ACCEPTARE CU REZERVE: NIVELUL TOLERANȚEI FAȚĂ DE MINORITĂȚI ÎN MOLDOVA ANULUI 2023

ACCEPTARE CU REZERVE: NIVELUL TOLERANȚEI FAȚĂ DE MINORITĂȚI ÎN MOLDOVA ANULUI 2023


Relațiile sociale joacă un rol important în conturarea unei societăți coezive. Aceasta din urmă se caracterizează prin relații sociale rezistente, o conexiune emoțională pozitivă între membrii săi și o concentrare pronunțată pe binele comun. Gradul în care membrii societății se acceptă reciproc definesc relațiile sociale existente.

 Această analiză prezintă nivelul de acceptare a grupurilor minoritare de către populația Republicii Moldova. Stabilirea nivelului de acceptare s-a realizat prin intermediului Indexului Distanței Sociale care măsoară distanța socială manifestată față de 13 grupuri minoritare din Republica Moldova, prin actualizarea și replicarea scalei distanței sociale Bogardus (a se vedea secțiunea Metodologie). În acest context, distanța socială este definită ca nivelul în care populația ar accepta diverse grade de apropiere (prieteni, vecini, colegi de serviciu, membri de familie etc.) cu reprezentanții grupurilor minoritare. Cu cât nivelul de acceptare este mai mic, cu atât nivelul distanței sociale este mai mare.

Analiza de față pune în evidență tendințele cu privire la distanța socială, efortul de măsurare a acesteia fiind unul constant în ultimii 7 ani. Metodologia și itemii de măsurare s-au bazat pe eforturi mai ample ale Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității din Republica Moldova în anii 2015, 2018 și 2021. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) a venit cu un efort complementar de a măsura distanța socială în Moldova în 2020 și 2022, analiza curentă fiind o continuare a acestui efort. Așadar, această analiză reprezintă o oportunitate de a evalua nivelul de progres în ceea ce privește acceptarea persoanelor din grupurile minoritare şi/sau marginalizate din Moldova.

 Potrivit datelor, o bună parte din societate încă manifestă atitudini discriminatorii față de anumite grupuri sociale. În cazul persoanelor LGBTQI+, persoanelor care trăiesc cu HIV și persoanelor foste deținute nivelul distanței sociale (nivelul de acceptare) depășește valoarea 3, ceea ce sugerează că reprezentanții grupurilor respective nu sunt acceptați în calitate de membri de familie, prieteni, vecini sau colegi de muncă, iar în cazul persoanelor LGBTQI+ – nici chiar în calitate de cetățeni ai țării. Atitudini discriminatorii pronunțate se atestă și în raport cu persoanele de religie musulmană, persoanele de origine africană, persoanele de etnie Romă.

 Cu toate acestea, în anul 2023 observăm tendințe de îmbunătățire a situației, nivelul de acceptare sporind față de majoritatea grupurilor sociale. Începând cu anul 2015, nivelul distanței sociale a oscilat în timp, însă în ultimii ani se observă o ușoară tendință de ameliorare în raport cu anumite grupuri sociale. În anul 2023, nivelul de acceptare sporește în raport cu majoritatea grupurilor, cea mai vizibilă schimbare fiind față de persoanele LGBTQI+ și persoanele care trăiesc cu HIV.

 Progresul foarte lent în ceea ce privește reducerea distanței sociale este datorat în mare parte actorilor politici. Eforturile de monitorizare a discursului de ură arată că acest fenomen se menține la nivel înalt, în mare parte din cauza faptului că nu există un mecanism eficient de sancționare. Totodată, mulți dintre actorii politici recurg la discursul de ură ca și o tactică frecventă în activitatea politică. 

Partajează acestă postare

Lasă un răspuns