Publicaţii CPD
Introducerea definiției principiului plată egală pentru muncă egală și a principiului muncă de valoare egală între femei şi bărbaţi înseamnă indicarea faptului, că se compară funcţii care presupun activităţi identice sau situaţii care se plasează în cadrul aceleiaşi categorii profesionale într-un contract colectiv de muncă sau altă reglementare. De asemenea, este nevoie să se precizeze că e vorba de situaţii comparabile de muncă egală şi atunci când se compară angajaţi care efectuează munca egală la momente diferite de timp sau se compară cu un angajat care face o muncă de valoare inferioară, atunci când acesta din urmă este plătit mai bine. Nu în ultimul rând, trebuie să se indice cel puţin faptul că evaluarea muncilor prestate în cazuri comparabile va avea în vedere o serie de factori obiectivi precum: natura muncii, capacitățile profesionale (cunoștințele, abilitățile), condiţiile de formare profesională necesare, condiţiile de muncă etc.
Acest ghid este destinat membrilor şi angajaţilor din cadrul Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii. Ghidul poate fi folosit la analiza şi cercetarea plângerilor care sunt depuse la Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii de către petiţionari.
Tendința ultimilor ani din Moldova, arată că inegalitatea de venituri dintre femei și bărbați, atât la nivelul salariilor, cât și la nivelul pensiilor, este în creștere. În anul 2014, pentru femeile angajate se estimează că pierderile medii anuale pentru femeile angajate din cauza diferențelor salariale au fost de 7620 MDL. Analiza diferențelor salariale pentru fiecare sector relevă că există o tendință prin care cu cât este mai mare salariul în acel sector, cu atât diferențele salariale tind să crească. Iar în sectoarele cu cel mai mare salariu mediu pe economie, diferența salarială de gen a crescut cel mai mult.
Această cercetare îşi propune să efectueze o analiză succintă a legislației Republicii Moldova în ceea ce priveşte principiul plată egală pentru muncă egală sau muncă de valoare egală, comparativ cu bunele practici existente în țări membre ale Uniunii Europene şi cu jurisprudența Curții Europene de Justiție în domeniu.
Nivelul egalităţii de gen a scăzut în ultimii ani în special din cauza inegalităţilor de gen de pe piaţa muncii. Nivelul egalităţii este măsurat de la 0 (inegalitate totală) până la 100 (egalitate totală) în baza Indexului Egalităţii de Gen, care este calculat pe 6 subdomenii, printre care şi domeniul pieţii muncii[1]. Astfel, comparativ cu anul 2009, nivelul egalităţii de gen pe piaţa muncii a scăzut de la 70 la 63.Acest lucru este determinat de pronunţarea inegalităţilor în ceea ce priveşte (i) rata de angajare a femeilor care au cel puţin un copil de vârstă preşcolară, care a scăzut cu 20% în doar patru ani, (ii) disparitatea salarială, care a constituit 12,4% în 2014, (iii) reconcilierea vieții de familie cu cea profesională (femeile constituie majoritatea absolută a beneficiarilor concediului de îngrijire a copilului – 96% în 2014).
Salutăm iniţiativă MMPSF de a elabora un nou document strategic pentru asigurarea egalităţii de gen. Totodată, apreciem deschiderea de care a dat dovadă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF) pe tot parcursul procesului de elaborare şi consultare a acestui document. Considerăm că aceasta este o practică bună, care merită a fi preluată de către toate Ministerele şi autorităţile publice centrale şi locale.
Nivelul egalităţii de gen a scăzut în ultimii ani în special din cauza inegalităţilor de gen de pe piaţa muncii. Nivelul egalităţii este măsurat de la 0 (inegalitate totală) până la 100 (egalitate totală) în baza Indexului Egalităţii de Gen, care este calculat pe 6 subdomenii, printre care şi domeniul pieţii muncii . Astfel, comparativ cu anul 2009, nivelul egalităţii de gen pe piaţa muncii a scăzut de la 70 la 63.
1. Comisia Guvernamentală trebuie să pună în aplicare proceduri prin care va responsabiliza ministerele şi agenţiile guvernamentale pentru implementarea efectivă a Strategiei pentru Asigurarea Egalităţii de Gen 2020.
Cartarea de politici este un produs elaborat lunar de CPD cu scopul de a informa cetățenii despre proiectele de decizii înaintate spre consultare.
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare vine cu o serie de propuneri de politici întru extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor 0-3 ani:
1. Este nevoie de un program naţional de extindere a serviciilor de creşă. Autorităţile Centrale ar trebui să îşi asume o ţintă de 50% de acces la creşe până în anul 2020 (în 2014 rata de acces era de 11,8%).
Experienţa de succes a Republicii Moldova în extinderea accesului la serviciile de educaţie preşcolară (în anul 2001 în Moldova, rata de acoperire cu servicii preşcolare în mediul rural era de 38,6%, iar în 2012 aceasta a ajuns la 71,4%.) arată că doar o intervenţie semnificativă din partea autorităţilor centrale poate garanta un progres în acest sens.
Rezultatele 21 - 30 din 60
