ÎN CONTINUARE SUBREPREZENTATE! O analiză de gen a alegerilor locale din 2019

ÎN CONTINUARE SUBREPREZENTATE! O analiză de gen a alegerilor locale din 2019


La alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, listele de candidați urmau a fi întocmite respectându-se următoarele două condiții: (i) să fie asigurată cota de 40%; (ii) din fiecare 10 candidați incluși în listă, 3 trebuie să fie reprezentanții unui singur gen. Nerespectarea condițiilor instituite în prevederile enumerate mai sus atrage după sine refuzul înregistrării listelor de candidați de către organul electoral.

Ponderea totală a candidatelor la funcția de primar(ă) pentru alegerile din 20 octombrie 2019 a crescut cu doar cu 5% față de scrutinul electoral din 2015. Luând în considerare tendința de creștere a numărului de femei candidate la funcția de primar/ă în ultimele scrutine electorale, Moldova va atinge ponderea de 40% a femeilor candidate pentru funcția de primară tocmai peste trei cicluri electorale – în anul 2031. Ponderea femeilor care candidează independent rămâne a fi mai mică decât ponderea femeilor desemnate pentru aceeași funcție de către partidele politice. Acest lucru arată că: (i) femeile sunt mai reticente să candideze, fără a avea sprijinul unui partid, inclusiv sprijinul moral și financiar și (ii) sporirea gradului de reprezentare a femeilor pentru funcția de primar/primară nu va fi posibilă fără implicarea partidelor politice.

Ponderea femeilor primare a crescut cu doar 2% în urma alegerilor locale 2019. În rezultatul acestui scrutin, 22,4% candidate au ieșit învingătoare (196 femei, în valoare numerică) și dețin funcția de primară. Față de celelalte alegeri, numărul acestora a crescut cu doar 2%, tendință care se păstrează ultimele trei scrutine electorale. Comparativ cu scrutinul electoral din 2015, pierderea de gen la alegerea primarilor în scrutinul din 2019 a crescut cu 2,7%. Această creștere este determinată de sporirea numărului de femei candidate față de anii precedenți (cu 5%), în timp ce creșterea numărului de primare alese înregistrează un ritm mai lent (2%).

În 2019 s-a înregistrat cea mai mare pondere a femeilor candidate la funcția de consilieră din ultimele 4 scrutine electorale. Numărul femeilor candidate pentru funcția de consilieră, atât de nivelul I, cât și de nivelul II a crescut considerabil față de ultimele scrutine. Ponderea femeilor candidate pentru funcția de consilieră raională/municipală a crescut cu aproximativ 14%, iar la funcția de consilieră locală cu 11%. Numărul candidatelor a crescut datorită sistemului de cotă dublă (ce include cota de reprezentare de 40% și prevederi de poziționare pe liste).

Cele mai multe femei candidate la funcția de consilieră au fost desemnate de către partidele politice. Cu regret, femeile manifestă reticență pentru a candida, dacă nu au sprijinul unui partid, inclusiv sprijinul moral și financiar. Astfel, pentru funcția de consilier/ă raional/ă doar 10,9% de femei au candidat independent, față de 89,1% candidați bărbați. O situație similară se atestă și în cazul candidaților la funcția de consilier/ă local/ă, deși ponderea acestora este mai mare – 17,7%.

Deși au fost introduse prevederi de plasament, partidele politice continuă să desemneze femeile pe locuri mai puțin eligibile. în pofida prevederilor legislative, partidele politice au tendința de a desemna femei pe locuri mai puțin favorabile. În cazul consilierilor raionali/ municipali, pe primul loc au fost desemnate doar 14% de femei candidate, față de 86% de bărbați pe aceeași poziție. O situație similară se înregistrează și pe listele consilierilor locali – doar 30% din primele locuri sunt ocupate de femei. Pe locurile mai puțin favorabile, ponderea femeilor candidate crește considerabil.

În majoritatea raioanelor în care au fost alese femei primare și numărul de consiliere învingătoare este mai mare. Analiza detaliată a datelor cu privire la rezultatele alegerilor locale generale ne arată că în localitățile unde funcția de primar/ă a fost câștigată de o femeie, numărul consilierelor alese este mai mare. De asemenea, în localitățile unde au candidat femei pentru funcția de primară, a fost înregistrată o majorare a numărului de candidate la funcția de consilieră.

Circa o treime din totalul listelor de candidați la funcția de consilier/ă de ambele nivele, înregistrate de către Consiliile Electorale de Circumscripție, nu au respectat cota de reprezentare și/sau prevederile de plasament. Constatăm că la nivel de consiliu raional/municipal au fost înregistrate contrar prevederilor legale 35,6% liste, dintre care 27,5% nu au respectat cota de reprezentare, iar altele 8,1% prevederile de plasament pe liste. La nivel de consiliu local, ponderea listelor înregistrate cu încălcări se ridică la 40,3% (38,3 nu respectă cota de reprezentare, 2% – poziționarea pe liste).

Prezența femeilor și bărbaților în cadrul dezbaterilor pentru alegerile locale generale din 2019 a fost una puternic inechitabilă. La șase din zece emisii au participat în exclusivitate bărbați. Doar femei au fost prezente la 4 la sută din dezbateri. Sumar, bărbații au participat la 85% dezbateri, femeile la doar 29%. La 11% din dezbaterile planificate nu s-au prezentat candidați.

Cu regret, rezultatele prezentei monitorizări arată o participare a femeilor în platouri chiar mai joasă decât pe listele de candidați. Din cei 172 de participanți la dezbateri doar 12,2% au fost femei: de două ori mai puțin decât pe listele de candidați la funcția de primar și mai mult decât de trei ori mai puțin decât pe listele de candidați în consilii. O remarcă foarte importantă: prezența femeilor la dezbateri este foarte apropiată de ponderea acestora în rândul candidaților la șefia primăriilor în orașele pentru care au fost organizate dezbaterile.

La nivel de percepții, alegătorii preferă mai mult bărbații pentru funcțiile elective. cu cât funcția de conducere este mai importantă, cu atât mai mulți cetățeni preferă pentru această funcție mai degrabă un bărbat. Astfel, pentru funcția de președinte/președintă a consiliului de părinți, doar 8,9% din cetățeni ar accepta un bărbat, 22,4% ar da preponderență unei femei, iar pentru funcția de președinte/președintă a țării – 29,3% ar opta pentru un bărbat și doar 6,8% ar prefera o femeie. Adițional, putem observa că pentru funcțiile elective în care alegătorii ar cunoaște potențialul candidat (funcția de Primar/primară și Președinte/președintă a țării) ponderea celor care ar favoriza bărbații este cea mai mare.

Cu toate acestea, se atestă o descreștere a ponderii celor cu preferințe de marginalizare. Chiar dacă am constatat că o parte semnificativă a cetățenilor au preferințe clare care ar favoriza alegerea unui bărbat în funcții de conducere, putem observa, totuși, că ponderea acestora este în continuare scădere. Spre exemplu, în anul 2006, jumătate din cetățeni preferau un bărbat pentru funcția de Președinte al țării, această pondere scăzând la 40,5% în 2016 și la 29,3% în 2019. Aceeași tendință o putem atesta pentru toate funcțiile elective atât de la nivel local, cât și central. Preferințele pentru un bărbat la funcția de Primar au scăzut de la 42% în 2006 la 25,1% în 2019.

Partajează acestă postare

Lasă un răspuns