. În ultimii ani, Republica Moldova a realizat progrese remarcabile în direcția construirii unui cadru de politici familiale moderne și incluzive. Reforma majoră a indemnizațiilor pentru familiile cu copii, inițiată prin Programul „Familia” în 20223 , a flexibilizat concediul pentru îngrijirea copilului, permițând părinților să aleagă între trei opțiuni de durată a indemnizației și să alterneze concediul între mamă și tată. Flexibilizarea concediului de maternitate s-a concretizat prin modificările intrate în vigoare la 1 martie 2023, care au decuplat dreptul la indemnizația de maternitate de suspendarea efectivă a activității profesionale. Femeile pot opta să continue sau să reia activitatea de muncă în perioada concediului prenatal (până la 36 de săptămâni de sarcină) și postnatal, beneficiind concomitent atât de salariu, cât și de indemnizația de maternitate, în baza unei cereri scrise și a concluziei medicale privind starea de sănătate.

Suplimentar, atunci când ambii soți sunt angajați și asigurați, indemnizația poate fi calculată pe baza venitului asigurat mai mare al unuia dintre soți, asigurând o protecție economică sporită a familiei în perioada nașterii copilului. La nivel mai larg, părinții au dreptul de a negocia cu angajatorul aranjamente flexibile ale timpului de muncă (program parțial, telemuncă, ore flexibile), atât la angajare, cât și pe parcursul activității, ceea ce facilitează revenirea graduală pe piața muncii după concediul de maternitate.

Concediul paternal a fost extins la 15 zile calendaristice din 2024, cu posibilitatea de a fi utilizat în fracțiuni pe parcursul primului an de viață al copilului, iar indemnizația unică la nașterea copilului a fost majorată la 21.350 lei începând cu 20254 . A fost introdusă indemnizația lunară de 1.000 lei pentru fiecare copil cu vârsta de până la 2 ani, acordată universal, indiferent de statutul de asigurat al părintelui. Un pas semnificativ pentru incluziunea familiilor adoptive a fost introducerea, începând cu 1 ianuarie 2024, a unui pachet extins de concedii sociale și prestații pentru părinții aflați în proces de adopție, pentru cei care au adoptat un copil sau au plasat un copil în serviciul de tutelă/curatelă. Aceștia beneficiază de indemnizația unică pentru perioada de încredințare a copilului adoptabil, de accesul taților adoptivi la concediul paternal (solicitabil în termen de 12 luni de la data adopției), precum și de stabilirea indemnizației lunare pentru creșterea copilului de la data emiterii deciziei de adopție sau de plasament, asigurând paritate de tratament între familiile biologice și cele adoptive. Persoanele care adoptă sau iau sub tutelă gemeni ori mai mulți copii născuți dintr-o singură sarcină beneficiază, la rândul lor, de indemnizația unică pentru copii născuți gemeni, acordată din data adopției sau a instituirii tutelei.

The post Notă analitică: FAMILIA – O PRIORITATE EUROPEANĂ. PROVOCĂRI ȘI PRIORITĂȚI DE POLITICI PUBLICE PENTRU FAMILIILE CU COPII DIN REPUBLICA MOLDOVA appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Această notă analitică oferă o evaluare cuprinzătoare și sistematică a gradului de aliniere a legislației Republicii Moldova la standardele internaționale și europene în domeniul prevenirii și combaterii violenței și hărțuirii la locul de muncă. Deși Republica Moldova a făcut pași decisivi prin ratificarea Convenției Organizației Internaționale a Muncii numărul 190 și prin modificările aduse Codului muncii, intrate în vigoare la 1 ianuarie 2026, documentul evidențiază existența unui decalaj major între prevalența socială a fenomenului și răspunsul instituțional oficial.

Studiul pornește de la o radiografie dură a realității din țară, arătând că aproximativ zece la sută dintre femeile angajate s-au confruntat cu hărțuirea sexuală în context profesional, însă rata de raportare rămâne extrem de scăzută. Peste șaizeci la sută dintre victime aleg să tacă din cauza unei culturi adânc înrădăcinate a blamării și a lipsei de încredere în mecanismele de protecție. O problemă centrală identificată este vidul de sancționare din jurul formelor subtile și medii de hărțuire, cum ar fi gesturile nepotrivite sau comentariile cu conotație sexuală. Acestea reprezintă nouăzeci la sută din totalul cazurilor, însă ele nu ating pragul constrângerii fizice cerut de Codul penal și nici nu sunt acoperite de o contravenție distinctă, lăsând astfel majoritatea victimelor fără nicio cale de atac eficientă.

În secțiunea principală, nota analizează lacunele normative și instituționale structurate pe treisprezece domenii de intervenție. Autoarele demonstrează cum legislația națională actuală eșuează în a delimita clar hărțuirea sexuală de hărțuirea morală sau de cea discriminatorie, generând confuzie în stabilirea autorităților competente. De asemenea, domeniul de aplicare al protecției este criticat pentru că se limitează aproape exclusiv la salariații cu contracte clasice de muncă, excluzând categorii vulnerabile precum stagiarii, voluntarii, candidații la angajare sau liber-profesioniștii. La nivel corporativ, deși angajatorii sunt obligați să aibă politici interne, normele nu impun o evaluare explicită a riscurilor psihosociale, iar cerințele pentru companiile mici sunt mult prea vagi pentru a fi monitorizate eficient de inspectorii de stat.

Dincolo de identificarea acestor probleme sistemice și a fragmentării canalelor de sesizare care plimbă victimele între instituții diverse, nota analitică are un caracter profund aplicat. Documentul include o anexă tehnică detaliată sub forma unui tabel comparativ, unde sunt formulate propuneri concrete de amendamente legislative pentru Codul muncii, Codul penal și Codul contravențional. Scopul final al acestei analize este de a oferi decidenților politici și specialiștilor o foaie de parcurs clară pentru a transforma legislația fragmentată într-un mecanism coerent, sigur și predictibil, capabil să garanteze confidențialitatea procedurilor, să stopeze represaliile și să asigure remedii reale pentru toți participanții la viața profesională din Republica Moldova.

_____________

Această publicație este elaborată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu suportul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Implicarea civică pentru împuternicirea tinerilor și a femeilor”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Organizația Necomercială „Agenția Regională de Dezvoltare” din Tiraspol. Conținutul publicației aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

The post Nota analitică: „OBLIGAȚII ASUMATE, REFORME NECESARE. Alinierea cadrului legal și instituțional de prevenire și combatere a violenței și hărțuirii la locul de muncă la standardele europene” appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

La nivel european, persoanele rome reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică, cu o populație estimată între 10 și 12 milioane de persoane, dintre care aproximativ 6 milioane trăiesc în Uniunea Europeană. Indicatorii sociali arată că o mare parte a populației rome continuă să se confrunte cu sărăcie, excluziune socială și discriminare. Documentele strategice promovate de Comisia Europeană, inclusiv cadrul pentru perioada 2020–20302 , sugerează că inegalitățile nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unor mecanisme care se reproduc în timp. Diferențele dintre țări în ceea ce privește implementarea arată că existența cadrului strategic nu garantează schimbări semnificative la nivel de rezultate. De exemplu, potrivit analizelor Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, majoritatea statelor nu sunt pe traiectoria de a atinge obiectivele stabilite pentru 2030 în domenii precum educația, ocuparea sau sănătatea.

În Republica Moldova, situația este complicată încă de la nivelul datelor de bază. Conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor 2024, populația de etnie romă constituie circa 0,4% (9,3 mii) din totalul populației. Cu toate acestea, alte surse și cercetări sugerează valori considerabil mai mari, ceea ce indică limite importante ale datelor oficiale. Această diferență nu ține doar de metodologie, ci reflectă și reticența unei părți a populației de a se autoidentifica ca fiind de etnie romă, pe fondul stigmatizării persistente. Consecința directă este că politicile publice sunt construite pe o bază de date incompletă, ceea ce limitează capacitatea acestora de a răspunde adecvat nevoilor. Dincolo de problema datelor, situația romilor este caracterizată de un cumul de dezavantaje care se influențează reciproc. Accesul redus la educație duce, în multe cazuri, la oportunități limitate de angajare, iar veniturile scăzute afectează condițiile de trai și accesul la servicii. Aceste relații persistă în lipsa unor intervenții coerente și susținute. În același timp, experiențele de discriminare, fie în sistemul educațional, pe piața muncii sau în relația cu instituțiile, reduc încrederea în autorități și descurajează participarea socială.

În acest context, analiza de față urmărește să sintetizeze principalele constatări privind inegalitățile care afectează populația de etnie romă din Republica Moldova, pornind de la datele disponibile și de la tendințele observate la nivel european. Accentul este pus pe identificarea acelor domenii în care decalajele sunt cele mai pronunțate și unde sunt necesare intervenții la nivel de politici publice.

The post Notă analitică: INCLUZIUNEA CARE ÎNTÂRZIE. SITUAȚIA POPULAȚIEI DE ETNIE ROMĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.