Coeziunea socială în Republica Moldova 2020

Coeziunea socială în Republica Moldova 2020


Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) lansează nota analitică Coeziunea Socială în Republica Moldova 2020. Acesta reflectă evaluarea unui set de variabile ce reflectă percepția cetățenilor vizavi de nivelul de interacțiune pe verticală (dintre autorități/instituții și cetățeni etc.) și orizontală (dintre membrii aceeași comunități).  În contextul analitic propus, coeziunea socială se măsoară pe o scală de la 0 la 1, unde zero semnifică excluziune socială, iar 1 – o coeziune socială perfectă. 

Nivelul coeziunii este analizat prin prisma a patru elemente de bază: (i) legitimitatea, sau nivelul de încredere a cetățenilor în instituții/autorități; (ii) acceptarea, sau nivelul de solidaritate dintre cetățeni; (iii) participarea în viața socială, politică și comunitară și (iv) afilierea la comunitate, organizații sau grup de persoane. Datele pentru calcularea valorii indexului sunt colectate în baza sondajelor de opinie realizate de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în 2018 și 2020.

Coeziunea socială în Moldova a sporit ușor în ultimii doi ani, dar, totuși, continuă a fi la un nivel destul de redus. Conform calculelor CPD, nivelul coeziunii sociale a acumulat un scor de 0,33p în 2020, fiind cu 0,03p mai mare față de anul 2018. Această ușoară creștere se datorează, în mare parte, sporirii nivelului de încredere a cetățenilor în instituții/autorități (dimensiunea Legitimitate), a cărui scor s-a majorat de la 0,30 în 2018 la 0,39 în 2020.

Natalia Covrig, Analistă de Politici Publice CPD, menționează că : ”Suntem la finele anului 2020, iar societatea noastră încă manifestă atitudini de rezistență și lipsă de toleranță față de grupurile minoritare. Analiza coeziunii sociale în Moldova accentuează faptul că persoanele care fac parte din grupuri minoritare, precum cele de etnie romă, persoane care trăiesc cu HIV, persoane LGBT ș.a. continuă a fi discriminate și marginalizate, astfel încât prezența lor în comunitate sau în anturajul apropiat este puțin acceptată. De cealaltă parte, societatea este tolerantă și empatică cu vârstnicii, persoanele cu dizabilități, copiii din familii vulnerabile.

Există provocări și la nivel de implicare socială și civică. Este descurajant faptul că cetățenii țării sunt încă reticenți în a se implica și asocia diferitor organizații de profil, unor grupuri de inițiativă sau chiar structuri politice. Implicarea redusă a cetățenilor, în mod special, a tinerilor diminuează coeziunea în societate”.

Rodica Ivașcu, Directoare de Programe CPD, considră că “O componentă importantă a coeziunii sociale o reprezintă legitimitatea. În contextul cercetării efectuate, aceasta se referă la modul în care autorităţile răspund, prin acţiunile sale, la necesităţile şi interesele cetăţenilor. Dat fiind faptul că, în 2020 legitimitatea a fost estimată la un nivel de doar 0,39 puncte din 1 maximum posibile, putem menţiona cu certitudine că, majoritatea populaţiei manifestă o doză semnificativă de neîncredere în instituţiile publice din ţară, precum Parlamentul, Guvernul etc. Deşi, în comparaţie cu 2018, în acest an valoarea componentei date este niţel mai mare (cu 0,09 puncte), nu putem neglija faptul că peste 70% din populaţia Moldovei nu sunt mulţumiţi de acţiunile întreprinse şi deciziile asumate de actorii politici, bărbaţii fiind mai predispuşi să afirme aceasta. Discreditarea proceselor democratice, cât şi practicile de corupere pot fi considerate unele dintre cauzele ce determină situaţia dată”.

Totodată, Rodica Ivașcu accentuează că , în 2020 avem un nivel mic de implicare a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor, ceea ce, la fel, determină o coeziune slabă în societate. Componenta de participare a fost evaluată cu un nivel de 0,21 puncte, scor ce nu s-a modificat semnificativ în ultimii doi ani (o creştere de doar 0,04 puncte). Preponderent, gradul de participare a crescut ușor pe seama interesului cetăţenilor faţă de subiectele politice (alegerile prezidențiale, activitatea legislativului ș.a.) şi mai puţin din cauza participării propriu-zise în acţiunile de influenţare a procesului decizional. Adiţional, în 2020, s-a identificat că, rata medie a celor ce se implică este mai mică de 20%, femeile fiind mai puţin prezente, iar circa 30% din populaţie nu cunoaşte despre dreptul său de a participa la şedinţele consiliului local.”

Partajează acestă postare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *