PATRU INEGALITĂȚI ELECTORALE!

PATRU INEGALITĂȚI ELECTORALE!

Astăzi, 8 aprilie, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) lansează o analiză a alegerilor parlamentare 2019 din perspectiva egalității de gen.

În cadrul alegerilor parlamentare din 2019, CPD a identificat patru tipuri de inegalități de gen. Acestea se referă la modul de prezentare a bărbaților și femeilor ca și candidați, veniturile și posibilitățile economice ale candidaților bărbați și femei, accesul bărbaților și femeilor candidați la mass-media și percepțiile alegatorilor față de femeile și bărbații candidați.

Inegalitatea de reprezentare s-a manifestat prin faptul că partidele au desemnat mai puține femei și acestea au fost poziționate pe locurile mai puțin eligibile. Pentru circumscripția națională, toți concurenții electorali au respectat prevederile legale cu privire la cota minimă de reprezentare. Astfel, ponderea femeilor pe listele de candidați a înregistrat 41,8%. Chiar dacă partidele politice au desemnat mai multe femei pe lista de candidați, poziționarea acestora în cadrul listei a fost una destul de inechitabilă. În cazul circumscripțiilor uninominale, ponderea femeilor candidate a fost mult mai mică – 21%, procentul total de femei candidate în alegeri în final ajungând la 33%. Drept rezultat al alegerilor, au fost alese 26 de femei. Dacă sistemul electoral rămânea a fi proporțional, în Parlament aveau să fie alese 33 de femei.

Inegalitatea de venituri s-a manifestat prin faptul că venitul mediu al unui candidat bărbat este de două ori mai mare comparativ cu veniturile medii ale femeilor candidate. În rândul candidaților pe listele de partid, venitul mediu declarat de pretendente femei constituie 185,3 mii de lei, ceea ce se egalează cu 56% din veniturile bărbaților (330,2 mii de lei). În cazul candidaților pe circumscripțiile uninominale, pe de o parte veniturile declarate sunt mult mai mari, pe de altă parte discrepanța între genuri este și ea mult mai mare – venitul mediu al candidatelor egalându-se doar cu 40% din venitul bărbaților (287,6 mii lei față de 706,2 mii lei).

Inegalitatea de a apărea „pe sticlă” s-a manifestat prin faptul că femeile candidate au apărut mult mai puțin și frecvent în cadrul dezbaterilor și publicității electorale, talk-show-urilor și știrilor din timpul campaniei electorale. Din totalul celor 144 de participanți, doar 23,6% persoane din partea formațiunilor politice au fost femei, ceea ce e aproape de două ori mai puțin comparativ cu ponderea femeilor pe listele de candidați (41,8% total pe liste și 28% pe primele 5 poziții).Spoturile cu în care apar mai multe femei sunt rulate mai rar. Totodată, cel puțin există o relație inversă între ponderea femeilor între protagoniști și numărul de rulări ale spotului. Astfel, spoturile în care sunt prezentate femeile de regulă au fost rulate de mai puține ori.

Inegalitatea de încredere s-a manifestat prin preferințele generice ale alegătorilor față de candidații bărbați. Datele colectate în baza sondajelor de opinie din preajma campaniei electorale arătau că, o parte semnificativă aalegătorilor ar prefera să voteze un bărbat în circumscripțiile uninominale. În cazurile ipotetice, când ar exista 2 candidați cu aceeași pregătire, 47% din alegători ar alege mai degrabă un bărbat. Deși nu cunoaștem cum exact acest dezavantaj de gen s-a materializat în cadrul campaniei, nu putem ignora un asemena vădit obstacol pentru majoritatea femeilor candidate.

1489_raportfinalalegeri-_1__1_1

 

Descarcă PDF

 

 

 

Partajează acestă postare

Lasă un răspuns