MAI INCLUZIV ȘI MAI EFICIENT: O abordare incluzivă a politicilor de suport pentru tinerii și tinerele NEET din Moldova

Integrarea tinerilor pe piața muncii a devenit un deziderat la nivel mondial. Potrivit Băncii Mondiale, în anul 2020, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârsta de până la 24 de ani a constituit 17,9%. În Republica Moldova, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârsta între 15-24 ani a înregistrat o valoare de 9,2%, fiind de trei ori mai mare decât rata generală a șomajului.

Criza economică și cea pandemică au avut un impact negativ direct asupra pieței muncii din Republica Moldova. Acestea au fost resimțite cel mai mult de către grupurile vulnerabile, afectând, în special, femeile angajate cu copii, angajații cu dizabilități, persoanele vârstnice. Totodată, la nivel mondial, datele arată că una dintre cele mai agravante situații este cea a tinerilor care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educație şi nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație (NEET). Organizația Națiunilor Unite susține că cel mai afectat grup de pe piața muncii în perioada crizei pandemice au fost tinerii, anticipându-se o creștere majoră a ratei NEET în următorii ani. În Republica Moldova, situația tinerilor NEET, de asemenea este una alarmantă, rata constituind 29,8% din totalul tinerilor din țară (15-34 ani), în trimestrul II al anului 2022.

În ultimii ani, fenomenul NEET este abordat și în cadrul de politici al Republicii Moldova. La nivel național sunt întreprinse o serie de măsuri în vederea diminuării acestui fenomen. Astfel, în 2018 a fost aprobată Legea cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă și asigurarea de șomaj, care integrează tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani în lista categoriilor de populație care necesită suport suplimentar pe piața muncii, astfel aceștia devenind beneficiari direcți ai programelor de suport în ocupare, implementate de către ANOFM și subdiviziunile acesteia. Strategia Națională ”Moldova Europeană 2030” își propune drept prim obiectiv creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților, integrând măsuri specifice de stimulare a ocupării tinerilor, inclusiv a celor aflați în statut NEET.

Recent a fost aprobat și Programul Național de Ocupare a Forței de Muncă 2022-2026, care expres își propune drept obiectiv reducerea ratei tinerilor NEET, în special prin măsuri de prevenire. Pe lîngă inițiativele legislative, sunt desfășurate proiecte de suport tehnic pentru capacitarea organizațiilor teritoriale de ocupare a forței de muncă și a organizațiilor societății civile în vederea extinderii serviciilor destinate tinerilor NEET. Cu toate acestea, analiza datelor statistice oferite de Biroul Național de Statistică arată că ceea ce se întreprinde la moment nu este suficient, iar implementarea diverselor proiecte nu diminuează rata NEET.

În acest context, prezentul raport are drept scop elucidarea situației tinerilor NEET din Republica Moldova și oferirea recomandărilor de măsuri legislative, care să abordeze mult mai complex fenomenul respectiv. Or, lipsa unor măsuri structurale în acest context vor conduce la păstrarea pe termen îndelungat a tendințelor actuale. Luând în considerare că perioadele prelungite ale statutului NEET pentru tineri provoacă efecte devastatoare, inevitabil se vor înregistra și tendințe negative. Astfel, este indispensabil să fie aplicate măsuri structurale ca: flexibilizarea locului de studii, măsuri de facilitare a procesului de tranziție de la studii la încadrarea în câmpul muncii, dezvoltarea serviciilor de îngrijire pentru copii la locul de studii etc.