Publicaţii CPD
Indexul Egalităţii de Gen măsoară nivelul egalităţii ȋntre femei şi bărbaţi pe 6 domenii cheie. Indexul este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupaţi în şase categorii relevante: (i) Piaţa Muncii, (ii) Politică, (iii) Educaţie, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepţii şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei şi bărbaţi şi 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalităţii de gen pe acel domeniu este mai înalt.
Diferența dintre salariul mediu al bărbaţilor şi cel al femeilor este în creștere. În pofida prevederilor legislative cu privire la obligația angajatorului de a asigura plată egală, tendințele cu privire la diferențele salariale au un vector negativ–discrepanța dintre salariul femeilor și bărbaților a crescut de la 12,9% în 2012 la 14,5% în 2016.
Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) susţine iniţiativa Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale privind elaborarea planuluide acţiuni pe anul 2018 pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Ocuparea Forţei de Muncă 2017-2021. Este plauzibil faptul că planul integrează anumite acţiuni de stimulare a participării femeilor pe piaţa muncii, însă CPD consideră că aceste acţiuni nu prevăd reforme structurale şi nu vor contribui la îmbunătăţirea situaţiei actuale. Astfel, CPD vine cu un set de recomandări, a căror implementare o consideră substanţială pentru diminuarea inegalităţilor între femei şi bărbaţi în câmpul muncii.
Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Ministerului Economiei privind elaborarea celui de-al 3-lea plan ce integrează acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului ȋntreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2018-2020. CPD apreciază faptul că ȋn noul plan au fost vizate şi acţiuni specifice promovării antreprenoriatului feminin ȋn Moldova. Cu toate acestea, CPD consideră că există aspecte care ar putea fi îmbunătățite prin câteva prevederi suplimentare.
Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității de a înainta Proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative, printre care și Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității. CPD apreciază faptul că au fost extinse noțiunile de bază, precum și concretizat cadrul de funcționare al Consiliului. Cu toate acestea, CPD consideră că există aspecte care ar putea fi îmbunătățite prin câteva prevederi suplimentare.
Modul în care sunt finanțate partidele politice și campaniile electorale influențează direct modul în care femeile și tinerii se implică în procesul politic. Unul din factorii, deseori invocați în explicarea sub-reprezentării femeilor în politică, este discrepanța între femei și bărbați în ceea ce priveşte independența economică. Este bine știut faptul că pe piața muncii remunerarea medie a bărbaților este mai înaltă. Femeile beneficiază de pensii mai mici. Fenomenul dependenței economice în familie, tradițional, are față feminină. În situația în care costul financiar al vieții politice este în creștere, capacitatea financiară a candidaților devine un element esențial de a accede la funcții de putere. Deoarece tinerii și femeile din politica moldovenească sunt mai puțini “avuți” comparativ cu bărbații din politică, acest lucru constituie o barieră semnificativă în asigurarea reprezentării echitabile a tinerilor și femeilor în procesul decizional.
Scopul studiului este de a analiza egalitatea de șanse și de a identifica potențialele disparități în bunăstare, de¬terminate de cinci caracteristici de vulnerabile în Moldova. Nivelul inegalității este determinat pentru următoarele grupuri de referință: gen, tineri, vârstnici, persoane cu dizabilități și persoanele de etnie romă. Trei domenii cheie au fost examinate din perspectiva disparităților și anume: nivelul de trai, sănătate și piața muncii.
Acest document analizează impactul de gen a modificărilor adoptate pentru sistemului de pensii la sfârșitul anului 2016. Acestea se referă la egalarea vârstei de pensionare, diferențele de gen la pensii, modul de stabilire a stagiului de cotizare și modalitatea de a beneficia de pensia anticipată.
Integrarea dimensiunii de gen se referă la o metodologie de aplicare a aspectelor de gen la nivel de strategii, politici, programe, proiecte. Aceasta presupune faptul că trebuie să se realizeze continuu o analiză a efectelor acestor strategii, politici şi programe asupra femeilor și bărbaților, înainte de luarea oricăror decizii. Integrarea dimensiunii de gen în politicile publice implică evaluarea sistematică a nevoilor și priorităților femeilor și bărbaților şi abordarea inegalităţilor existente în documentele de politici, astfel încât rezultatele să aibă un impact pozitiv asupra situaţiei lor.
Inegalitățile de gen din sănătate sunt destul de semnificative. Diferența de gen în speranța de viață este unul dintre cei mai direcți indicatori care reflectă nivelul de inegalitate de gen în domeniul sănătății. Discrepanţele de gen în ceea ce privește speranța de viață s-au mărit comparativ cu anii 2000. Deși inegalităţile de gen au variat pe parcursul ultimelor două decenii, tendința generală este că acestea au devenit mai semnificative.
Rezultatele 21 - 30 din 75
