COEZIUNEA SOCIALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA 2021

Indicele Coeziunii Sociale este un instrument care ne ajută să înțelegem care este nivelul de coeziune socială. Indicele se măsoară pe o scală de la 0 la 1, unde zero semnifică excluziune socială, iar 1 – o coeziune socială perfectă. În acest caz, nivelul coeziunii este analizat prin prisma a patru elemente de bază: (i) legitimitatea, sau nivelul de încredere a cetățenilor în instituții/autorități; (ii) acceptarea, sau nivelul de solidaritate dintre cetățeni; (iii) participarea în viața socială, politică și comunitară și (iv) afilierea la comunitate, organizații sau grup de persoane. Datele pentru calcularea valorii indicelui, în prezenta analiză, sunt colectate în baza sondajelor de opinie realizate de către CPD în 2018, 2020 şi 2021.

În 2021, coeziunea socială nu a înregistrat variaţii semnificative comparativ cu anul precedent. Analiza datelor comparative pentru anii precedenţi (figura 1), relevă practic o stagnare în implementarea iniţiativelor şi măsurilor de politici publice care ar contribui la accelerarea asigurării unei coeziuni mai puternice atât între membrii societăţii, cât şi între factorii de decizie şi cetăţeni. În anul curent, valoarea coeziunii este de 0,34 puncte, sau doar cu 0,01 puncte mai mult comparativ cu anul precedent.

Analiza coeziunii sociale și a factorilor care o determină a evidențiat câteva constatări de bază:

• Se observă o predispunere mai mare a cetăţenilor de a avea încredere în procesele decizionale din ţară. Schimbările naţionale la nivel decizional, produse în Moldova (cum ar fi alegerile Parlamentare anticipate, investirea noului Guvern etc.), îşi au efectul pozitiv asupra creşterii gradului de încredere şi mulţumire a populaţiei faţă de democraţia în ţară. Dacă în 2018, sub 13% dintre cetăţeni erau mulţumiţi de activităţile de luare a deciziilor, atunci în 2021 această rată trece peste pragul de 35%. Acceaşi tendinţă de observă şi în cazul legitimităţii justiţiei – în anul curent circa 30% din populaţie au încredere în acest proces, comparativ cu doar 14,3% în 2018. Cu toate acestea, nu trebuie de omis faptul că, Moldova mai are de parcurs mai mult de jumătate din cale pentru a reuşi să răspundă pe drept necesităţilor fiecărui membru al acestei societăţi.
• Autorităţile urmează să asigure la un nivel mai mare transparenţa şi incluziunea procesului decizional. În ultimii ani se înregistrează o creştere a ponderii cetăţenilor care cunosc despre transparenţa decizională. Comparativ cu 2018, când ponderea celor care afirmau cu siguranţă că au dreptul să fie implicaţi în luarea deciziilor şi să aibă acces la informaţie de interes public era, în medie, de 43% (bărbaţi – 46%, femei – 41%), atunci în 2021 această valoare înregistrează circa 59% (bărbaţi – 57%, femei – 60%). Programele de mobilizare şi împuternicire comunitară (cu accent pe abilitarea femeilor) pot fi considerate drept o resursă importantă în acest sens. Dat fiind menţinerea unei rate scăzute a cetăţenilor care participă de facto în influenţarea documentelor de interes public (bugetul, strategia, proiecte etc.) – în 2021, ponderea este de 13%, comparativ cu 8% în 2018, Moldova încă se confruntă cu o reticenţă din partea autorităţilor în a asigura un proces decizional transparent şi participativ.
• Cetăţenii au devenit mai puţin solidari cu categoriile mai des supuse marginalizării. În pofida eforturilor asumate la nivel naţional întru asigurarea incluziunii, totuşi în 2021 se observă o diminuare a predispunerii populaţiei de a fi toleranţi cu categoriile mai vulnerabile. Nivelul acceptării a scăzut comparativ cu anul precedent de la 0,71 la 0,68 puncte (figura 1). Întrucât coeziunea socială se referă la capacitatea societății de a asigura bunăstarea tuturor membrilor săi, minimizând disparitățile și evitând polarizarea, atât timp cât nu vor fi implementate politici şi programe care tind spre diminuarea pregnantă a inegalităţilor dintre diverse categorii de cetăţeni, coeziunea socială este pusă la risc.