Tot mai multe politici publice se preocupă de dimensiunea de gen!

Republica Moldova a mai făcut un pas pentru promovare a egalității de gen – evidențiază constatările Indexului de Integrare a Dimensiunii de Gen în Politicile Publice, lansat astăzi de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD). Acesta reprezintă o metodologie inovatoare de analiză a nivelului de integrare a egalității de gen în strategiile și politicile publice, în baza căreia experții Centrului au analizat 17 politici aprobate în perioada 2022-2023. 

Astfel, analiza arată că nivelul mediu de integrare a dimensiunii de gen atinge un scor de 1,86 din 4 puncte posibile. Acest scor sugerează că politicile actuale se află la un nivel intermediar de integrare a egalității de gen în conținutul și intervențiile lor, apropiindu-se ușor de nivelul consolidat. Din 17 politici analizate, 4 politici se află la nivel incipient de integrare a dimensiunii de gen, 8 politici – la nivel intermediar, în timp ce doar 1 politică la nivel consolidat (Strategia Națională ”Educația 2030”) și 4 la nivel avansat. Acest scor a fost influențat, în mare parte, de media înaltă acumulată de 3 politici publice care au atins un punctaj aproape de cel maximal posibil. Totodată, analiza remarcă progresul semnificativ față de politicile adoptate în 2016, când scorul acumulat era de doar 0,88 puncte. 

Reprezentanții CPD menționează că ”deși este îmbucurător să vedem că există o politică la nivel consolidat și altele la nivel avansat, în general, scorul mediu pentru cele 17 politici indică o integrare moderată a egalității de gen în conținutul acestora”. 

”Într-un context global în care egalitatea de gen este o provocare urgentă și necesară, este important să ne asigurăm că politicile publice sunt proiectate și implementate astfel încât să abordeze această dimensiune crucială. Este încurajator că aproximativ jumătate dintre politicile analizate (8 din 17) se află la un nivel intermediar de integrare a egalității de gen, ceea ce indică un anumit progres, dar mai există loc pentru îmbunătățiri substanțiale”, adaugă echipa CPD. 

Din cele 17 politici publice analizate, cel mai bine se poziționează 3 documente strategice: Programul Național pentru Ocuparea Forței de Muncă, Strategia Națională de Dezvoltare a Sectorului de Tineret ”Tineret 2030” și Programul privind îmbătrânirea activă și sănătoasă. Acestea recunosc în documentul de politici inegalitățile de gen existente, diversitatea umană și necesitățile diferențiate ale femeilor și bărbaților din diferite grupuri de populație. De menționat că în elaborarea acestor politici au fost implicați reprezentanți ai societății civile, motiv pentru care prezumăm că prezența acestora ca membri ai grupurilor de lucru a determinat o mai bună calibrare a politicilor la necesitățile specifice ale anumitor grupuri de populație, femei și bărbați. Trebuie de evidențiat și Programul național de implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea pentru anii 2023-2027, care este o politică focusată nemijlocit pe avansarea egalității de gen în structurile de ordine, pace și securitate, fapt ce explică punctajul mare pe care l-a acumulat.  La celălalt pol, cu cel mai mic punctaj se poziționează Strategia Națională de Dezvoltare Regională și Programul de prevenire și combatere a criminalității, care înregistrează domenii cu inechități mari, dar care nu sunt abordate suficient. 

Concluzia finală evidențiată de către experți relevă că ”este necesară o abordare holistică a integrării perspectivei de gen în politicile publice, care să cuprindă analiză riguroasă, consultare și participare activă a tuturor părților interesate, precum și implementarea unor măsuri specifice pentru a spori gradul de integrare a dimensiunii de gen. În acest fel, putem spera să obținem schimbări semnificative și durabile în societate, în ceea ce privește egalitatea de gen.”

*  Nivelul de integrare a dimensiunii de gen a fost estimat în baza a 13 indicatori de analiză a politicii publice, pe o scală de la 0 la 4 puncte, unde 0-0,5 sugerează că politica publică nu ține cont deloc de necesitățile și preocupările specifice ale femeilor și bărbaților (nivel incipient), iar 4 – că politica publică integrează absolut perspectiva egalității de gen (nivel avansat).