MUNCA INEGALĂ PE TIMP DE PANDEMIE: Analiza inegalităților de gen pe piața muncii în timp de pandemie

MUNCA INEGALĂ PE TIMP DE PANDEMIE: Analiza inegalităților de gen pe piața muncii în timp de pandemie


Situaţia de incertitudine determinată de criza pandemică COVID-19 încă mai persistă. Deşi suntem la zece luni distanţă de la declanşarea stării de urgenţă, iar la nivel naţional au fost întreprinse mai multe intervenţii din partea autoriţăţilor şi partenerilor de dezvoltare întru diminuarea impactului crizei pandemice, totuşi magnitudinea efectelor acesteia au perturbat semnificativ viaţa economică şi socială a femeilor şi bărbaţilor. Acestea, la rândul său au avut consecinţe asupra trenării într-un mod simţitor a revenirii la normalitate.

Cercetarea data reprezintă o continuare a efortului de monitorizare a impactului pandemiei asupra egalităţii de gen în Moldova. Preocupaţi de identificarea efectelor imediate ale crizei provocate de coronavirus asupra bunăstării femeilor şi bărbaţilor, în iunie 2020, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare împreună cu UN Women au lansat nota Analiza impactului COVID-19 asupra rolurilor de gen. Cercetarea a pus în evidență necesitățile specifice pe termen scurt și lung ale femeilor şi bărbaţilor, cât și modul în care aceştia au răspuns noilor provocări și schimbări în sfera socială și economică.

În perioada iniţială a crizei pandemice, atât femeile, cât și bărbații au fost afectați din punct de vedere economic şi social, accentuând în diferite proporţii diverse vulnerabilităţi ale acestora. Printre principalele constatări relevate de prima cercetare se enumeră: (i) pandemia COVID-19 și măsurile de izolare impuse au subliniat una dintre cele mai slabe verigi: îngrijirea, femeile asumându-şi cea mai mare parte a sarcinilor casnice și de îngrijire a copiilor și a familiei, fiindu-le astfel limitate posibilitățile de interacțiune cu alt mediu decât familia; (ii) femeile au fost expuse într-o măsură mai mare stărilor de anxietate și frustrare în perioada crizei pandemice; (iii) la fel, femeile, s-au retras și mai mult din câmpul muncii, fiind nevoite să recurgă la acest pas din cauza inechității în divizarea responsabilităților de îngrijire; (iv) bărbații au fost afectați mai mult din punct de vedere al respectării drepturilor acestora în muncă și se anticipează că mai mulți din ei să nu poată beneficia de sistemul de asigurări sociale sau medicale, şi (v) lanțul logic de efecte cauzat de criza pandemică s-a transpus și asupra posibilității femeilor şi bărbaţilor de a obține venituri, canalele importante de manifestare a vulnerabilității financiare fiind reducerea bruscă a remitențelor și scăderea veniturilor salariale.

Prin intermediul cercetării în cauză ne-am propus să evidenţiem efectele macro ale pandemiei prin prisma ocupaţională a femeilor şi bărbaţilor. În contextul în care analiza iniţială a relevat o repercusiune negativă asupra accentuării inechităţilor de gen şi a vulnerabilitaţii economice ale femeilor şi bărbaţilor, la această etapă s-a constatat indispensabil de a urmări traiectoria efectelor pandemice asupra schimbărilor în sfera economică şi măsura în care femeile şi bărbaţii au fost expuşi la provocările din sfera muncii.

În corespundere cu abordarea propusă, accentul analitic a fost orientat spre stabilirea magnitudinii efectelor crizei asupra actorilor conecşi cu câmpul muncii. Dat fiind măsurile de protecţie instaurate pe perioada pandemică în ceea ce vizează munca, în special distanţarea socială, ne-a preocupat să stabilim în ce măsură femeile şi bărbaţii angajaţi au făcut faţă impedimentelor de realizare a sarcinilor de serviciu, în funcţie de regimul de activitate a acestora şi care au fost efectele deciziilor autorităţilor şi angajatorilor asupra dinamicii ponderii de ocupare. Aceasta a fost posibil prin analiza complexă a situaţiei ocupaţionale a persoanelor angajate care activează direct de la locul de muncă şi a celor care realizează sarcinile de serviciu de la distanţă.

Cercetarea a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în cooperare cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia. Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA”, iar sondajul de opinie în acest sens a cuprins un eşantion de 1000 persoane cu vârstă de 18 ani şi mai mult, fiind unul stratificat, probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării, cu excepția locuitorilor regiunii din stânga Nistrului. Eroare maximă fiind de +3,1%. Datele au fost colectate prin sondaj telefonic în perioada noiembrie/decembrie 2020, iar chestionarul a fost redactat în limbile română şi rusă, oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta.

Partajează acestă postare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *