Noutăţi şi evenimente

Fiecare a cincea femeie din Moldova este supusă hărțuirii sexuale la locul de muncă

Data publicării: Marţi, 29 mai 2018
Descarcă fişier: cpd cdf analiza hartuirea sexuala final.pdf (1MB)

Locul de muncă sau instituțiile de învățământ sunt mediile în care se manifestă cel mai des fenomenul hărțuirii sexuale în Republica Moldova. Astfel, fiecare a cincea femeie este supusă hărțuirii sexuale la locul de muncă, iar alte 20%, potrivit statisticii, spun că au fost amenințate sau li s-a cerut să întrețină relații sexuale de către profesor pentru a avea anumite favoruri în procesul de studii. Numărul mare al persoanelor supuse hărțuirii sexuale este cauzat nu doar de percepția fenomenului în societate, dar și de cadrul legal,  care are mai multe lacune. Concluziile sunt prezentate într-o notă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanta Centrului, Natalia Covrig, a spus că 4% dintre femei s-au confruntat cu forme grave de hărțuire sexuală la locul de muncă, manifestate prin cerința de a întreține relații sexuale pentru anumită recompense, folosirea forței sau amenințări. Cea mai mare pondere a formelor de hărțuire sexuală o au cele subtile, care sunt și mai greu de constatat, cum ar fi: privirile nepotrivite, glumele sau limbajul cu conotație sexuală, îmbrățișările fără permisiune. Persoanele care manifestă de regulă comportamente abuzive la locul de muncă sau la locul de studii sunt șefii, colegii de serviciu sau profesorii. Circa 60% dintre persoane, conform datelor statistice, consideră că persoanele hărțuite sunt chiar ele de vină pentru situațiile de hărțuire, prin comportamentul pe care îl manifestă sau prin ținută.

Avocatul Vadim Vieru spune că în Moldova există un cadru normativ care face dificilă identificarea intensității reale a fenomenului hărțuirii sexuale. Subiecții hărțuirii sexuale nu cunosc ce trebuie să facă și unde se pot adresa în caz de hărțuire sexuală. Actualmente ei pot merge la: poliție, procuratură, instanța de judecată, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Avocatul Poporului. Vadim Vieru mai spune că este extrem de dificilă probarea hățuirii sexuale. Cu toate că fenomenul ia amploare, cazurile sunt foarte rar raportate și există puține condamnări pe astfel de cazuri. Referindu-se la domeniul educației, avocatul a spus că noul Cod al Educației nu prevede expres ca toate instituțiile de învățământ să adopte regulamente interne de combatere a hărțuirii sexuale, lucru care ar trebui să fie obligatoriu.

Potrivit Arinei Țurcanu, avocată la Centrul de Drept al Femeilor, neclaritatea normei penale de incriminare a actelor de hărțuire sexuală, dar și insuficiența unor proceduri operaționale fac ca numărul sentințelor de condamnare pentru hărțuire sexuală să fie foarte puține. De multe ori victimele, pe parcursul urmăririi penale, doresc să renunțe pentru că sunt supuse multiplelor acțiuni procedurale, cum ar fi confruntările. O altă dificultate sunt stereotipurile și prejudecățile de gen, care deseori le împiedică pe victime să se adreseze și să scrie o plângere penală.

Alina Andronache, reprezentanta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, spune că victimele nu știu unde să apeleze, nu doar din lipsă de informare, dar pentru că se tem să nu fie blamate.

Pentru a lupta cu fenomenul hărțuirii sexuale în Moldova, experții au venit cu recomandări. Printre acestea este adoptarea unui document de politici axat pe prevenirea fenomenului hărțuirii sexuale. De asemenea, se cere adoptarea unui mecanism eficient pentru a încuraja victimele și a le oferi siguranță, atât pe parcursul procesului de investigare, cât și după terminarea acestuia. Experții recomandă clasificarea clară a formelor de hărțuire sexuală în documente normative, dar și desemnarea persoanelor responsabile pentru investigarea cazurilor specifice pentru fiecare normă.

Rodica Ivascu Despre Recomandari Pentru Combaterea Harturirii Sexuale.Mp3

Sursa: http://ipn.md/ro/arhiva/91422  


Alte articole

Indexul Coeziunii Sociale

Data publicării: Miercuri, 17 aprilie 2019
În Republica Moldova, nivelul de coeziune socială este scăzut, iar principala cauză care deteriorează această coeziune este corupția. Cetățenii nu au încredere în sistemul democratic și în statul de drept deoarece le consideră corupte. În aceste condiții, cel mai important instrument de consolidare a coeziunii vor constitui politicile de îmbunătățire a integrității publice. Concluziile aparțin experților de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Fundația Est-Europeană, care au prezentat miercuri, 17 aprilie, Indexul Coeziunii Sociale. Într-o conferință de presă la IPN, Andrei Brighidin, director evaluare și dezvoltare la Fundația Est-Europeană, a menționat că, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, coeziunea socială poate fi definită ca și capacitatea unei societăți de a asigura bunăstarea socială, de a lupta împotriva excluziunii sociale și împotriva marginalizării. De asemenea, este vorba despre capacitatea de a asigura un sentiment de încredere în toți membrii societății și de apartenență la acea societate, dar nu în ultimul rând capacitatea societății de a asigura oportunități egale de mobilitate socială.

PATRU INEGALITĂȚI ELECTORALE!

Data publicării: Luni, 08 aprilie 2019
Astăzi, 8 aprilie, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) lansează o analiză a alegerilor parlamentare 2019 din perspectiva egalității de gen. În cadrul alegerilor parlamentare din 2019, CPD a identificat patru tipuri de inegalități de gen. Acestea se referă la modul de prezentare a bărbaților și femeilor ca și candidați, veniturile și posibilitățile economice ale candidaților bărbați și femei, accesul bărbaților și femeilor candidați la mass-media și percepțiile alegatorilor față de femeile și bărbații candidați.

Indexul Egalității de Gen 2019 în Moldova

Data publicării: Vineri, 08 martie 2019
Indexul Egalității de Gen măsoară nivelul egalității între femei și bărbați pe 6 domenii cheie. Indexul este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupați în șase categorii relevante: (i) Piața Muncii, (ii) Politică, (iii) Educație, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepții şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei și bărbați și 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalității de gen pe acel domeniu este mai înalt. În 2019, în Moldova se atestă o îmbunătățire ușoară a Indexului comparativ cu anul precedent. Analiza valorilor indicelui pentru anii anteriori constată faptul că, în 2019 a fost obținut cel mai mare nivel al egalității de șanse dintre femei și bărbați. În pofida acestor rezultate, nu trebuie de neglijat că la 10 ani distanță, indicele a crescut doar cu 3 puncte – de la 57 de puncte în 2009, la 60 – în 2019, femeile continuând să se confrunte cu inegalități semnificative în domeniile sociale, economice și politice.

Declarația Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte înainte de ziua alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019

Data publicării: Vineri, 22 februarie 2019
Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte a lansat pe data de 21 februarie 2019 o declarație în care prezintă principalele constatări ale organizațiilor membre cu privire la perioada electorală și pre-electorală. Constatările evidențiate relevă că procesul electoral se desfășoară cu încălcarea standardelor pentru un proces electoral liber și corect. În aceste circumstanțe, Coaliția face apel către instituțiile statului, organele electorale și concurenții electorali să depună eforturi pentru ca votarea și tabularea rezultatelor să aibă loc într-o manieră corectă, fără încălcări, astfel încât alegerea cetățeanului să fie reflectată corect în noul legislativ. Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte, care acționează solidar pentru a contribui la dezvoltarea democraţiei în Republica Moldova prin promovarea alegerilor libere şi corecte în conformitate cu standardele ODIHR (OSCE), ale Consiliului Europei și a instituțiilor specializate afiliate acestuia, prezintă principalele constatări privind desfășurarea procesului electoral pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019:

„Inegalitățile de venituri dintre femei și bărbați, de la candidate la alegătoare...”

Data publicării: Miercuri, 20 februarie 2019
Pe parcursul anului 2017, diferența salarială între o femeie și un bărbat a constituit în medie 13,5%. În valoare monetară diferența a fost de 12 133 de lei, femeile fiind cele care câștigă mai puțin. În zile lucrătoare, această sumă reprezintă o lună și 20 de zile adiționale pe care trebuie să le muncească o femeie, potrivit calculelor Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare. Într-o conferință de presă la IPN, Alina Andronache, specialistă în relațiile cu publicul și advocacy la CPD, a menționat că astăzi, 20 februarie, este marcată Ziua egalității salariale. „Această zi este una simbolică, care are drept scop sensibilizarea societății cu privire la diferența de remunerare salarială dintre femei și bărbați. Această zi diferă în fiecare an și în fiecare țară. Și în această zi Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare vine în fața publicului cu o notă analitică în care prezintă care sunt diferențele de remunerare și ce trebuie să facem”, a spus Alina Andronache.

Femeile candidate sunt mai puțin vizibile în spațiul mediatic decât bărbații, raport

Data publicării: Joi, 14 februarie 2019
Un raport de monitorizare a zece televiziuni, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, arată că femeile candidate sunt mai puțin prezente în buletinele de știri, talkshow-uri și la dezbaterile electorale organizate de televiziuni. Într-o conferință de presă la IPN, Vasile Cantarji, expert CBS-AXA, unul din autorii raportului, a menționat că, deși în acest an avem cel mai mare număr de femei candidate din istoria țării (42% în circumscripția națională și 21% în circumscripțiile uninominale), în cele 154 de buletine de știri analizate la zece canale TV, în perioada 24 ianuarie – 3 februarie, prezența femeilor a fost de 18,5% în rol principal și de 27% în rol secundar.

Manifest pentru Egalitatea de Gen

Data publicării: Marţi, 05 februarie 2019
Aproximativ 50 de organizații neguvernamentale și activiști civici au adresat clasei politice un manifest pentru egalitatea de gen, cu priorități pentru anii 2019-2020, în mai multe domenii. Într-o conferință de presă la IPN, Alina Andronache, specialistă în relații cu publicul și advocacy la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, a menționat că acest manifest a fost lansat deoarece reformele din ultimii ani pentru asigurarea egalității de gen au fost făcute cu jumătate de măsură și nu au avut un impact semnificativ. Potrivit Alinei Andronache, impactul legilor adoptate în 2016, privind cota de participare a femeilor în alegeri, a fost diminuat prin schimbarea sistemului electoral, cel actual fiind în dezavantajul femeilor. Iar reforma privind concediul de îngrijire a copilului nu a schimbat foarte mult situația femeilor. Acestea în continuare se confruntă cu probleme care nu le permit să combine viața profesională cu cea personală.

Extinderea repetată a concursului privind selectarea unui/unei expert/experte pentru evaluarea campaniilor electorale și alegerilor parlamentare și locale din 2019 din perspectiva de gen

Data publicării: Joi, 24 ianuarie 2019
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) anunţă extindere repetată a competiţiei deschise în vederea selectării unui/unei expert/experte pentru a evalua din perspectiva de gen campania electorală pentru alegerile Parlamentare si Locale din 2019.

În pofida eforturilor de promovare a femeilor în politică, lucrurile stau pe loc

Data publicării: Miercuri, 23 ianuarie 2019
În pofida eforturilor din ultimii ani pentru a promova femeile în politică și pentru a le asigura șanse mai mari de accedere în Parlament, lucrurile stau pe loc. Reprezentanta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alina Andronache, a declarat miercuri, 23 ianuarie, într-o conferință de presă la IPN, în contextul primului raport de monitorizare a alegerilor din perspectiva incluziunii, că sistemul electoral mixt scade din șansele femeilor candidate, le descurajează și le dezavantajează.

„LOCUL FEMEILOR” ÎN ALEGERI: Analiza preliminară a candidaților pentru alegerile parlamentare din 2019 prin prisma dimensiunii egalității de gen

Data publicării: Miercuri, 23 ianuarie 2019
Pe 26 decembrie 2018 a început procesul de desemnare și înregistrare a listelor de candidați/candidate pentru parlamentarele din 2019. Până în prezent (21.01.2019), 9 partide au depus documentele la Comisia Electorală Centrală pentru a fi înregistrați în calitate de concurenți electorali. Astfel, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) a analizat modul în care partidele politice au respectat principiul egalității de gen în procesul de desemnare a candidaților atât pentru circumscripția națională, cât și pentru circumscripțiile uninominale.

Rezultatele 1 - 10 din 287
GLOSAR
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
Statistica de gen
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan