Prezentul studiu a fost realizat în aprilie 2026 pe un eșantion de 1101 de respondenți. Studiul a fost realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cu susținerea PNUD Moldova și finanțat de Norvegia, Suedia și Danemarca.

The post CORUPȚIA ELECTORALĂ: O REALITATE ASUMATĂ? Studiu privind percepțiile și prevalența expunerii la corupția electorală în Republica Moldova appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Practicile naționale și internaționale arată că instituțiile din sectorul public care au o abordare strategică bazată pe date, sunt mai capabile să anticipeze tendințele și nevoile locale și, în consecință, să întreprindă acțiuni care au un impact pe termen lung. De asemenea, guvernarea bazată pe date asigură un proces decizional transparent, care va prezenta coerent atât succesele cât și eșecurile deciziilor luate, fapt ce va stimula și mai mult implicarea civică și încrederea localnicilor în deciziile luate.

Utilizarea datelor în procesul de guvernare și asigurarea transparenței acestora consolidează încrederea comunității și susține formarea parteneriatelor durabile. Când datele sunt publicate și explicate clar, comunitatea capătă o perspectivă reală asupra progresului înregistrat, iar procesul decizional devine mai transparent și responsabil. Această vizibilitate susține dialogul dintre cetățeni, organizații neguvernamentale și sectorul privat, stimulând formarea unor parteneriate constructive. De asemenea, politicile și proiectele bazate pe cifre concrete pot contribui la evitarea risipei în alocarea bugetară, încurajând investițiile în domeniile care răspund cu adevărat nevoilor locale. În acest context, încrederea publicului în instituțiile locale crește, fiind fundamentată pe fapte măsurabile și rezultate tangibile. În plus, monitorizarea și evaluarea permanentă a proiectelor reprezintă cheia pentru optimizarea continuă a intervențiilor. Stabilirea unor indicatori măsurabili și colectarea recurentă de date permit autorităților să analizeze progresul și să adapteze rapid politicile în cazul în care rezultatele nu sunt cele scontate. Prin acest mecanism de feedback constant, se consolidează atât calitatea serviciilor publice, cât și abilitarea comunității de a se implica activ și informat în guvernare. În fond, atunci când politicile locale sunt ajustate pe baza unor informații obiective și actualizate, eficiența și relevanța lor cresc semnificativ.

Astfel, prezentul ghid vine drept suport pentru Autoritățile Publice Locale, pentru a utiliza cât mai eficient datele statistice în procesul decizional. Acest instrument vine cu informație utilă și exemple practice despre cum reprezentanții APL, în special cei din funcțiile de decizie, să poată analiza și interpreta datele statistice, în special cele demografice, despre cum acestea pot fi integrate în documentele de politici publice existente sau în proces de elaborare. De asemenea, ghidul vine cu instrucțiuni privind colectarea propriu-zisă a datelor și stocarea acestora. Și nu în ultimul rând, ghidul vine cu instrucțiuni de reper despre utilizarea concluziilor evidențiate și abordarea acestora în procesul decizional.

Acest ghid este elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea guvernării bazate pe date demografice fiabile și dezagregate pentru autoritățile centrale și locale”, implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, finanțat de către Guvernul Elveției.

Proiectul are drept scop consolidarea capacităților autorităților centrale și locale de a utiliza date demografice fiabile pentru fundamentarea proceselor decizionale și elaborarea politicilor publice bazate pe dovezi. În acest sens, inițiativa sprijină autoritățile în analiza, interpretarea și integrarea datelor statistice în procesele de planificare strategică, precum și în adaptarea documentelor de politici la evoluțiile și tendințele demografice. Activitățile proiectului includ mentorat tehnic, coaching individual și asistență metodologică pentru elaborarea și implementarea inițiativelor comunitare orientate spre îmbunătățirea bunăstării populației. Totodată, proiectul oferă suport pentru identificarea surselor suplimentare de finanțare și atragerea investițiilor relevante în dezvoltarea locală. Prin consolidarea competențelor instituționale și promovarea unei guvernanțe bazate pe date, proiectul contribuie la dezvoltarea unor practici administrative mai eficiente, incluzive și receptive la nevoile populației, adaptate diversității și schimbărilor demografice.

The post Ghid practic pentru autoritățile publice locale privind utilizarea datelor statistice în procesul de luare a deciziilor appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Documentul este structurat în șapte capitole care oferă o analiză comprehensivă a sistemului de cotă dublă și a reprezentării de gen. Acesta examinează evoluția legislației privind sistemul de cotă dublă, impactul acestuia asupra reprezentării echitabile de gen, precum și limitele și lacunele în aplicarea sa. De asemenea, documentul include un set de recomandări, analizează nivelul de reprezentare de gen în guvern și prezintă atât experiența internațională în promovarea participării femeilor în guverne, cât și bune practici globale privind asigurarea unei reprezentări echilibrate de gen în viața politică.

Studiul a fost realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cu susținerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova, și finanțat de Norvegia, Suedia și Danemarca.

_____________

ENG: ”Why should the double quota system be revised? The impact of electoral changes on gender representation in decision-making and the need for a new phase of reform”

The policy note reflects the impact of electoral changes on gender representation in decision-making and the need for a new phase of reform. Consequently, the evolution of women’s representation in Moldova’s elected bodies demonstrates that the progress made over the last decade is not the result of spontaneous changes in electoral behaviour, but the direct effect of deliberate legislative interventions. The introduction and consolidation of the double quota system have functioned as an essential corrective mechanism, transforming the principle of gender equality from a declarative norm into an effective tool for rebalancing representation in the decision-making process.

The document is structured into seven chapters that provide a comprehensive analysis of the double quota system and gender representation. It examines the evolution of legislation on the double quota system, its impact on equitable gender representation, as well as the limitations and gaps in its implementation. The document also includes a set of recommendations, analyzes gender representation in government, and presents both international experience in promoting women’s representation in governments and broader global practices in advancing gender-balanced representation in political life.

The study was conducted by the Partnership for Development Center, with the support of UNDP Moldova, in partnership with UN Women Moldova, and funded by Norway, Sweden, and Denmark.

DOWNLOAD HERE THE ENG VERSION

The post Notă analitică: DE CE TREBUIE REVIZUIT SISTEMUL DE COTĂ DUBLĂ? Impactul modificărilor electorale asupra reprezentării de gen în procesul decizional și necesitatea unei noi etape de reformă appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Documentul este compartimentat într-un cuprins din cinci capitole care oferă o analiză a incluziunii politice a persoanelor cu dizabilități. Acesta include o introducere, examinează contextul normativ al participării politice a persoanelor cu dizabilități, analizează barierele de participare în procesul decizional, prezintă practici și experiențe internaționale relevante și propune măsuri de politici pentru Republica Moldova.

Studiul a fost realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cu susținerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova, și finanțat de Norvegia, Suedia și Danemarca.

__________

EN: Analitical Note: ”Political inclusion of people with disabilities in the Republic of Moldova: barriers, gaps and directions for reform”

This analytical note examines the level of participation of people with disabilities in decision making processes in the Republic of Moldova, with a focus on the political dimension of this participation. The document analyses both the involvement of people with disabilities in political processes as active participants and their participation in democratic processes as voters or participants in public consultation mechanisms. At the same time, the analysis identifies the main barriers limiting the political participation of this group and explores possible measures to encourage participation, including by drawing on relevant international experiences and practices in the field of political participation of persons with disabilities.

The document is structured into five chapters that provide an analysis of the political inclusion of people with disabilities. It includes an introduction, examines the legal framework for the political participation of people with disabilities, analyzes barriers to participation in the decision-making process, presents relevant international practices and experiences, and proposes policy measures for the Republic of Moldova.

The study was conducted by the Partnership for Development Center, with the support of UNDP Moldova, in partnership with UN Women Moldova, and funded by Norway, Sweden, and Denmark.

DOWNLOAD HERE THE ENG VERSION

The post Notă analitică: INCLUZIUNEA POLITICĂ A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI ÎN REPUBLICA MOLDOVA: BARIERE, LACUNE ȘI DIRECȚII DE REFORMĂ appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

La nivel european, agenda politicilor de sprijin pentru familii s-a consolidat prin instrumente precum Pilonul European al Drepturilor Sociale (Principiul 9) și Directiva (UE) 2019/11582 privind echilibrul între viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor, standarde la care Republica Moldova s-a angajat să se alinieze în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană. În ultimii ani, Republica Moldova a realizat progrese remarcabile în direcția construirii unui cadru de politici familiale moderne și incluzive. Reforma majoră a indemnizațiilor pentru familiile cu copii, inițiată prin Programul „Familia” în 20223 , a flexibilizat concediul pentru îngrijirea copilului, permițând părinților să aleagă între trei opțiuni de durată a indemnizației și să alterneze concediul între mamă și tată. Flexibilizarea concediului de maternitate s-a concretizat prin modificările intrate în vigoare la 1 martie 2023, care au decuplat dreptul la indemnizația de maternitate de suspendarea efectivă a activității profesionale. Femeile pot opta să continue sau să reia activitatea de muncă în perioada concediului prenatal (până la 36 de săptămâni de sarcină) și postnatal, beneficiind concomitent atât de salariu, cât și de indemnizația de maternitate, în baza unei cereri scrise și a concluziei medicale privind starea de sănătate.

Suplimentar, atunci când ambii soți sunt angajați și asigurați, indemnizația poate fi calculată pe baza venitului asigurat mai mare al unuia dintre soți, asigurând o protecție economică sporită a familiei în perioada nașterii copilului. La nivel mai larg, părinții au dreptul de a negocia cu angajatorul aranjamente flexibile ale timpului de muncă (program parțial, telemuncă, ore flexibile), atât la angajare, cât și pe parcursul activității, ceea ce facilitează revenirea graduală pe piața muncii după concediul de maternitate.

Concediul paternal a fost extins la 15 zile calendaristice din 2024, cu posibilitatea de a fi utilizat în fracțiuni pe parcursul primului an de viață al copilului, iar indemnizația unică la nașterea copilului a fost majorată la 21.350 lei începând cu 20254 . A fost introdusă indemnizația lunară de 1.000 lei pentru fiecare copil cu vârsta de până la 2 ani, acordată universal, indiferent de statutul de asigurat al părintelui. Un pas semnificativ pentru incluziunea familiilor adoptive a fost introducerea, începând cu 1 ianuarie 2024, a unui pachet extins de concedii sociale și prestații pentru părinții aflați în proces de adopție, pentru cei care au adoptat un copil sau au plasat un copil în serviciul de tutelă/curatelă. Aceștia beneficiază de indemnizația unică pentru perioada de încredințare a copilului adoptabil, de accesul taților adoptivi la concediul paternal (solicitabil în termen de 12 luni de la data adopției), precum și de stabilirea indemnizației lunare pentru creșterea copilului de la data emiterii deciziei de adopție sau de plasament, asigurând paritate de tratament între familiile biologice și cele adoptive. Persoanele care adoptă sau iau sub tutelă gemeni ori mai mulți copii născuți dintr-o singură sarcină beneficiază, la rândul lor, de indemnizația unică pentru copii născuți gemeni, acordată din data adopției sau a instituirii tutelei.

The post Notă analitică: FAMILIA – O PRIORITATE EUROPEANĂ. PROVOCĂRI ȘI PRIORITĂȚI DE POLITICI PUBLICE PENTRU FAMILIILE CU COPII DIN REPUBLICA MOLDOVA appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Această notă analitică oferă o evaluare cuprinzătoare și sistematică a gradului de aliniere a legislației Republicii Moldova la standardele internaționale și europene în domeniul prevenirii și combaterii violenței și hărțuirii la locul de muncă. Deși Republica Moldova a făcut pași decisivi prin ratificarea Convenției Organizației Internaționale a Muncii numărul 190 și prin modificările aduse Codului muncii, intrate în vigoare la 1 ianuarie 2026, documentul evidențiază existența unui decalaj major între prevalența socială a fenomenului și răspunsul instituțional oficial.

Studiul pornește de la o radiografie dură a realității din țară, arătând că aproximativ zece la sută dintre femeile angajate s-au confruntat cu hărțuirea sexuală în context profesional, însă rata de raportare rămâne extrem de scăzută. Peste șaizeci la sută dintre victime aleg să tacă din cauza unei culturi adânc înrădăcinate a blamării și a lipsei de încredere în mecanismele de protecție. O problemă centrală identificată este vidul de sancționare din jurul formelor subtile și medii de hărțuire, cum ar fi gesturile nepotrivite sau comentariile cu conotație sexuală. Acestea reprezintă nouăzeci la sută din totalul cazurilor, însă ele nu ating pragul constrângerii fizice cerut de Codul penal și nici nu sunt acoperite de o contravenție distinctă, lăsând astfel majoritatea victimelor fără nicio cale de atac eficientă.

În secțiunea principală, nota analizează lacunele normative și instituționale structurate pe treisprezece domenii de intervenție. Autoarele demonstrează cum legislația națională actuală eșuează în a delimita clar hărțuirea sexuală de hărțuirea morală sau de cea discriminatorie, generând confuzie în stabilirea autorităților competente. De asemenea, domeniul de aplicare al protecției este criticat pentru că se limitează aproape exclusiv la salariații cu contracte clasice de muncă, excluzând categorii vulnerabile precum stagiarii, voluntarii, candidații la angajare sau liber-profesioniștii. La nivel corporativ, deși angajatorii sunt obligați să aibă politici interne, normele nu impun o evaluare explicită a riscurilor psihosociale, iar cerințele pentru companiile mici sunt mult prea vagi pentru a fi monitorizate eficient de inspectorii de stat.

Dincolo de identificarea acestor probleme sistemice și a fragmentării canalelor de sesizare care plimbă victimele între instituții diverse, nota analitică are un caracter profund aplicat. Documentul include o anexă tehnică detaliată sub forma unui tabel comparativ, unde sunt formulate propuneri concrete de amendamente legislative pentru Codul muncii, Codul penal și Codul contravențional. Scopul final al acestei analize este de a oferi decidenților politici și specialiștilor o foaie de parcurs clară pentru a transforma legislația fragmentată într-un mecanism coerent, sigur și predictibil, capabil să garanteze confidențialitatea procedurilor, să stopeze represaliile și să asigure remedii reale pentru toți participanții la viața profesională din Republica Moldova.

_____________

Această publicație este elaborată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu suportul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Implicarea civică pentru împuternicirea tinerilor și a femeilor”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Organizația Necomercială „Agenția Regională de Dezvoltare” din Tiraspol. Conținutul publicației aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

The post Nota analitică: „OBLIGAȚII ASUMATE, REFORME NECESARE. Alinierea cadrului legal și instituțional de prevenire și combatere a violenței și hărțuirii la locul de muncă la standardele europene” appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

La nivel european, persoanele rome reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică, cu o populație estimată între 10 și 12 milioane de persoane, dintre care aproximativ 6 milioane trăiesc în Uniunea Europeană. Indicatorii sociali arată că o mare parte a populației rome continuă să se confrunte cu sărăcie, excluziune socială și discriminare. Documentele strategice promovate de Comisia Europeană, inclusiv cadrul pentru perioada 2020–20302 , sugerează că inegalitățile nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unor mecanisme care se reproduc în timp. Diferențele dintre țări în ceea ce privește implementarea arată că existența cadrului strategic nu garantează schimbări semnificative la nivel de rezultate. De exemplu, potrivit analizelor Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, majoritatea statelor nu sunt pe traiectoria de a atinge obiectivele stabilite pentru 2030 în domenii precum educația, ocuparea sau sănătatea.

În Republica Moldova, situația este complicată încă de la nivelul datelor de bază. Conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor 2024, populația de etnie romă constituie circa 0,4% (9,3 mii) din totalul populației. Cu toate acestea, alte surse și cercetări sugerează valori considerabil mai mari, ceea ce indică limite importante ale datelor oficiale. Această diferență nu ține doar de metodologie, ci reflectă și reticența unei părți a populației de a se autoidentifica ca fiind de etnie romă, pe fondul stigmatizării persistente. Consecința directă este că politicile publice sunt construite pe o bază de date incompletă, ceea ce limitează capacitatea acestora de a răspunde adecvat nevoilor. Dincolo de problema datelor, situația romilor este caracterizată de un cumul de dezavantaje care se influențează reciproc. Accesul redus la educație duce, în multe cazuri, la oportunități limitate de angajare, iar veniturile scăzute afectează condițiile de trai și accesul la servicii. Aceste relații persistă în lipsa unor intervenții coerente și susținute. În același timp, experiențele de discriminare, fie în sistemul educațional, pe piața muncii sau în relația cu instituțiile, reduc încrederea în autorități și descurajează participarea socială.

În acest context, analiza de față urmărește să sintetizeze principalele constatări privind inegalitățile care afectează populația de etnie romă din Republica Moldova, pornind de la datele disponibile și de la tendințele observate la nivel european. Accentul este pus pe identificarea acelor domenii în care decalajele sunt cele mai pronunțate și unde sunt necesare intervenții la nivel de politici publice.

The post Notă analitică: INCLUZIUNEA CARE ÎNTÂRZIE. SITUAȚIA POPULAȚIEI DE ETNIE ROMĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Discuția despre corupția electorală a căpătat o acuitate deosebită în Republica Moldova în ultimii ani, pe fondul unor alegeri tensionate și al unei avalanșe de cazuri documentate de autorități. Fenomenul, manifestat prin cumpărarea voturilor și utilizarea de rețele informale pentru influențarea rezultatului alegerilor, a determinat Parlamentul să intervină legislativ. În acest cadru, prin Legea nr. 230/20243 a fost introdus art. 471 în Codul Contravențional4 , care sancționează pretinderea, acceptarea sau primirea de foloase de către alegători în legătură cu exercitarea drepturilor electorale, menținând excepția pentru materialele de agitație achitate din fondul electoral. Regimul de sancțiuni a fost stabilit între amenzi între 500–750 u.c. și o cauză specială de nepedepsire pentru autodenunț și cooperare, însă adoptarea rapidă, chiar înaintea perioadei electorale, a atras critici privind proporționalitatea și transparența. Aplicarea inițială a normei contravenționale a presupus o separare funcțională, IGP documenta și întocmea proceseverbale, iar competența de examinare și sancționare aparținea CNA. În lipsa unei capacități operative suficiente și pe fondul volumului ridicat de cazuri, în martie 2025 competența pentru art. 47/1 a fost transferată la MAI (INSP), ceea ce a accelerat aplicarea sancțiunilor și a sporit încasările din amenzi într-un interval scurt, fără a exclude, însă, dezbaterile privind garanțiile procesuale și uniformitatea practicii, aspecte constatate inclusiv din procesul de examinare a hotărârilor judecătorești. Pe plan penal, art. 1811 Cod Penal5 a rămas instrumentul central pentru coruperea activă a alegătorilor (oferirea/darea de foloase), cu înăsprirea pedepsei în 2025 și lărgirea sferei de incriminare prin includerea promisiunii ca modalitate tipică, respectiv sancțiuni agravante când fapta servește interesele grupurilor criminale. În ansamblu, evoluția normativă conturează o arhitectură duală, în care contravenționalul acoperă conduita pasivă a alegătorului, iar penalul sancționează conduita activă a ofertantului, cu tendință de înăsprire și extindere a răspunderii, însoțită de preocupări legitime privind proporționalitatea și calitatea procesului de legiferare.

Raportul de față are menirea de a oferi un cadru analitic riguros asupra corupției electorale, concentrându-se pe particularitățile de gen și pe mecanismele care favorizează această practică. Lipsa unor studii dedicate vulnerabilităților diferitelor grupuri sociale la coruperea alegătorilor, precum și evoluția rapidă a fenomenului în ultima perioadă, fac necesară o abordare integrată și interdisciplinară. Documentul urmărește să identifice rolurile femeilor și bărbaților în sistemul de corupere, să evalueze modul în care sunt aplicate sancțiunile contravenționale și penale și să analizeze profilurile sociodemografice ale celor implicați. Pe această bază, raportul va formula recomandări pentru îmbunătățirea cadrului legal și administrativ și pentru dezvoltarea de politici publice care să prevină cumpărarea voturilor și să protejeze drepturile electorale.

The post Studiu: CORUPȚIA ELECTORALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA: PROFILURI SOCIALE, DISPARITĂȚI DE GEN ȘI RĂSPUNS INSTITUȚIONAL appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

La fel, recunoașterea formelor subtile la îmbrățișări și atingeri nepotrivte a crescut dublu în rândul tinerilor. Totuși, datele rămân îngrijorătoare:
• 34% dintre respondenți consideră că victimele provoacă hărțuirea prin comportament sau vestimentație.
• 29,1% dintre respondenți consideră că hărțuirea sexuală nu poate fi evitată în relația cu profesorii;
• 17% au fost martori despre incidente privind hărțuirea sexuală în instituții;
• 23% susțin că persoanele care raportează tind să exagereze gravitatea faptelor.

Cine sunt agresorii? Formele subtile sunt comise cel mai des de colegii de grupă, în timp ce formele medii și grave sunt atribuite studenților din anii mai mari. Deși raportarea a crescut ușor, 44% dintre studenții afectați nu au discutat cu nimeni despre incident. Principala barieră este percepția că incidentul „nu a fost suficient de grav” (37,9%).

Analiza CPD identifică un decalaj critic între amploarea fenomenului și răspunsul statului. În anul 2025, pe portalul instanțelor a fost identificat un singur caz de condamnare, pedepsit exclusiv cu amendă. În prezent, formele subtile și medii ale hărțuirii rămân invizibile pentru cadrul legal actual.

„Conștientizăm că avem mari lacune în cadrul legal existent, dar și la nivel de mecanisme instituționale și atitudine a instituțiilor educaționale față de acest fenomen”, a explicat jurista CPD, Gheorghina Drumea.

Pentru a asigura un mediu educațional sigur, CPD propune patru piloni de intervenție:
1. Crearea unui cadru legal unitar cu mecanisme clare de raportare și protecție împotriva represaliilor.
2. Un organism independent care să investigheze cazurile implicând cadre didactice, cu puterea de a interzice dreptul de a preda.
3. Politici interne obligatorii la nivelul Ministerului Educației și Cercetării (MEC) și desemnarea unor coordonatori de siguranță.
4. Reformarea Codului Penal și a Codului Contravențional pentru a sancționa inclusiv hărțuirea subtilă și medie.

Pe parcursul întregii luni aprilie, dedicată la nivel mondial conștientizării acestui fenomen, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare va desfășura o amplă campanie de sensibilizare privind hărțuirea sexuală în mediul educațional. Având în vedere că percepțiile tinerilor influențează direct reacțiile în situații concrete, CPD îndeamnă publicul larg, elevii și cadrele didactice să adere la această inițiativă prin distribuirea mesajelor de informare pe rețelele de socializare.

Prezenta analiză a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în cadrul proiectului „Suport organizațional”, implementat de Asociația Obștească Centrul Național de Studii și Informare pentru Problemele Femeii ”Parteneriat pentru Dezvoltare”, cu suportul financiar al IM Swedish Development Partner Lund și SIDA.

The post CÂT DE SIGURE SUNT INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN MOLDOVA? Studiu privind percepțiile și amploarea fenomenului hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ din Moldova appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Prezentul document nu este doar o radiografie a carențelor actuale, ci o foaie de parcurs vizionară, menită să ancoreze parcursul european al țării în principiile echității și incluziunii. Recomandările formulate în paginile ce urmează sunt rezultatul unei analize riguroase ce acoperă 14 dimensiuni critice ale egalității de gen și incluziunii sociale, fiind fundamentate pe un amestec solid de date factuale, standarde internaționale (ONU, Consiliul Europei) și cerințe clare ale acquis-ului comunitar.

Ceea ce definește acest Manifest este abordarea intersecțională și sistemică. Recunoaștem faptul că barierele cu care se confruntă cetățenii nu sunt izolate; ele se suprapun și se amplifică reciproc în funcție de gen, dizabilitate, etnie, vârstă sau statut socio-economic. Prin urmare, propunerile noastre nu vizează simple ajustări cosmetice ale legislației, ci o transformare structurală a instituțiilor statului. Ne propunem:

• Trecerea de la egalitatea formală la cea de fond: Nu este suficient să avem legi care interzic discriminarea; avem nevoie de mecanisme care să corecteze dezechilibrele istorice și să ofere remedii efective.

• Responsabilizarea instituțională: De la sistemul de justiție și poliție, până la educație și economie, fiecare sector trebuie să devină unul „sensibil la dimensiunea de gen” și incluziv prin design.

• Sustenabilitatea reformelor: Integrarea europeană trebuie să se simtă în viața de zi cu zi a fiecărei femei, a fiecărui copil cu nevoi speciale și a fiecărei persoane aparținând unui grup marginalizat.

În esență, acest Manifest servește drept punte între aspirațiile politice de integrare și realitatea socială, oferind soluții concrete pentru eliminarea violenței, asigurarea independenței economice și garantarea participării egale la viața publică. Implementarea acestor recomandări reprezintă testul de maturitate al democrației noastre și dovada supremă că Republica Moldova este pregătită să facă parte dintr-o Uniune a valorilor, unde nimeni nu este lăsat în urmă.

The post Drepturile omului sunt un criteriu european! Manifest al societății civile privind garantarea drepturilor femeilor și ale grupurilor vulnerabile ca fundament al procesului de integrare europeană a Republicii Moldova appeared first on Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.