PROPUNERILE CENTRULUI PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE CU PRIVIRE LA INTEGRAREA DIMENSIUNII EGALITĂȚII DE GEN ÎN Planul național de acțiuni pe anii 2018-2022 privind implementarea Strategiei intersectoriale de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022

În octombrie 2016, Guvernul RM a adoptat Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022. Obiectul de intervenție al prezentei Strategii rezumă din dezvoltarea unui sistem intersectorial de sprijinire a familiilor și viitorilor părinți în ceea ce privește îmbunătățirea abilităților și competențelor parentale. În data de 23.03.2018, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a supus consultării Planul de Acțiuni pentru anii 2018-2022 al acestei Strategii. Acest document sintetizează propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) cu privire la asigurarea principiului egalității de gen în elaborarea și implementarea Planului de Acțiuni.

Ținem să menționăm că atât Guvernul Republicii Moldova, cât și Ministerul Educației Culturii și Cercetării sunt obligate să integreze dimensiunea egalității de gen în procesul de elaborare și implementare a politicilor publice. Legea cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați, prin articolul 17, determină competența Guvernului de a asigura integrarea principiului egalității între femei și bărbați în politici, strategii, programe, acte normative și investiții financiare, iar articolul 19 (al. 2) precizează că în competența autorităților publice centrale este și asigurarea abordării complexe a egalității între femei și bărbați și a realizării tratatelor internaționale din domeniu în sfera de competență.

II. DE CE PLANUL DE ACȚIUNI TREBUIE SĂ ȚINĂ CONT DE PERSPECTIVA EGALITĂȚII DE GEN?

1. Deoarece stereotipurile privind rolurile tradiționale de gen în societate persistă și chiar se acutizează. CPD a realizat măsurări (prin intermediul sondajelor de opinie) a nivelului de acceptabilitate a rolurilor tradiționale de gen în rândul cetățenilor Republicii Moldova, începând cu anul 2009 până în prezent. Acest lucru este realizat prin intermediul unui set de întrebări simple, cum ar fi: este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani acasă și este mai mult de datoria femeilor să se ocupe de treburile casei. Cu cât mai mult cetățenii sunt de acord cu aceste afirmații, cu atât putem măsura (înțelege) cât de patriarhală este societatea din Republica Moldova. În baza datelor statistice, putem face următoarele constatări: (i) prevalența stereotipurilor tradiționale de gen este destul de mare – ȋn 2018, 8 din 10 respondenți cred că bărbații sunt cei ce trebuie să aducă bani acasă, iar 6 din 10 consideră că femeile trebuie să se ocupe de familie și gospodărie, (ii) după o ȋmbunătăţire vizibilă a opiniei față de rolurile tradiționale de gen ȋntre anii 2009-2016, în ultima perioada prevalența stereotipurilor s-a acutizat.

2. Percepțiile cu privire la rolurile tradiționale de gen sunt prevalente și în rândul părinților.  Dacă contrapunem percepțiile ferme (care au răspuns total de acord) pentru cei care cred că ține mai mult de femei să aibă grijă de treburile casnice și a celor care cred că este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani acasă, observăm că părinții copiilor de vârstă preșcolară și părinții cu copii sub vârsta de 18 ani împărtășesc destul de mult rolurile tradiționale de gen.

3. Părinții din Republica Moldova au abordări diferite în educarea fetelor și băieților. În cadrul unui sondaj de opinie realizat la comanda CPD, în anul 2016, părinții au fost întrebați despre cele mai importante lucruri în educația băieților și a fetelor. Există diferențe semnificative în ceea ce privește accentele în educarea copiilor, în dependență de genul acestora. Băieții sunt educați mai mult pentru a fi disciplinați, curajoși și independenți, iar fetele sunt educate pentru a fi harnice, ascultătoare și ordonate.

4. Abordarea bazată pe stereotipuri a părinților determină comportamentul diferit al fetelor și băieților. Spre exemplu, fetele preferă mai mult lectura, băieții preferă mai mult jocurile la calculator.  Aceste elemente comportamentale (care sunt susceptibile socializării de gen) sunt divizate în dependență de genul elevului – fetele tind să citească mai mult comparativ cu băieții, iar aceștia din urmă consumă mai mult timp jucându-se la calculator.

5. Diferențele de comportament explică, în mare parte, diferența dintre performanța academică a fetelor și băieților, care crește odată cu vârsta elevilor. Un element esențial, care explică diferența de gen în performanța academică, este legat de timpul pe care elevii claselor a IX-a îl dedică lecturii, fapt  asociat cu o mai bună performanță academică, și timpul acordat de elevi pentru jocurile pe calculator. Astfel,performanțele fetelor, comparativ cu cele ale băieților, sunt mai înalte în clasa a IX-a decât în clasa a IV-a.  Acest lucru indică o anumită socializare de gen a elevilor, ceea ce înseamnă că diferențele de gen în performanța academică nu sunt explicate prin factori obiectivi, ci, mai degrabă, prin faptul că băieții și fetele, în perioada de adolescență, învață anumite roluri și comportamente de gen, care se accentueazăodată cu vârsta.

Aceste inegalități de gen pot și trebuie abordate în mod sistematic în cadrul Planului național de acțiuni pe anii 2018-2022 privind implementarea Strategiei intersectoriale de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022.

În contextul celor menționate anterior, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare vine cu o serie de recomandări pentru Planul național de acțiuni pe anii 2018-2022 privind implementarea Strategiei intersectoriale de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022.

Aceste recomandări pot fi găsite în documentul ANEXĂ. 7084_opiniacpd_competente_parentale