OPINIE CU PRIVIRE LA PROIECTUL PROGRAMULUI PENTRU SUSȚINEREA POPULAȚIEI DE ETNIE ROMĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA PENTRU ANII 2022-2025
În contextul consultărilor publice organizate de către Ministerul Educației și Cercetării pe marginea proiectului hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Programului pentru susținerea populației de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2022-2025, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) vine cu comentarii și propuneri, menite să asigure egalitatea de șanse și incluziunea femeilor și bărbaților de etnie romă.
CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2. PARTICIPAREA ÎN VIAȚA PUBLICĂ
CONSTATĂRI
- Indicatorii de impact 2,3,4 sunt importanți atunci când vorbim despre reprezentarea persoanelor de etnie romă în structuri decizionale. În pofida importanței acestora, țintele planificate sunt relativ modeste și mai puțin ambițioase, ceea ce va face dificilă atingerea unei schimbări esențiale în acest domeniu. Indicatorii legați de reprezentarea în structuri/ funcții decizionale nu sunt suficienți pentru a asigura participarea romilor în viața publică. Indicatorul de impact 5 este un indicator de produs, ținta fiind una extrem de modestă.
- În planul de acțiuni unele activități sunt formulate generic (A1) sau ca obiective (A2, A9) (pag. 42). Indicatorii preconizați la nivel de acțiuni individuale sunt formulați generic (număr de persoane, număr de acțiuni, număr de acte ș.a.), fără a fi indicat care sunt țintele exacte planificate.
RECOMANDĂRI
- Recomandăm ca țintele propuse pentru indicatorii de impact 2,3,4 să fie calibrate la nivelul problemei, astfel încât să ne asigurăm de o reprezentare veritabilă a comunității rome atât la nivel central, cât și local (cel puțin în regiunile unde prezența grupului etnic este mai semnificativă). Atunci când vorbim despre participare, este important să fie incluși indicatori care ar măsura participarea femeilor și bărbaților romi în viața comunitară, în influențarea deciziilor care ii vizează sau le afectează calitatea vieții, în procesul electoral (participarea la consultări comunitare, proiecte comunitare, la consultarea bugetului comunității ș.a.)
- În planul de acțiuni se recomandă a fi indicat, pentru fiecare indicator, valoarea de referință și ținta planificată, sursa de verificare, astfel încât ulterior să fie posibilă evaluarea nivelului de implementare a Programului. Pentru a spori implicarea populației de etnie romă în procesele decizionale, se recomandă a fi instituit un mecanism care să favorizeze incluziunea pentru a asigura participarea în condiții egale a organizațiilor romilor și a celor pro-romi ale societății civile rome, a experților și a membrilor comunității de la toate nivelurile, ținând cont de perspectiva egalității de gen atât în dezbaterea politică, cât și în procesul decizional. La mod specific, recomandăm includerea în planul de acțiuni: a programelor de granturi pentru împuternicirea fetelor si femeilor rome în comunitățile dens populate de romi; includerea în programul ”Bugetul Civic” a componentei de împuternicire a persoanei de etnie romă, a egalității de gen.
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 3. RESPECTAREA DREPTURILOR SOCIO-CULTURALE
CONSTATĂRI
- Indicatorul general (100% din populația de etnie romă cu drepturi respectate, protejate) formulat în componenta Indicatori de impact este formulat generic, iar ținta planificată este prea ambițioasă pentru perioada de implementare a programului. Indicatorul 7 (pag.35) nu este suficient de ambițios, având în vedere că la momentul actual, circa 56% dintre romi (conform datelor disponibile) dețin poliță de asigurare medicală.
- În planul de acțiuni, indicatorii preconizați la nivel de acțiuni individuale sunt formulați generic (număr de persoane, de campanii, acte ș.a.), fără a fi indicat care sunt țintele exacte planificate. Activitatea nr. 2 (pag. 52) este formulată ca obiectiv. Activitățile planificate pentru domeniul Educație (pag. 51-55) sunt importante, dar insuficiente pentru a atinge rezultatele preconizate. Perspectiva de egalității de gen lipsește în planul de acțiuni. Activitățile planificate pentru domeniul Sănătate (pag. 55-56) sunt insuficiente pentru a produce schimbări esențiale în ce privește accesul la servicii medicale și nu vor determina atingerea rezultatului preconizat (indicator 5, pag.35). Perspectiva de gen lipsește din componenta Sănătate. Acțiunile prevăzute în componenta Combaterea discriminării (pag. 47-50) sunt relevante pentru aria abordată, însă sunt formulate generalist (susținerea, monitorizarea, mediatizarea). Nu este clar prin ce activități exacte va fi realizată susținerea sau mediatizarea, spre exemplu. În planul de acțiuni este o singură activitate orientată spre reducerea violenței domestice și în bază de gen, în pofida faptului că datele statistice sugerează o incidență mare a violenței în cadrul populației de etnie romă, orientată în mod special, împotriva femeilor. Campaniile de informare, în acest sens, nu sunt suficiente pentru a eradica acest fenomen.
RECOMANDĂRI
- La nivel de indicatori de impact, recomandăm ca ținta indicatorului general (100% din populația de etnie romă cu drepturi respectate, protejate) să fie ancorată la contextul și realitățile existente, astfel încât să fie o țintă posibil de atins în perioada de 3 ani de implementare a Programului. Pentru indicatorul 7 (pag.35) se recomandă o sporire a numărului de beneficiari de asigurare medicală de cel puțin 15%.
- Se recomandă a fi indicat în planul de acțiuni, pentru fiecare indicator, valoarea de referință și ținta planificată. La activitatea nr. 2 (pag. 52) recomandăm a fi indicat ce acțiuni concrete vor fi întreprinse pentru a asigura încadrarea copiilor romi în educație. Pentru domeniul Educație (pag. 51-55) se recomandă a fi luate în considerare acțiuni care vizează: (i) dezvoltarea unor programe de incluziune a copiilor romi, în special a celor defavorizați; (ii) aplicarea de strategii și programe menite să faciliteze accesul romilor la structuri de îngrijire a copiilor, la școli și universități; (iii) finanțarea ONG-urilor care desfășoară activități de incluziune a copiilor romi în sistemul educațional și activități extra-școlare; (iv) aplicarea de măsuri de eliminare a oricărei forme de segregare a romilor în școală sau în clasă; (v) dezvoltarea de programe pentru includerea părinților romi în procesul de școlarizare și de dezvoltare educațională și personală a copiilor lor; (vi) măsuri de sprijin în ce privește integritatea sanitară, alimentația școlară și îmbrăcămintea pentru familiile de romi care se confruntă cu dificultăți economice, sociale. Din perspectiva de gen, este esențial a fi sporită rata de cuprindere a copiilor de etnie romă (în general) în sistemul educațional, dar, în același timp, este important a se ține cont de faptul că fetele rome au acces mai limitat la educație, decât băieții romi, această situație fiind alimentată de stereotipuri și tradiții existente în comunitatea romă, cu privirea la rolul femeii. Indicatorii de monitorizare, la fel, trebuie să fie sensibili la dimensiunea de gen, fiind urmărită, cel puțin, dezagregarea pe sexe.
Pentru domeniul Sănătate (pag. 55-56) recomandăm a fi luate în considerare activități, precum: (i) măsuri de îmbunătățire a accesului romilor la asistență medicală preventivă și curativă, în special pentru femei, copii, persoanele în vârstă și cu dizabilități, inclusiv la (ii) servicii de sănătate sexuală și reproductivă; (iii) activități de educare a comunității rome în domeniul sănătății și al educației sexuale, prin (iv) activități mobile de depistare medicală în zonele segregate, (v) campanii educaționale în domeniul sănătății în materie de prevenție, (vi) instruirea lucrătorilor medicali și sociali în ceea ce privește diversitatea, ș.a. De asemenea, recomandăm a fi incluse activități de outreach, realizate cu mediatorii comunitari, în comunități dens populate de romi, pentru a identifica barierele structurale de acces la servicii de sănătate (analize de identificare a barierelor structurale cu care se confruntă romii pentru a accesa servicii medicale, identificarea și punerea în aplicare a soluțiilor în baza constatărilor ș.a.). Indicatorul de monitorizare a Activității nr. 3 (pag.56) trebuie să vizeze nu numărul de petiții și plângeri, ci ponderea persoanelor care beneficiază de servicii medicale.
În vederea reducerii violenței domestice și în bază de gen, se recomandă includerea în planul de acțiuni extinderea programului de lucru cu agresorii.
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 4. INCLUZIUNEA PE PIAȚA MUNCII
CONSTATĂRI
- Indicatorul de impact 1 este formulat generic (pag. 35), lăsând spațiu de interpretare, fără a fi indicată, în același timp, ținta spre care se tinde, ceea ce va face dificil procesul de măsurare și evaluare. Indicatorul de impact 2 (principalul indicator pentru Obiectivul specific 4) deși este unul esențial, nu va produce schimbări semnificative în rata generală de ocupare a romilor, întrucât îngustează foarte mult grupul țintă, fiind luate în considerare doar persoanele înregistrate cu statut de șomer la STOFM. Indicatorii de impact 3 și 4 sunt indicatori de produs. Deși dimensiunea de gen este reflectată atât în descrierea problemei, cât și în indicatorii de impact, nivelul de ambiție este unul foarte redus (țintele planificate sunt modeste).
- În planul de acțiuni, unele activități sunt formulate sub formă de deziderate (A2, A5). O bună parte din indicatorii la nivel de acțiuni individuale sunt generici (nu au ținte exacte). Țintele planificate sunt modeste.
RECOMANDĂRI
- Se recomandă a fi formulat mai specific indicatorul de impact 1, fiind indicat clar cum se va măsura gradul de incluziune pe piața muncii si care sunt țintele propuse după 3 ani de implementare a Programului, astfel făcând posibil procesul de măsurare și evaluare. Indicatorul de impact 2 se recomandă a fi măsurat nu în raport cu romii înregistrați cu statut de șomer la STOFM, ci în raport cu populația generală de romi în vârstă aptă de muncă. Indicatorii de impact 3 și 4 se recomandă a fi înlocuiți cu indicatori care măsoară rata de angajare a romilor, ponderea romilor care lansează afaceri durabile/ sustenabile (dezagregați pe gen)/ ponderea afacerilor durabile deținute/ gestionate de persoanele de etnie romă. Din perspectiva de gen, pentru a determina schimbări în ce privește rata de ocupare a persoanelor de etnie romă, în general, și a femeilor rome, în special, este important de operat cu indicatori mult mai ambițioși, raportați la numărul populației/ femeilor de etnie romă.
- Pentru a facilita procesul de măsurare a progresului și de monitorizare și evaluare a implementării Programului se recomandă a fi incluse în planul de acțiuni, pentru fiecare activitate și indicator, datele de referință, țintele planificate și sursa de verificare/ documentare. De asemenea, din perspectiva egalității de gen, este important ca activitățile și țintele planificate să contribuie la reducerea inegalităților în ceea ce privește ocuparea femeilor și bărbaților de etnie romă. Astfel, țintele planificate trebuie să fie calibrate la amploarea problemei. Aceasta ar presupune că țintele propuse pentru integrarea femeilor pe piața muncii trebuie să fie mai mari, având în vedere că femeile într-o pondere mai mică sunt active din punct de vedere economic. Totodată, se recomandă a fi incluse în planul de acțiuni, activități care vizează: (i) realizarea de către ANOFM, împreună cu mediatorii comunitari, a unui modul de outreach pentru ocupare, inclusiv pentru tinerii si tinerele rome; (ii) revizuirea procedurilor de ocupare activă, din perspectiva posibilității de adaptare a acestora la necesitățile bărbaților și femeilor de etnie romă, în funcție de barierele cu care se confruntă.
*Acest document este realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în cadrul proiectului “Cetățeni activi, comunități prospere-faza II”, implementat din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.