18ian.
În Republica Moldova, salariul bărbaţilor este cu 12,4% mai mare comparativ cu salariul mediu al femeilor. Deşi diferenţa salarială a rămas relativ constantă în ultimii cinci ani, remarcăm că diferenţa la pensii dintre femei şi bărbaţi a crescut de la 10,12% în 2011 la 17,17% în 2014. Diferenţa salarială, la pensii şi la venituri reduce din autonomia financiară a femeilor, făcându-le mai dependente de prestaţiile sociale.
Diferenţa salarială este asemenea unei taxe invizibile, achitate de 93,63% din femeile angajate în economia Moldovei. În 2014, valoarea pierderilor medii anuale, pe care le-au suportat femeile din cauza diferenţelor salariale, a fost de 7620 MDL. Această taxă invizibilă, aplicată în mare parte femeilor, are o valoare de 57150 MDL în activităţile de editare, 45199 MDL în domeniul IT, mai mult de 30000 în domeniul consultanţei în afaceri şi sectorului financiar.
Diferenţele salariale sunt explicate prin factorii ce ţin de discriminare indirectă pe piaţa forţei de muncă şi discriminare directă la locul de muncă. Diferenţele salariale reflectă calculele în baza salariului mediu al bărbaţilor şi a femeilor. În acest sens, diferenţele salariale relevă inechităţi pe piaţa muncii în general, prin faptul că femeile acceptă să fie angajate în sectoare mai prost plătite, pe poziţii mai inferioare decât bărbaţii. Totodată, femeile întrerup mai frecvent şi pe perioade mai îndelungate viaţa profesională. Aceşti factori ţin de discriminarea indirectă a inechităţii salariale. Concomitent, diferenţa
salarială poate fi explicată şi cauzată de factori, cum ar fi discriminarea directă de către angajatori/angajatoare a femeilor, prin remunerare comparativ mai mică şi reducerea oportunităţilor de promovare a acestora.
Politicile autorităţilor pentru reducerea diferenţelor salariale nu au funcţionat. Atât Strategia Naţională de Ocupare a forţei de Muncă (2007-2015), cât şi Programul Naţional de Asigurare a Egalităţii de Gen (2010-2015) şi-au propus să reducă diferenţele salariale. Prezenta analiză arată că acest obiectiv/angajament nu a fost realizat din două motive: (i) intenţiile de a reduce diferenţele salariale nu au fost urmate de intervenţii clare şi consecvente ale autorităţilor. Astfel spus, autorităţile nici nu au încercat la modul serios să soluţioneze această problemă, (ii) abordarea în cadrul acestor documente de politici a fost una greşită, în special prin faptul că nu a vizat cauzele diferenţelor salariale – cele ce ţin de discriminarea indirectă pe piaţa muncii, pe de o parte şi de discriminarea directă la locul de muncă, pe de altă parte.
În acest context, prezenta analiză propune următoarele recomandări: (i) Guvernul să îşi asume un angajament ferm de a spori considerabil accesul la servicii de creşă, (ii) Concediul de îngrijire a copilului urmează a fi reformat pentru a fi mai scurt, mai bine plătit şi să încurajeze taţii să beneficieze de el, (iii) Principiul de plăţi egale pentru munci egale trebuie definit în legislaţia Republicii Moldova pentru a permite o examinare mai eficientă a plângerilor de discriminare de gen în salarizare, (iv) Consiliul pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurarea Egalităţii trebuie abilitat prin lege să realizeze
investigaţii legate de discriminare şi diferenţele salariale, (v) În dependenţă de mărimea companiilor, angajatorii trebuie determinaţi să sporească transparenţa procedurilor şi a structurii de salarizare, (vi) Autorităţile centrale trebuie să motiveze angajatorii să asigure transparenţa în salarizare şi plata egală pentru muncă egală.4717_analiza_paygap_moldova
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.