DIN CRIZĂ PANDEMICĂ ÎN CRIZĂ INFLAȚIONISTĂ – Riscurile de salarizare ale angajaților vulnerabili

DIN CRIZĂ PANDEMICĂ ÎN CRIZĂ INFLAȚIONISTĂ – Riscurile de salarizare ale angajaților vulnerabili


În pandemie și în perioada inflaționistă au fost accentuate mai multe vulnerabilităţi în materie de muncă. Reducerea salariului și a orelor de muncă, modificarea aranjamentelor de muncă, introducerea măsurilor de sporire a nivelului de siguranţă (precum purtarea obligatori a măştilor, menţinerea distanţei de interacţiune dinte colegi etc.), sunt unele dintre efectele evidențiate de studiile privind impactul pandemiei asupra persoanelor angajate.

În această perioadă a sporit vulnerabilitatea financiară a celor care şi până la criză erau într-o situaţie mai defavorizată. Raportul OECD din 2021, arată că, înainte de criză, aproape o treime din persoanele cu vârsta între 15-64 de ani nu aveau un loc de muncă în țările OCDE în 2019, 15% dintre persoanele angajate câștigau salarii mici (mai puțin de două treimi din salariul mediu brut al tuturor lucrător cu normă integrală), iar 2% lucrau cu contracte pe termen scurt de până la trei luni. În multe țări OCDE, ratele de ocupare și orele de lucru au scăzut cel mai mult pentru lucrătorii cu calificare scăzută și cu un nivel mic de studii, lucrătorii cu ocupații slab plătite, tineri și lucrători cu locuri de muncă nestandarde, cum ar fi lucrătorii cu normă parțială, temporari și independenți.

Criza a accentuat inegalitatea în veniturile salariale ale femeilor şi a bărbaţilor. Până la criza pandemică, diferenţa de gen în remunerare erau semnificative, în 2019 aceasta fiind echivalente cu 14,1%, femeile fiind defavorizate. În termeni monetari, pierderea financiară anuală a femeilor a atins valoarea de 17 593 MDL. Instaurarea măsurilor de protecţie contra infectării cu virusul SARS-COV-2 a avut efecte negative asupra salarizării femeilor şi bărbaţilor. Retragerea totală sau parţială a femeilor de pe piaţa muncii, preponderent pe seama responsabilităţilor de îngirjire a familiei (copii, persoanele cu necesităţi de îngrijire etc.) s-a transpus direct şi asupra implicării mai scăzute în munca remunerată. Astfel, un studiu CPD arată că, deşi în 2020, valoarea procentuală a diferenţei de gen în remunerare este de 13,7%, totuşi în valoarea monetară, pierderea anuală pe care au suportat-o femeile se echivalează cu tocmai 19 063 MDL, o sumă destul de semnificativă.

Multiplele crize au afectat activitatea mai multor agenţi economici. Măsurile întreprinse de către angajatori în perioada crizei pandemice s-au răsfrâns direct asupra productivităţii şi profitabilităţii unităţilor conduse. În acest context, era de aşteptat ca manevrele aplicate să aibă repercusiuni asupra statutului ocupaţional şi de remunerare al personalului angajat (reducerea orelor de muncă, reducerea salariului, reducerea oportunităţilor de avansare în carieră etc.). Astfel, pornind de la diversitatea pieţei muncii, analiza factologică mai detaliată a acestei situaţii se necesită în scopul înţelegerii necesităţilor de intervenţii atât din partea autorităţilor, cât şi angajatorilor, pentru a contribui la ameliorarea situaţiei categoriilor de angajaţi care au suferit cel mai mult de pe seama crizei determinate de virusul COVID-19.

Prin intermediul acestui document s-a propus să fie identificate măsurile de politici care urmează a fi întreprinse de autorităţi în sensul îmbunătăţirii statutului financiar al persoanelor angajate, care au fost expuse cel mai mult în faţa riscului de a suporta consecinţe financiare din cauza pandemiei. Astfel, identificarea celor mai afectate grupuri de persoane angajate din perspectiva financiară, cât şi analiza răspunsului autorităţilor în tot acest timp şi a bunelor practice internaţionale au permis să fie conturate opţiunile optime şi relevante de masuri de politici publice.

*Documentul este elaborat în cadrul proiectului “Inițiativa civică pentru promovarea în perioada pandemică a drepturilor persoanelor angajate” ce este implementat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu susţinerea financiară oferită de Fundaţia Soros Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor.

 

Partajează acestă postare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *