Recomandări de politici care ar contribui la sporirea nivelului de siguranță pe timp de pandemie a persoanelor ocupate

În contextul situației pandemice, luând în considerare ultima decizie a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP),  a restricțiilor care sunt în vigoare pentru perioada 22 ianuarie 2022 – 20 februarie 2022, cât și incertitudinea evoluției crizei pandemice COVID-19,  considerăm că este necesar de a interveni cu un  pachet eficient de politici care ar contribui la sporirea nivelului de siguranță a persoanelor ocupate și nu ar accentua excluziunea celor mai des marginalizați.

Această situație se impune inclusiv din considerentul ratei scăzute de vaccinare în Moldova, ceea ce tergiversează depășirea crizei pandemice într-un tempo mai rapid. În condițiile manifestării variantelor noi de COVID-19, care sunt încă în proces de studiere mai aprofundată în privința răspândirii și efectelor asupra populației, inclusiv ale celor care au fost vaccinați fie s-au vindecat de la coronavirus, este important să se intervină cât mai prompt în implementarea intervențiilor atât privind respectarea în continuare a măsurilor de protecție la locul de muncă, cât și de încurajare și stimulare a procesului de vaccinare a populației ocupate. Necesitatea de intervenții reiese și din diminuarea probabilității sistării repetate a activității mai multor agenți economici sau a implementării măsurilor ce vor determina încetarea temporară sau definitivă a activității salariale ale categoriilor mai vulnerabile de angajați.

Analiza ”MUNCA SIGURĂ PE TIMP DE PANDEMIE: Recomandări de politici incluzive”, a permis să fie identificate categoriile persoanelor angajate care au fost expuse mai semnificativ în fața provocării pandemice, în special din perspectiva siguranței în muncă. În baza constatărilor reliefate în cadrul acestei note analitice, dar și a bunelor practici internaționale orientate spre sporirea nivelului de siguranță la locul muncii pe timp de pandemie, venim cu un set de măsuri propuse să se alinieze cât mai mult la necesitățile grupurilor mai vulnerabile de angajați, astfel încât situația ocupațională ale acestora să nu se agraveze și mai mult: 

Măsuri privind motivarea și susținerea angajatorilor și persoanelor angajate

1. Dezvoltarea Programului de subvenționare a angajatorilor în scopul adaptării eficiente a locurilor de muncă la protocoalele de siguranță privind prevenirea incidenței de infectare. În condițiile în care pentru asigurarea unui nivelul sporit de siguranță la locul de muncă pe timp de pandemie urmează să se ofere în mod continuu echipamente de protecție angajaților (dezinfectanți, măști etc.), dar și să se recurgă (în anumite cazuri) la reorganizarea programului sau a condițiilor de muncă, este important ca fiecare angajator să fie în posibilitatea să beneficieze de suport din partea statului pentru a nu se confrunta cu dificultăți financiare în intenția de a-și proteja personalul de infectare cu COVID-19. Totodată, studiile internaționale demonstrează necesitatea asigurării unor sisteme eficiente de ventilație a încăperilor închise, întru diminuarea șanselor de creștere a incidenței de infectare la locul de muncă. Din respectivele considerente, implementarea unui program de subvenționare pentru adaptarea eficientă a locurilor de muncă pe timp de pandemie este necesară. Drept exemplu în acest sens poate servi Programul de subvenționare a angajatorilor în scopul angajării și re(integrării) persoanelor din categoriile care necesită suport suplimentar pe piața muncii. Oferirea subvențiilor se încurajează a fi oferite într-un mod tranșant, consecutivitatea fiind determinată de precaritatea condițiilor de muncă atât din perspectiva alinierii acestora la protocoalele de respectare a siguranței la locul de muncă, cât și a gradului de imposibilitate a executării muncii de la distanță sau în regimuri consecutive de muncă.
2. Oferirea beneficiilor fiscale angajatorilor pentru achiziționarea produselor necesare pentru punerea în aplicare a protocoalelor de siguranță la locul de muncă privind prevenirea infectării cu COVID-19. În acest sens se propune completarea Codului Fiscal și a documentelor aferente (precum Legea privind sistemul public de asigurări sociale) cu clauze ce prevăd completarea listei surselor neimpozabile cu produse necesare asigurării protejării lucrătorilor în timpul prestării muncii la locul de lucru pe timp de pandemie. Lista de produse include, dar nu se rezumă la dezinfectanți, măști, produse de igienă a mâinilor, mănuși etc. Recomandarea aceasta a fost abordată inclusiv şi de AmCham Moldova în scopul susţinerii angajatorilor întru asigurarea unui nivel mai mare de siguranţă pe timp de pandemie angajaţilor săi.
3. Suplinirea setului de măsuri de informare activă și convingere a populației ocupate privind necesitatea vaccinării și respectarea continuă a măsurilor de protecție împotriva infectării cu SARS-COV-2. Dat fiind includerea locului de muncă în lista spațiilor în care nu este exclusă probabilitatea contaminării cu coronavirus, dar și a ratei mici de vaccinare contra COVID-19, autoritațile urmează să revadă programul de imunizare și strategia de comunicare prin a răspunde la întrebarea “Care este necesarul de intervenții în scopul încurajării angajaților pentru a respecta măsurile de prevenire a infectării la locul de muncă și a se imuniza contra COVID-19?”. În acest sens se va ținti spre informarea corectă a unui număr cât mai extins de persoane. Totodată, se propune targhetarea categoriilor de persoane ce sunt expuse într-o proporție mai mare în situația contaminării (spre exemplu cei ce activează în domenii economice ce implică preponderent prezența fizică la muncă – construcții, industria, transportul etc., a tinerilor și a celor cu un nivel mai redus de studii – categoria mai reticentă de a se vaccina etc.). În scopul motivării de a se imuniza ar putea fi oferite anumite stimulente financiare, precum vouchere de o anumită valoare sau pentru anumite servicii.

Măsuri privind condiționarea activității salariale pe timp de pandemie

4. Controlul țintit și informat de riscuri a angajatorilor din perspectiva respectării protocoalelor de siguranță la locul de muncă pe timp de pandemie. Această recomandare implică două etape de implementare: (i) analiza de către Inspectoratul de Stat al Muncii a procedurilor/protocoalelor de siguranță pe timp de pandemie ce sunt disponibile și care sunt oferite de către autorități angajatorilor în vederea identificării riscului de infectare la locul de muncă, și (ii) intervenția autorității prin intermediul Inspectoratul de Stat al Muncii pentru a analiza natura muncii din perspectiva riscurilor de infectare cu SARS-COV-2 și efectua controale privind respectarea protocoalelor de siguranță oferite de autorități angajatorilor. În dependență de constatările exercițiului dat, vor fi conturate și măsurile specifice de intervenție pentru angajatori. Astfel, cu cât natura muncii este mai riscantă/precară din punct de vedere a infectării cu COVID-19, cu atât mai mult angajatorul trebuie să asigure că sunt implementate măsuri eficiente de prevenire. În acest context, angajatorii ar fi încurajați inclusiv să promoveze necesitatea vaccinării angajaților, dar și a respectării celorlalte măsuri de protecție privind infectarea la locul de muncă.
5. Completarea cadrului legal cu clauze ce prevăd ca angajatorii să fie pasibili de achitarea despăgubirilor privind recuperare pe termen lung a persoanelor angajate care s-au infectat cu SARS-COV-2 la locul de muncă. Studiile de monitorizare a situației persoanelor care au trecut prin COVID-19, au relevat expunerea acestora în fața suportării unor consecințe pe termen lung în privința bunăstării mentale și a sănătății. În situația respectivă, întru determinarea angajatorilor să implementeze riguros măsurile de protecție a personalului său pe timp de pandemie, urmează să fie completat cadrul legal specific muncii cu prevederi ce obligă angajatorii să acopere toate cheltuielile suportate de salariați în procesul de recuperare post COVID-19, în condițiile în care 1% din persoanele angajate la același loc de muncă au fost infectate cu SARS-COV-2 pe parcursul ultimelor 2 săptămâni.
6. Prevederea măsurilor ce obligă vaccinarea sau testarea săptămânală a populației ocupate și a respectării protocoalelor de siguranță împotriva infectării cu COVID-19. În situația menținerii unei rate destul de mici de vaccinare în Moldova, a răspândirii unor noi variante de SARS-COV-2, a consecințelor cauzate de coronavirus se recomandă implementarea măsurilor ce vin să stimuleze vaccinarea persoanelor ocupate. Tipul dat de măsuri are mai mult un caracter de condiționare a activității salariale, implementarea acestora fiind efectuată în cazul în care se eșuează cu măsurile de încurajare, susținere și motivare a populației să se vaccineze și să respecte măsurile de protecție. În acest sens, se recomandă intervenții pentru ambii actori ai sectorului muncii – angajatorii și persoanele angajate după cum urmează:

(i) În cazul angajatorilor, în baza practicii internaționale (SUA, Italia, Austria), se propune completarea protocoalelor de siguranță/cadrului legal specific muncii cu clauze care obligă entităților ce au mai mult de 100 de angajați să asigure ca fiecare angajat este vaccinat cu schema completă sau testat săptămânal pentru depistarea infectării cu COVID-19 și cu lista de penalități în cazul care prevederile respective nu sunt implementate până la finele primului trimestru din 2022.

(ii) În cazul persoanelor angajate, în completare cu recomandarea precedentă, se încurajează revizuirea cadrului legal specific muncii în scopul includerii prevederilor ce determină obligativitatea vaccinării sau a testării săptămânale împotriva COVID-19 și implementarea măsurilor de penalizare în cazul nerespectării acestei prevederi. La nivel european, deși rata de vaccinare a populației adulte este la media de 77,2%, sunt țări care au recurs la implementarea măsurilor ce obligă diferite categorii de persoane să fie vaccinați. Măsura respectivă nu vine să anuleze pe cele de protecție împotriva infectării cu coronavirus, precum purtarea măștii, dezinfectarea regulată, igiena mâinilor, păstrarea distanței sociale etc. Totodată, în funcție de protocoalele de siguranță pe timp de pandemie specifice fiecărui domeniul de activitate, vor fi revizuite penalitățile specifice a fi aplicate personalului angajat în situația nerespectării procedurilor de siguranță.

7. Colectarea într-un mod regulat a datelor suficiente pentru a facilita procesul de identificare a focarelor de infecție cu SARS-COV-2. Pe motivul indisponibilității unui mecanism la nivel național care ar permite o monitorizare eficientă și continuă a nivelului de infectare cu COVID-19, inclusiv a populației ocupate în funcție de profilul ocupațional a acesteia, este dificil de a stabili care sunt spațiile care determină o incidență mai mare de infectare, care sunt cele mai periculoase activități economice pe timp de pandemie și care ar fi necesarul specific de intervenție în scopul sporirii gradului de siguranță populației. Totodată, în lipsa colectării datelor dezagregate la o anumită periodicitate (cum ar fi lunară sau la fiecare două luni), este mai complicat de identificat nivelul de eficiență a intervențiilor întreprinse de autorități.
8. Lansarea la fiecare două luni a rapoartelor privind nivelul de respectare a măsurilor de protecție împotriva COVID-19 de către angajatori. În complementare cu recomandarea precedentă, se recomandă ca Inspectoratul de Stat al Muncii să lanseze în mod regulat (dar nu mai rar de o dată la două luni, ținând cont de evoluția situației epidemiologice din țară) rapoarte privind nivelul de adaptare a locurilor de muncă întru sporirea nivelului de siguranță a grupurilor mai vulnerabile de angajați. Rapoartele vor fi însoțite și de recomandările necesare ameliorării situației, acestea fiind plasate pe pagina oficială a Inspectoratului. În procesul de control atenție sporită se va fi acorda domeniilor de activitate cu un risc mai mare de precaritate a condițiilor de muncă (determinate în urma implementării intervenției nr. 4).