Noutăţi şi evenimente

„Inegalitățile de venituri dintre femei și bărbați, de la candidate la alegătoare...”

Data publicării: Miercuri, 20 februarie 2019

Pe parcursul anului 2017, diferența salarială între o femeie și un bărbat a constituit în medie 13,5%. În valoare monetară diferența a fost de 12 133 de lei, femeile fiind cele care câștigă mai puțin. În zile lucrătoare, această sumă reprezintă o lună și 20 de zile adiționale pe care trebuie să le muncească o femeie, potrivit calculelor Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.


Într-o conferință de presă la IPN, Alina Andronache, specialistă în relațiile cu publicul și advocacy la CPD, a menționat că astăzi, 20 februarie, este marcată Ziua egalității salariale. „Această zi este una simbolică, care are drept scop sensibilizarea societății cu privire la diferența de remunerare salarială dintre femei și bărbați. Această zi diferă în fiecare an și în fiecare țară. Și în această zi Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare vine în fața publicului cu o notă analitică în care prezintă care sunt diferențele de remunerare și ce trebuie să facem”, a spus  Alina Andronache.


Natalia Covrig, analistă de politice publice în cadrul Centrului, a făcut referire la datele Biroului Național de Statistică, menționând că pe parcursul ultimilor ani diferența salarială crește constant. Dacă în 2013 aceasta constituia 6 995 de lei, în 2017 a ajuns să fie de 12 133 de lei. Cu cât salariul este mai mare, cu atât este mai mare și diferența între salariile femeilor și bărbaților, arată analiza sectoarele cu peste 10 mii de angajați. În sectoarele în care salariul mediu este peste 10 mii de lei, disparitatea între salarii este de peste 50%. „De ce avem această situație –în primul rând, pentru că femeile foarte rar se regăsesc în pozițiile de top management. Evident, ele au un salariu mai mic. Un alt factor ar fi faptul că în anumite companii există o politică salarială discriminatorie. Deci, în momentul în care angajații nu cunosc care ar fi plafonul salarial, se comit anumite ilegalități, să le spunem așa”, susține Natalia Covrig.


În opinia sa, trebuie întreprinse cel puțin trei acțiuni. Trebuie asigurată plata egală pentru muncă egală. Legislația prevede acest principiu, însă nu există o definiție a ce înseamnă plata egală. O altă măsură ar fi introducerea măsurilor de asigurare a transparenței în sistemul de salarizare. Mai exact, să existe obligativitatea pentru toți angajatorii să asigure transparența salarială în cadrul instituției pe care o conduc. Nu în ultimul rând, reprezentanții Centrului consideră că trebuie extinse competențele Consiliului pentru Egalitate, astfel încât această structură să poată examina cazurile ce țin de discriminarea salarială.


Rodica Ivașcu, directoare de programe la CPD, a abordat decalajul de pensii. Conform celor mai recente date ale BNS, în 2017, în lei diferența de gen în pensie a constituit aproape 3800 de lei sau 19%, defavorizând femeile. Analiza în dinamică arată că diferențele de gen în pensie au sporit. Comparativ cu anul 2012, când diferența era de 16,3%, peste cinci ani aceasta a ajuns la 19%. Analiza datelor, din punct de vedere teritorial arată că, femeile pensionare din Chișinău sunt cel mai mult afectate de decalajele de gen, aceasta constituind 8500 de lei. Rodica Ivașcu a declarat că acest lucru s-a explica prin faptul că în Chișinău există o gamă extinsă de domenii de activitate, de funcții etc., în comparație cu alte localități din țară, unde preponderent oamenii muncesc în domeniul agricol.


Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a analizat și declarațiile de avere și interese personale, pentru ultimii doi ani, ale candidaților la alegerile parlamentare din 24 februarie. În urma analizei, s-a constatat că pe circumscripția națională diferența între venitul mediu al unui bărbat și al unei femei este de destul de mare – de 53%. Respectiv, un candidat, în ultimii doi ani a avut un venit mediu de circa 335 de mii de lei, iar o candidată – circa 178 de mii de lei. În circumscripțiile uninominale, venitul mediu al unui bărbat este de circa 826 de mii de lei, iar al unei femei –  274 de mii de lei. Potrivit Alinei Andronache, specialistă în relațiile cu publicul și advocacy la CPD, un lucru curios este faptul că, de fapt, candidații și candidatele din circumscripțiile uninominale au venituri mai mari în comparație cu cei din circumscripția națională.


Analizând averile declarate, reprezentanții Centrului au constatat că, pe lângă faptul că femeile câștigă salarii mai mici, au și mai puține averi – mașini, case, terenuri, conturi bancare, acestea fiind și mai puțin valoroase.

Sursa: ipn.md


Alte articole

Propunerile CPD pentru Planul de Acțiuni al Guvernului pe anii 2019 - 2020

Data publicării: Luni, 12 august 2019
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) susține inițiativa Cancelariei de Stat privind elaborarea planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019 – 2020. De apreciat este faptul că documentul de politică publică este un document structurat care integrează, inclusiv, acțiuni ce vor contribui la diminuarea inegalităților de gen, în special în ceea ce vizează combaterea și prevenirea hărțuirii sexuale în câmpul muncii și în sistemul educațional, prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, dar și promovarea bugetării sensibile la gen. Totodată, ținând cont de inegalitățile înregistrate în practic toate domeniile reflectate în noul plan de acțiuni, CPD vine cu un set de recomandări ce se propun a fi abordate în textul Planului de Acțiuni, întru reducerea sau depășirea celor mai relevante diferențe de gen și întru asigurarea incluziunii grupurilor vulnerabile.

De ce Parlamentul trebuie să adopte prevederile de plasament ale femeilor și bărbaților pe listele de candidați?

Data publicării: Joi, 25 iulie 2019
Pe data de 29 martie 2019, un grup de deputați au înregistrat un proiect de lege privind modificarea mai multor acte legislative (Codul electoral – art.1, 4, 8, ș.a.; Legea despre statutul deputatului în Parlament – art.2; Legea privind partidele politice – art.26; ș.a.) cu scopul de a anula sistemul electoral mixt, dar și revenirea la sistemul electoral proporțional. În procesul de consultare publică a proiectului de lege nr. 36, mai multe organizații nonguvernamentale au expediat propuneri și recomandări pentru modificarea Legislației Electorale. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu suportul Entității Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women), a expediat propuneri ce se referă la aplicarea sistemului de cotă dublă (ce include cota de reprezentare de 40% și prevederi de poziționare pe liste). În contextul dezbaterilor publice și în susținerea amendamentelor cu privire la stabilirea procedurilor de întocmire a listelor de candidați, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) și UN Women lansează Nota Analitică: De ce Parlamentul trebuie să adopte prevederile de plasament ale femeilor și bărbaților pe listele de candidați? Această notă analitică vine să argumenteze necesitatea și importanța aplicării sistemului de cotă dublă) care va spori semnificativ numărul femeilor în organele legislative de stat și va asigura șanse egale în cursele electorale.

Propunerile CPD pentru Regulamentul cu Privire la Acordarea Subvențiilor pentru Îmbunătățirea Nivelului de Trai şi de Muncă ȋn Mediul Rural din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural

Data publicării: Luni, 22 iulie 2019
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) susține inițiativa Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului cu privire la proiectul Regulamentului de acordare a subvențiilor pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural. De apreciat este faptul că nota informativă face referire la dimensiunea de gen (în ceea ce vizează crearea locurilor de muncă în zona rurală ce vor fi destinate inclusiv femeilor), dar totuși considerăm că măsurile prevăzute în Regulament nu vor aborda într-un mod eficient cele mai relevante inegalități de gen înregistrate în domeniul vizat.

Propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare pentru modificarea legislației electoarele!

Data publicării: Luni, 24 iunie 2019
În contextul primei runde de dezbateri asupra proiectului de lege Nr.36 din 29.03.2019, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) vine cu propuneri de amendamente care vizează măsuri legislative de reducere a inegalităților de gen în politică.

Indexul Coeziunii Sociale

Data publicării: Miercuri, 17 aprilie 2019
În Republica Moldova, nivelul de coeziune socială este scăzut, iar principala cauză care deteriorează această coeziune este corupția. Cetățenii nu au încredere în sistemul democratic și în statul de drept deoarece le consideră corupte. În aceste condiții, cel mai important instrument de consolidare a coeziunii vor constitui politicile de îmbunătățire a integrității publice. Concluziile aparțin experților de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Fundația Est-Europeană, care au prezentat miercuri, 17 aprilie, Indexul Coeziunii Sociale. Într-o conferință de presă la IPN, Andrei Brighidin, director evaluare și dezvoltare la Fundația Est-Europeană, a menționat că, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, coeziunea socială poate fi definită ca și capacitatea unei societăți de a asigura bunăstarea socială, de a lupta împotriva excluziunii sociale și împotriva marginalizării. De asemenea, este vorba despre capacitatea de a asigura un sentiment de încredere în toți membrii societății și de apartenență la acea societate, dar nu în ultimul rând capacitatea societății de a asigura oportunități egale de mobilitate socială.

PATRU INEGALITĂȚI ELECTORALE!

Data publicării: Luni, 08 aprilie 2019
Astăzi, 8 aprilie, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) lansează o analiză a alegerilor parlamentare 2019 din perspectiva egalității de gen. În cadrul alegerilor parlamentare din 2019, CPD a identificat patru tipuri de inegalități de gen. Acestea se referă la modul de prezentare a bărbaților și femeilor ca și candidați, veniturile și posibilitățile economice ale candidaților bărbați și femei, accesul bărbaților și femeilor candidați la mass-media și percepțiile alegatorilor față de femeile și bărbații candidați.

Indexul Egalității de Gen 2019 în Moldova

Data publicării: Vineri, 08 martie 2019
Indexul Egalității de Gen măsoară nivelul egalității între femei și bărbați pe 6 domenii cheie. Indexul este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupați în șase categorii relevante: (i) Piața Muncii, (ii) Politică, (iii) Educație, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepții şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei și bărbați și 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalității de gen pe acel domeniu este mai înalt. În 2019, în Moldova se atestă o îmbunătățire ușoară a Indexului comparativ cu anul precedent. Analiza valorilor indicelui pentru anii anteriori constată faptul că, în 2019 a fost obținut cel mai mare nivel al egalității de șanse dintre femei și bărbați. În pofida acestor rezultate, nu trebuie de neglijat că la 10 ani distanță, indicele a crescut doar cu 3 puncte – de la 57 de puncte în 2009, la 60 – în 2019, femeile continuând să se confrunte cu inegalități semnificative în domeniile sociale, economice și politice.

Declarația Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte înainte de ziua alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019

Data publicării: Vineri, 22 februarie 2019
Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte a lansat pe data de 21 februarie 2019 o declarație în care prezintă principalele constatări ale organizațiilor membre cu privire la perioada electorală și pre-electorală. Constatările evidențiate relevă că procesul electoral se desfășoară cu încălcarea standardelor pentru un proces electoral liber și corect. În aceste circumstanțe, Coaliția face apel către instituțiile statului, organele electorale și concurenții electorali să depună eforturi pentru ca votarea și tabularea rezultatelor să aibă loc într-o manieră corectă, fără încălcări, astfel încât alegerea cetățeanului să fie reflectată corect în noul legislativ. Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte, care acționează solidar pentru a contribui la dezvoltarea democraţiei în Republica Moldova prin promovarea alegerilor libere şi corecte în conformitate cu standardele ODIHR (OSCE), ale Consiliului Europei și a instituțiilor specializate afiliate acestuia, prezintă principalele constatări privind desfășurarea procesului electoral pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019:

Femeile candidate sunt mai puțin vizibile în spațiul mediatic decât bărbații, raport

Data publicării: Joi, 14 februarie 2019
Un raport de monitorizare a zece televiziuni, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, arată că femeile candidate sunt mai puțin prezente în buletinele de știri, talkshow-uri și la dezbaterile electorale organizate de televiziuni. Într-o conferință de presă la IPN, Vasile Cantarji, expert CBS-AXA, unul din autorii raportului, a menționat că, deși în acest an avem cel mai mare număr de femei candidate din istoria țării (42% în circumscripția națională și 21% în circumscripțiile uninominale), în cele 154 de buletine de știri analizate la zece canale TV, în perioada 24 ianuarie – 3 februarie, prezența femeilor a fost de 18,5% în rol principal și de 27% în rol secundar.

Manifest pentru Egalitatea de Gen

Data publicării: Marţi, 05 februarie 2019
Aproximativ 50 de organizații neguvernamentale și activiști civici au adresat clasei politice un manifest pentru egalitatea de gen, cu priorități pentru anii 2019-2020, în mai multe domenii. Într-o conferință de presă la IPN, Alina Andronache, specialistă în relații cu publicul și advocacy la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, a menționat că acest manifest a fost lansat deoarece reformele din ultimii ani pentru asigurarea egalității de gen au fost făcute cu jumătate de măsură și nu au avut un impact semnificativ. Potrivit Alinei Andronache, impactul legilor adoptate în 2016, privind cota de participare a femeilor în alegeri, a fost diminuat prin schimbarea sistemului electoral, cel actual fiind în dezavantajul femeilor. Iar reforma privind concediul de îngrijire a copilului nu a schimbat foarte mult situația femeilor. Acestea în continuare se confruntă cu probleme care nu le permit să combine viața profesională cu cea personală.

Rezultatele 1 - 10 din 291
GLOSAR
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
Statistica de gen
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan