Publicaţii CPD
Recent, Guvernul Republicii Moldova, la inițiativa Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, a aprobat o hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative în vederea armonizării legislației naționale la prevederile Legii nr.5 din 9 februarie 2006 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați. Una din modificările propuse a fost introducerea Articolului 1241 la Codul Muncii – acordarea concediului paternal de 14 zile calendaristice.
Promovarea egalității de șanse pentru femei şi bărbați în scopul afirmării politice constituie un imperativ al epocii. În unele state, până în prezent promovarea femeilor în viața publică și în procesele politice este obstrucționată de tradiții religioase conservative. În alte state, printre care și Republica Moldova, în pofida eforturilor depuse în asigurarea șanselor egale și promovarea femeilor în domeniul politico-administrativ, prezența genurilor în sfera politică rămâne a fi puternic dezechilibrată în direcția unei prezențe reduse a femeilor.
Politicile publice sunt acțiunile realizate de către guvern (central sau local) ca răspuns la problemele care apar în societate, la un moment dat. Vorbim despre politici publice atunci când o autoritate publică, centrală sau locală, încearcă să modifice mediul economic, social, cultural pentru toți actorii sociali, sau pentru grupuri specifice, pe baza unei analize atente a situației existente, prin definirea unei viziuni strategice și cu ajutorul unui program de acțiune coordonat.
Unul din obiectivele esenţiale ale Strategiei naționale de dezvoltare a Republicii Moldova ”Moldova 2020” este un ”Sistem de pensii: echitabil și sustenabil”1. În anul 2013, Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei (MMPSF) a lansat o discuție publică cu privire la reformarea sistemului de pensii. Necesitatea respectivei reformări este dictată de situația demografică care se înrăutățește, de vulnerabilitatea vârstnicilor la sărăcie din cauza pensiei mici, de costurile crescânde ale sistemului de asigurări sociale și, nu în ultimul rând, de ne-sustenabilitatea acestui sistem pe termen lung. Chiar și înainte de lansarea dezbaterilor de către MMPSF, mai multe studii au abordat această temă și au oferit diverse propuneri de reformare a sistemului de pensii2. Toate aceste analize jonglează cu un mix de potențiale reforme: mărirea vârstei de pensionare și eventuala echivalare a acestei vârste pentru bărbați și femei, majorarea contribuțiilor la Fondul de asigurări sociale, introducerea Pilonului II de pensii bazat pe acumulări individuale, abolirea schemelor de pensionare privilegiată, reformarea formulei de calcul a pensiei. Cu regret, nici unul din aceste studii nu abordează în profunzime dimensiunea de gen a pensiilor în Moldova, deși femeile constituie aproximativ 70% dintre pensionari3.
Practic toate țările lumii recunosc importanța timpului petrecut de părinți îngrijind de copiii lor. Cu cât mai mic copilul, cu atât are nevoie de mai multă atenție și îngrijire. Țările Uniunii Europene, și nu numai,prevăd în lege durata de concediu la care au dreptul mama și tatăl copilului nou născut. În același timp, majoritatea țărilor Europene recunosc și importanța participării femeilor și bărbaților pe piața muncii în mod egal și astfel, promovează politici care încearcă să balanseze responsabilitatea fiecărui dintre părinți pentru îngrijirea copiilor cu participarea egală pe piața muncii.
La alegerile parlamentare din noiembrie 2014 a fost atins cel mai înalt nivel de prezență a femeilor pe listele electorale – 30,5% din totalul candidaților, deși nesemnificativ în comparaţie cu scrutinele precedente. Variația indicatorului a fost cuprinsă între 48,9% pe listele Partidului Politic Democrația Acasă și 16,5% pe listele Partidului Forța Poporului. Din totalul celor 20 de concurenți electorali, doar 7 formaţiuni politice au acordat o treime de locuri în listele de candidaţi femeilor.
În pofida eforturilor autorităţilor publice, partenerilor de dezvoltare şi a organizaţiilor societăţii civile, progreselor de aproape un deceniu de la adoptarea legii cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, marele probleme structurale ce afectează disproporțional femeile şi bărbaţii încă mai persistă: (I) nivelul de reprezentare al femeilor în forurile decizionale a rămas practic neschimbat; (II) femeile au continuat să fie discriminate pe piața muncii şi supra-reprezentate în cele mai prost plătite sectoare ale economiei; (III) femeile continuă să îngrijească disproporțional de mult de copii, cu implicarea minimă a taților, aceste realități fiind determinate de politici publice și societate; (IV) numărul victimelor violenţei domestice continuă să crească.
Sondajul de tip OMNIBUS a fost realizat la comanda Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” de către Centrul de investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS - AXA” în cadrul programului „Femei în Politică”.
Programul „Femeile în Politică” este implementat de Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Entitatea Națiunilor Unite pentru Femei (UN Women) și Fundația Est-Europeană și este finanțat de Guvernul Suediei.
Datele studiului „Participarea femeilor şi bărbaţilor din Republica Moldova în procesul decizional” arată că doar 7% dintre femeile şi 8,6% dintre bărbaţii din ţară participă la consultarea bugetului comunităţii, 84% dintre femei nu participă la şedinţele consiliului local şi doar unul din cinci respondenţi se declară informat, în măsură diferită, despre cum se iau deciziile în primărie sau consiliul localităţii de reşedinţă.
Raportul de Cercetare "Cotele de Reprezentare: Cazul Moldovei" reprezinta un studiu vizavi de reprezentativitatea politică atat a femeilor cat şi bărbaţilor. Studiul reflectă practicile ţărilor membre OSCE în domeniul cotelor de reprezentare, precum şi adaptarea acestora actualităţii Republicii Moldova.
Rezultatele 21 - 30 din 43
