Publicaţii CPD
Modul în care sunt finanțate partidele politice și campaniile electorale influențează direct modul în care femeile și tinerii se implică în procesul politic. Unul din factorii, deseori invocați în explicarea sub-reprezentării femeilor în politică, este discrepanța între femei și bărbați în ceea ce priveşte independența economică. Este bine știut faptul că pe piața muncii remunerarea medie a bărbaților este mai înaltă. Femeile beneficiază de pensii mai mici. Fenomenul dependenței economice în familie, tradițional, are față feminină. În situația în care costul financiar al vieții politice este în creștere, capacitatea financiară a candidaților devine un element esențial de a accede la funcții de putere. Deoarece tinerii și femeile din politica moldovenească sunt mai puțini “avuți” comparativ cu bărbații din politică, acest lucru constituie o barieră semnificativă în asigurarea reprezentării echitabile a tinerilor și femeilor în procesul decizional.
Scopul studiului este de a analiza egalitatea de șanse și de a identifica potențialele disparități în bunăstare, de¬terminate de cinci caracteristici de vulnerabile în Moldova. Nivelul inegalității este determinat pentru următoarele grupuri de referință: gen, tineri, vârstnici, persoane cu dizabilități și persoanele de etnie romă. Trei domenii cheie au fost examinate din perspectiva disparităților și anume: nivelul de trai, sănătate și piața muncii.
Acest document analizează impactul de gen a modificărilor adoptate pentru sistemului de pensii la sfârșitul anului 2016. Acestea se referă la egalarea vârstei de pensionare, diferențele de gen la pensii, modul de stabilire a stagiului de cotizare și modalitatea de a beneficia de pensia anticipată.
Integrarea dimensiunii de gen se referă la o metodologie de aplicare a aspectelor de gen la nivel de strategii, politici, programe, proiecte. Aceasta presupune faptul că trebuie să se realizeze continuu o analiză a efectelor acestor strategii, politici şi programe asupra femeilor și bărbaților, înainte de luarea oricăror decizii. Integrarea dimensiunii de gen în politicile publice implică evaluarea sistematică a nevoilor și priorităților femeilor și bărbaților şi abordarea inegalităţilor existente în documentele de politici, astfel încât rezultatele să aibă un impact pozitiv asupra situaţiei lor.
Inegalitățile de gen din sănătate sunt destul de semnificative. Diferența de gen în speranța de viață este unul dintre cei mai direcți indicatori care reflectă nivelul de inegalitate de gen în domeniul sănătății. Discrepanţele de gen în ceea ce privește speranța de viață s-au mărit comparativ cu anii 2000. Deși inegalităţile de gen au variat pe parcursul ultimelor două decenii, tendința generală este că acestea au devenit mai semnificative.
Idea reformării concediului de ȋngrijire a copilului este un subiect abordat de mai mult timp ȋn spaţiul public. Reconcilierea vieţii profesionale cu cea de familie este un subiect tot mai frecvent discutat de societatea civilă şi factorii de decizie. În ultimii ani, ȋn Moldova, au fost aplicate o serie de modificări legislative şi înaintate proiecte de legi, ce au drept scop reducerea inegalităţilor de gen pe piaţa muncii şi ȋn activităţile casnice. Mai specific, ne referim la aprobarea Legii 71 din 14 aprilie 2016 ce prevede acordarea concediului paternal plătit de 14 zile şi la proiectul de lege ce vizează reducerea concediului de ȋngrijire a copilului de la 6 ani, (precum este stipulat ȋn legislaţia în vigoare), la 4 ani.
Barometrul de Gen este primul studiu comprehensiv din Moldova care abordează
implicarea femeilor și bărbaţilor în politică și procesul decizional. Studiul a urmărit
scopul de a elucida elementele specifice de gen în politică (atitudinea generală faţă
de implicarea bărbaţilor și femeilor în politică, în viaţa partidelor politice, intenţia de a
candida, provocările specifice ale candidaţilor și candidatelor în electorală, activitatea
în calitate de aleși/se locali/e), precum și în procesul de luare a deciziilor (gradul
de informare cu privire la procesul de dezvoltare comunitară, priorităţile locale de
dezvoltare, implicarea la diferite etape ale actului decizional).
În Republica Moldova se menţine un nivel scăzut al egalităţii ȋntre femei şi bărbaţi. Cu toate că ȋn comparaţie cu anii 2009 şi 2015 valoarea indexului egalităţii de gen s-a ȋmbunătăţit, totuşi această creştere este nesemnificativă (de la 57 la 58 puncte). Este de menţionat faptul că ȋn 2016 doar un domeniu a trecut pragul de 70 puncte, comparativ cu două domenii în anii 2009 și 2015.
Deciziile CEC din ultimele campanii electorale s-au dovedit a fi destul de generoase în raport cu concurenții electorali. Plafonul maxim de cheltuieli a concurenților electorali a variat de la 55 mln. lei în cazul alegerilor parlamentare din 2014 la aproximativ 65 mln. lei în cazul alegerilor prezidențiale din 2016. Estimările Promo-LEX pentru electorala din 2016 arată că plafonul stabilit de CEC este destul de semnificativ prin faptul că ponderea cea mai mare a cheltuielilor electorale raportate la plafonul maxim stabilit de CEC a fost de 36, 86% în cazul candidatului Marian Lupu. Majoritatea concurenților atingând un nivel mult mai mic de cheltuieli declarate în raport cu plafonul maxim. Existența unui plafon înalt, care este în permanentă creștere viciază procesul electoral. În acest sens considerăm că decizia cu privire la plafonul maxim trebuie: (i) stabilită exact prin lege deci scoasă din atribuțiile CEC, (ii) să stabilească în mod premeditat un plafon mult mai mic a cheltuielilor maxime. Ținem să menționam că în avizul său din Comisia de la Veneția menționează că plafonul maxim pentru donații este unul mult prea mare.
Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei de a pilota o nouă strategie de amploare naţională şi anume Strategia de prevenire și combatere a violenței față de femei (VFF) și violenței în familie (VF) pe anii 2017-2022. CPD apreciază atât reflectarea detaliată a problemelor majore ce vizează aria VFF şi VF, cât şi concentrarea obiectivelor generale în jurul a celor patru piloni majori: Prevenirea, Protecţia, Investigarea şi Politici integrate. Cu toate acestea, CPD consideră că noul document strategic ar putea fi îmbunătăţit prin prisma următoarelor prevederi:
Rezultatele 21 - 30 din 70
