Opinia Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” cu privire la Strategia naţională de prevenire și combatere a violenței față de femei și violenței în familie pe anii 2017-2022

Opinia Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” cu privire la Strategia naţională de prevenire și combatere a violenței față de femei și violenței în familie pe anii 2017-2022

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei de a pilota o nouă strategie de amploare naţională şi anume Strategia de prevenire și combatere a violenței față de femei (VFF) și violenței în familie (VF) pe anii 2017-2022. CPD apreciază atât reflectarea detaliată a problemelor majore ce vizează aria VFF şi VF, cât şi concentrarea obiectivelor generale în jurul a celor patru piloni majori: Prevenirea, Protecţia, Investigarea şi Politici integrate. Cu toate acestea, CPD consideră că noul document strategic ar putea fi îmbunătăţit prin prisma următoarelor prevederi:

(1) Identificarea profilului grupului ce este cel mai expus riscului violenţei în familie, în baza criteriilor de vârstă, gen, mediu de trai, nivel educaţional, statut economic etc. şi orientarea acţiunilor de informare şi de lucru asupra acestui grup. Concentrarea eforturilor pe respectivul grup ţintă va contribui la o mai bună informare, din moment ce se lucrează cu persoanele aflate în zona cea mai mare de risc, şi va avea efect şi asupra reducerii riscului de violenţă, potenţialele victime sau victimele cunoscând despre cum trebuie să acţioneze în astfel de cazuri. Cu toate că se cunoaşte aportul adus de campaniile de informare naţională şi a derulării spoturilor informative la TV sau radio despre fenomenul VFF şi VF, CPD consideră că orientarea acţiunilor asupra unui grup specific de persoane va avea un mai mare impact.

(2) Pentru Obiectivul general 1, ce este orientat spre prevenirea violenţei, se recomandă mobilizarea acţiunilor spre sporirea numărului de apeluri la organele împuternicite să intervină în situaţii de violenţă (inspectorul de poliţie, sectorist etc.). Demararea campaniilor naţionale cu acest scop va contribui la sensibilizarea în mai mare măsură a cetăţenilor cu referire la fenomenul violenţei în familie, iar aceasta la rândul său va avea efect asupra sporirii cazurilor de intervenţie promptă din partea organelor de apărare.

(3) Pentru Obiectivul general 3 se încurajează axarea pe acţiunile ce prevăd (i) îmbunătăţirea mecanismului de reacţie şi intervenţie promptă a organelor de drept/apărare (poliţia) în cazurile de violenţă în familie şi violenţa faţă de femei, în special în mediul rural şi (ii) ajustarea mecanismului de pedepsire şi consiliere a agresorului.

(4) Evaluarea detaliată a obiectivelor şi acţiunilor planificate, prin prisma suprapunerii cu alte strategii existente. În acest sens, se propun a fi excluse: (i) acţiunea 1.3.1, întrucât este elaborată şi implementată Strategia intersectoriala de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022 ce prevede acţiuni de sensibilizare a părinţilor cu referire la subiectul violenţei în familie şi faţă de copii, (ii) obiectivul specific 1.4, întrucât acţiunile propuse se reflectă în mare parte în Strategia pentru asigurarea egalităţii între femei şi bărbaţi 2017-2021 (ariile Educaţie şi Violenţă).

(5) Cu toate că modelul Planului de Acţiuni este aprobat prin hotărâre de Guvern, totuşi sugerăm evaluarea propunerii de ajustare a acestui tip standard prin alinierea la modelul internaţional. Pentru facilitarea procesului de monitorizare şi de identificare a impactului acţiunilor planificate a fi desfăşurate, se propune ajustarea structurală a anexei nr. 2 „Planul de acţiuni pentru anii 2017-2019 privind implementarea Strategiei”,şi anume: (i) prin includerea coloanei ce va reflecta situaţia actuală (baseline), datele fiind colectate în urma sondajelor realizate până la moment (de ex. raportul realizat în baza modelului IMAGES) şi a celor oferite de BNS şi (ii) prin adăugarea coloanei cu ţintele propuse a fi atinse până la finele perioadei de implementare a strategiei, în special pentru perioada vizată în planul de acţiuni 2017-2019.

(6) Desfăşurarea de către BNS a colectării de date cu referire la domeniul VF şi VFF o dată în 2 sau 3 ani, aceste studii fiind similare, cu date comparative, pentru a putea evalua tendințele. Ultimul raport realizat şi prezentat de BNS este cel din 2011[1]. Alte studii se realizează în mod sporadic și nu pot fi comparate rezultatele. Sistemul naţional de statistică joacă un rol crucial în oferirea şi îmbunătățirea datelor pentru măsurarea scopului, a prevalenţei şi a incidenţei violenţei faţă de femei. Dezvoltarea şi menţinerea unui sistem sustenabil statistic va contribui la facilitarea înregistrării şi diseminării regulate a datelor cu referire la VFF şi VF.  Recomandăm desfăşurarea sondajelor o dată în 2-3 ani, în scopul colectării în profunzime a informației cu privire la violența împotriva femeilor şi violenţa în familie, astfel contribuind la evaluarea amplitudinii problemei, deoarece multe femei nu raportează violența la organele împuternicite.

(7) Cu referire la cadranul de monitorizare şi evaluare, sugerăm ca toţi indicatorii să fie atât de tip cantitativ, cât şi calitativ şi aceştia să fie dezagregaţi pe criteriul gen în corelaţie cu alte subcategorii de date (grupuri vulnerabile, rural-urban, etnie, categorie de vârstă), ceea ce poate oferi o perspectivă mai bună asupra situaţiei existente la nivelul domeniului analizat.

Partajează acestă postare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *