Notă analitică. Este piaţa muncii prietenoasă mamelor şi taţilor?

Notă analitică. Este piaţa muncii prietenoasă mamelor şi taţilor?

CARE ESTE SITUAŢIA CU PRIVIRE LA NIVELUL DE RECONCILIERE A VIEŢII PROFESIONALE CU CEA PRIVATĂ?

 

Nivelul egalităţii de gen a scăzut în ultimii ani în special din cauza inegalităţilor de gen de pe piaţa muncii. Nivelul egalităţii este măsurat de la 0 (inegalitate totală) până la 100 (egalitate totală) în baza Indexului Egalităţii de Gen, care este calculat pe 6 subdomenii, printre care şi domeniul pieţii muncii [1]. Astfel, comparativ cu anul 2009, nivelul egalităţii de gen pe piaţa muncii a scăzut de la 70 la 63.

Pentru femei, reconcilierea vieţii profesionale şi cea de familie devine tot mai dificilă. Datele cu privire la rata de ocupare a femeilor şi bărbaţilor care au cel puţin un copil de vârstă preşcolară indică o tendinţă divergentă – rata de ocupare a femeilor cu cel puţin un copil de vârstă preşcolară este în scădere, vezi figura 2. În 2014, diferenţa dintre femeile ocupate cu nici un copil de vârstă preșcolară şi cele care aveau un copil de vârstă preșcolară era de 20%, una dintre cele mai semnificative diferenţe, dacă ar fi comparate în context european.

Numărul mamelor în concediul de îngrijire a copilului, dar care activează în câmpul muncii este în descreştere.În 2014, numărul total de persoane care au beneficiat de concediul parțial plătit pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, şi în acelaşi timp activează în câmpul muncii a scăzut. Acest lucru s-a datorat în mare parte descreşterii numărului de mame care optează pentru acest aranjament. Astfel, din anul 2013 până în anul 2014, ponderea mamelor care au beneficiat de concediul parțial plătit pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani și și-au reluat activitatea a scăzut, iar procentul taților a crescut.

Femeile alocă mai mult timp pentru activităţile neplătite. În baza datelor oferite de BNS pentru 2012, se observă că din totalul orelor dedicate activităţilor zilnice, femeile alocă 4,6 ore (din 7,2 ore) pentru activităţile neplătite [2] comparativ cu bărbaţii care sunt implicaţi mai mult în activităţile remunerate (lucru pentru venit). Aceasta se datorează, în mare parte din cauza (1) menţinerii stereotipurilor în societate cu referire la rolurile femeii şi a bărbatului în spaţiul domestic şi (2) accesului limitat la serviciile de creşă, fapt care determină o divizare foarte pronunţată a rolurilor de gen.

Activităţile casnice, preponderent îndeplinite de către femei, constituie un impediment pentru realizarea deplină și eficientă a activităților de serviciu.Acest lucru este confirmat de datele cercetării opiniei publice, care demonstrează că femeile sunt de două ori mai mult afectate de acest fenomen, comparativ cu bărbații. Graficul de mai jos ilustrează evident care este impactul activităților neremunerate din spaţiul domestic (ce țin de îngrijirea familiei și creșterea copiilor) asupra activității profesionale a femeilor și bărbaților. Ținând cont de acest fapt, devine necesară consolidarea politicilor de reconciliere a vieții profesionale cu viața de familie.

Rolurile de gen au rămas practic neschimbate în ultimii ani. Politicile neprietenoase familiilor de pe piaţa muncii contribuie la faptul că stereotipurile şi rolurile de gen nu se atenuează. În acest sens, există un cerc vicios al politicilor care influenţează mamele să se retragă de pe piaţa muncii pe o perioadă îndelungată – fapt care determină inegalităţi de gen pe piaţa muncii – element care consolidează stereotipuri şi roluri de gen, prin a determina femeile să opteze pentru domenii economice care ar permite o mai mare conciliere a vieţii profesionale cu cea de familie, de exemplu.  Alarmant este faptul că asemenea stereotipuri predomină şi în rîndul tinerilor.

 

POLITICILE ŞI IMPACTUL ACESTORA

Politicile interne ale angajatorului nu sunt prietenoase familiilor, în special cele ce vizează programul flexibil de muncă. Un studiu recent relevă o diferență în ce privește flexibilitatea programului de muncă la bărbați și femei. Conform acestuia, 47,2% dintre femei se bucură de program flexibil de muncă, în timp ce în cazul bărbaților această cifră este de 49,7%, cu o discrepanță semnificativă în cazul persoanelor ce au un program de lucru foarte flexibil: de acest privilegiu se bucură doar 6,0% femei, comparativ cu 13,1% bărbați. Important este și faptul că doar 10,5% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 18-29 ani (vârsta reproductivă) dispun de un program de muncă foarte flexibil. Rezultatele anchetei realizate de către BNS cu privire la reconcilierea vieţii profesionale şi cea de familie arată că în general programul de lucru al salariaţilor nu este flexibil pentru 88,5% din salariaţi care au declarat că nu au posibilitatea de a varia cel puţin cu o oră programul de începere sau de terminare a zilei de muncă din motive familiale, 7,3% pot varia începutul şi sfârşitul zilei de muncă cu condiţia respectării numărului de ore lucrate zilnic.

Majoritatea absolută a beneficiarilor concediului de îngrijire a copilului sunt mamele, tendinţă care nu s-a schimbat semnificativ în ultimii ani. În baza datelor oferite în raportul anual social al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familie, se observă că în ultimii 6 ani beneficiarii majoritari ai concediului parţial plătit, sunt mamele. Se observă chiar o creştere în rândul numărului beneficiarelor mame, de la 94,05% în 2009, la 96% în 2014. Această tendinţă se argumentează prin (1) aplicarea insuficientă a politicilor de asigurare a egalităţii de şanse în câmpul  muncii, (2) menţinerea stereotipului cu referire la divizarea rolurilor în familie şi (3) limitarea accesului la serviciile de creşă.

Modelul concediului de îngrijire a copilului în Moldova nu încurajează egalitatea de gen între părinţi. Într-un studiu publicat de Centru de Cercetări Economice și de Politici, autorii au elaborat un Index al egalității de gen la acordarea concediului parental și au comparat 14 țări europene. Indexul măsoară politicile țărilor pe o scară de 15 puncte și este alcătuit din trei elemente relevante: 1. Porțiunea din concediu parental rezervat exclusiv taților (max. 9 puncte); 2. Procentajul venitului acordat părintelui ca indemnizație pe parcursul concediului parental (max. 5 puncte); și 3. Dacă țara respectivă oferă măsuri pozitive pentru a încuraja tații să beneficieze de concediu parental (max. 1 punct) . Utilizând metodologia studiului, am făcut calculele și pentru Moldova. Cum și era de așteptat, Moldova se află pe ultimul loc dintre țările comparate în studiu.

Comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, Moldova are una dintre cele mai mari inegalităţi în ceea ce priveşte perioada de îngrijire a copilului. Graficul de mai jos, poziţionează ţările din UE în dependență de perioadă (numărul de săptămâni de concediu paternal, concediul maternal şi concediul de îngrijire a copilului) alocate prin lege ambilor părinţi. Observăm că Moldova se află în cadranul cel mai generos din perspectiva timpului şi cel mai inechitabil din perspectiva egalităţii de gen.

 


[1] Indexul egalităţii de gen pe Piaţa Muncii au fost calculat în baza a 5 indicatori: rata de ocupare, rate de ocupare a populaţiei cu vârste cuprinse între 25-49 de ani, care au cel puţin un copil de 0-6 ani, segregarea pe verticală, segregarea pe orizontală şi rata de ocupare informală, cu excepţia sectorului agricol. Mai multe detalii despre Indexul Egalităţii de Gen.

http://progen.md/files/7562_raport_indexul_egalitatii_gen_2015final.pdf


[2]
 Activităţile neplătite implică: preparare bucate şi spalat vesela; înteţinerea casei; spălat, călcat; grădinărit şi îngrijirea animalelor; reparaţii şi construcţii; cumpărături şi servicii; şi îngrijire copii.2918_nota_analitica_reconcilierea_vietii_de_familie__sb

Partajează acestă postare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *