Incluziune și Impact: Cum contribuie măsurile de ocupare la integrarea profesională a tinerilor?

Incluziune și Impact: Cum contribuie măsurile de ocupare la integrarea profesională a tinerilor?


Tinerii reprezintă atât actualii, cât și viitorii angajați, actuala și viitoarea forță de muncă, creând o oportunitate importantă pentru dezvoltarea economică și progresul social. Actualmente, angajatorii au nevoie de capital uman calificat pentru a crește și a prospera, iar oferta de talente și potențialul tinerilor sunt esențiale pentru o dezvoltare durabilă într-un mediu competitiv și în schimbare rapidă. Cu toate acestea, șomajul în rândul tinerilor rămâne a fi o problemă economică, socială și politică presantă, care afectează stabilitatea, securitatea și calea de dezvoltare a țării.

Șomajul și inactivitatea economică în rândul tinerilor a devenit o preocupare globală. Potrivit unui raport OIM, rata globală a șomajului în rândul tinerilor a fost evaluată la 14% în 2021, fiind de peste trei ori mai mare decât în rândul adulților. Astfel, la nivel global, aproximativ 69 de milioane de tineri erau șomeri în 2022. Se estimează că șomajul în rândul tinerilor va crește cu circa 1 milion în 2023 și va rămâne aproximativ stabil în 2024. Analizele arată că tinerii au fost afectați în mod disproporționat de criza economică recentă, ritmul de redresare a pieței muncii pentru ei fiind mult mai lent în raport cu muncitorii vârstnici.

Numărul de tineri care beneficiază de serviciile și programele ANOFM este foarte mic în raport cu numărul total de tineri inactivi din țară. Perspectivele globale s-au deteriorat semnificativ pe parcursul anului 2022. Tensiunile geopolitice emergente, conflictul din Ucraina, recuperarea inechitabilă post-pandemie, blocajele continue în lanțurile de aprovizionare, creșterea inflației au determinat o stagnare în dezvoltarea economică și a exacerbat numeroasele provocări de pe piața muncii. Tinerii au fost în mod sporit afectați de aceste crize și riscuri, o mare parte dintre ei rămânând în afara pieței muncii: mulți au părăsit piața muncii sau nu au reușit să se integreze, din cauza dificultății enorme de a identifica un loc de muncă în perioade de criză. În plus, a fost profund perturbată educația, formarea și angajarea tinerilor, făcând și mai dificilă trecerea cu succes de la educație și formare la muncă, continuarea educației sau inițierea unei activități economice. În consecință, a sporit numărul tinerilor care nu au un loc de muncă și nu sunt încadrați în nici o formă de educație sau formare (tinerii NEET).

Criza pandemică, dar și cele care au urmat, a afectat nu doar perspectivele de angajare ale tinerilor, ci a perturbat și calitatea educației și formării. Învățământul la distanță prestat în perioada 2020-2021 a avut efecte diferite asupra tinerilor, reieșind din capacitatea statului de a oferi aranjamente eficiente pentru fiecare beneficiar al educației și din posibilitățile financiare ale familiilor (pentru a se asigura cu tehnologiile necesare, pentru a accesa Internet ș.a.). Reieșind din aceste considerente, o bună parte dintre tineri, în special cei din grupuri vulnerabile, nu au putut beneficia pe deplin de procesul educațional, fapt ce a determinat o pierdere a cunoștințelor și competențelor. Pe termen lung, deficitul de cunoștințe și competențe au un impact direct asupra traiectoriei ocupaționale a tinerilor și capacității acestora de a se integra și menține pe piața muncii.

Reieșind din constrângerile actuale, RM a dezvoltat un cadru de politici menit să asigure incluziunea tinerilor în câmpul muncii și în sistemul educațional. Strategia Moldova 2030 setează drept obiectiv strategic ”Creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice”, care include un angajament direct de a susține tinerii în afirmarea profesională, în special pe cei din zonele rurale, a celor care nu sunt pe piața muncii, în sistemul educațional și nu beneficiază de instruire (tinerii NEET), prin stimularea ocupării acestora, consilierea profesională și încurajarea creșterii în carieră. Strategia „Tineret 2030” și Strategia „Educația 2030” au drept scop (re)integrarea și menținerea tinerilor în sistemul educațional, astfel încât să fie sporită competitivitatea acestora pe piața muncii, dar și asigurate capacitățile și competențele necesare pentru a se menține pe piața muncii, în locuri de muncă decente.

Totodată, a fost aprobat Programul național pentru ocuparea forței de muncă 2022-2026, care are drept scop îmbunătățirea perspectivelor de pe piața muncii din Republica Moldova prin diminuarea ratei de inactivitate și creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă și a calității muncii, sporirea productivității, competitivității și capacității de angajare a forței de muncă și asigurării unui grad mai ridicat de integrare a grupurilor vulnerabile pe piața muncii. În mod particular, Programul își propune sporirea ratei de participare a femeilor cu responsabilități familiale, a persoanelor cu dizabilități, persoanelor antrenate în sectorul informal, tinerilor NEET ș.a. Este important faptul că Programul prevede măsuri de consolidare a capacităților instituționale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), aceasta fiind principala structură guvernamentală responsabilă de implementarea politicilor de ocupare la nivel național.

Tinerii au devenitul subiectul măsurilor de stimulare a ocupării populației, inițiate de către autoritățile publice. Astfel, în 2018 a fost aprobată Legea nr. 105 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj, care oferă măsuri active de ocupare a forței de muncă noi, adaptate nevoilor diferitor categorii de persoane, inclusiv celor care necesită suport suplimentar pe piața muncii. Pentru  implementarea noilor măsuri a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 1276/ 2018 pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă, care reglementează mecanismele de susținere pe piața muncii, în particular vizând grupurile vulnerabile. Prin urmare, Legea nr. 105/2018 integrează tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani în lista categoriilor de populație care necesită suport suplimentar pe piața muncii, astfel aceștia devenind beneficiari direcți ai programelor și măsurilor de suport în ocupare, implementate de către ANOFM și subdiviziunile acesteia.

În contextul dat, raportul respectiv își propune două obiective principale: (i) să analizeze modul în care tinerii reușesc să beneficieze de programele și măsurile de suport implementate de către Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) și (ii) să identifice profilul beneficiarilor serviciilor și măsurilor de ocupare ale ANOFM prin prisma factorilor determinanți ai ocupării: motivație și capacități. Aceste două perspective vor oferi o imagine completă cu privire la modul de implementare a măsurilor de stimulare a ocupării și cât de incluzive sunt acestea în raport cu necesitățile individuale ale persoanelor care necesită suport suplimentar în integrarea pe piața muncii.

Mai multe detalii a se vedea în raportul anexat.

Partajează acestă postare

Lasă un răspuns