Cum reducem inegalitățile de gen în pensii?

Acest document analizează  impactul de gen a modificărilor adoptate pentru sistemului de pensii la sfârșitul anului 2016. Acestea se referă la egalarea vârstei de pensionare, diferențele de gen la pensii, modul de stabilire a stagiului de cotizare și modalitatea de a beneficia de pensia anticipată.

Comparativ cu alte țări din UE, în Moldova, diferența dintre vârsta de pensionare a bărbaților și femeilor este destul de semnificativă. Media vârstei de pensionare în UE pentru bărbați, în 2014, era de 63,8 de ani, iar pentru femei de 63. Media vârstei de pensionare pentru țările membre ale OECD, în 2014, pentru bărbați era de 64 de ani, iar pentru femei de 63,05 ani. Dat fiind diferența semnificativă de gen ȋn ce priveşte vârsta de pensionare, ajustarea acesteia trebuia realizată din contul ridicării vârstei de pensionare a femeilor.

Egalarea vârstei de pensionare ar putea aduce beneficii, dar și riscuri majore. Egalarea treptată a vârstei de pensionare va contribui la creșterea ratei de ocupare pentru persoanele ocupate (55-64 ani), în special a femeilor. Banca Mondială estimează că o abordare holistică a reformei de pensii, combinată cu măsuri active de ocupare a vârstnicilor, ar rezulta cu creșterea ratei de ocupare a persoanelor de 60-64 ani cu 11% şi a celor de 50-54 ani cu 7%. Pentru majoritatea femeilor din zonele urbane, egalarea vârstei de pensionare va însemna că pentru o perioadă anumită după vârsta de 57 de ani, acestea vor munci în sectorul agricol fără a beneficia nici de salariu şi nici de pensie, cum era cazul până la adoptarea modificărilor legislative.

Diferențele de gen la pensii sunt semnificative și în creștere. Exprimată în valoare monetară anuală, diferența de gen la pensii la nivel național a constituit 2.907 MDL, iar în Municipiul Chișinău aceasta a fost de 6.595 MDL, defavorizând femeile. O parte semnificativă a diferențelor de gen la pensii era cauzată de (i) vechea formulă de calcul a pensiei, ce presupunea determinarea pensiei în dependență de stagiul de cotizare, care era de 30 de ani pentru femei și de 32 de ani pentru bărbați; cât și de (ii) modul în care anumite perioade necontributive erau asimilate stagiului de cotizare – aceasta se referă, în special, la perioada de îngrijire a copilului până la vârsta de trei ani, unde la determinarea venitului mediu lunar, începând cu 1 ianuarie 1999, se ia în considerare salariul minim lunar pe țară la data calculării pensiei.

Modul de stabilire a pensiei anticipate defavorizează femeile, deoarece nu ține cont de faptul că, pentru femei, calificarea pentru pensia anticipată va fi posibilă abia în anul 2022, iar pentru multe dintre cele care au avut grijă de copii, această perioadă nu va fi asimilată stagiului de cotizare.

Pentru a elimina inegalitățile gen din sistemul de pensii sunt necesare cel puțin trei modificări de bază:  (i) introducerea un calendar de egalare a vârstei de pensionare, mult mai lung pentru femeile din zonele rurale comparativ cu femeile din zonele urbane; (ii) calcularea venitului asigurat la salariul mediu pe economie la data calculării pensiei, pentru toate perioadele necontributive asimilate stagiului de cotizare; (iii) acordarea dreptului la pensia anticipată în dependență de calendarul eșalonat de egalare a vârstei de pensionare, cu eliminarea prevederilor ce țin de neincluderea perioadelor necontributive, dar care se consideră asimilate stagiului de cotizare.