Publicaţii CPD
În cadrul alegerilor parlamentare din 2019, CPD a identificat patru tipuri de inegalități de gen. Acestea se referă la modul de prezentare a bărbaților și femeilor în calitate de candidați, veniturile și posibilitățile economice ale candidaților bărbați și femei, accesul bărbaților și femeilor candidați la mass-media și percepțiile alegatorilor față de femeile și bărbații candidați.
Inegalitatea de reprezentare s-a manifestat prin faptul că partidele au desemnat mai puține femei și acestea au fost poziționate pe locurile mai puțin eligibile. Pentru circumscripția națională, toți concurenții electorali au respectat prevederile legale cu privire la cota minimă de reprezentare. Astfel, ponderea femeilor pe listele de candidați a înregistrat 41,8%. Chiar dacă partidele politice au respectat cota de gen, desemnând mai multe femei pe lista de candidați, poziționarea acestora a fost una destul de inechitabilă. În cazul circumscripțiilor uninominale, însă, ponderea femeilor candidate a fost mult mai mică – 21%. Din această cauză, procentul total de femei candidate în alegeri în final a ajuns la 33%. Drept rezultat al alegerilor, în baza noului sistem electoral, au fost alese 26 de femei. Dacă sistemul electoral ar fi rămas a fi proporțional, în Parlament aveau să acceadă 33 de femei.
Indexul Egalității de Gen măsoară nivelul egalității între femei și bărbați pe 6 domenii cheie. Indexul este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupați în șase categorii relevante: (i) Piața Muncii, (ii) Politică, (iii) Educație, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepții şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei și bărbați și 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalității de gen pe acel domeniu este mai înalt.
La 20 februarie 2019 marcăm “Ziua Egalității Salariale” în Moldova (Equal Pay Day). Aceasta este o zi simbolică, care semnifică numărul de zile care trebuie o femeie să le lucreze adăugător pentru a câștiga un venit echivalent cu venitul înregistrat de un bărbat în anul anterior. Anual, în baza datelor statistice oferite de BNS, cu referire la câștigul salarial al femeilor și al bărbaților, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) determină această zi calendaristică. Conform calculelor, în anul curent o femeie a trebuit să lucreze până la data de 20 februarie pentru a atinge valoarea câștigului unui bărbat în anul precedent.
1. Modul în care sunt finanțate partidele politice și campaniile electorale influențează direct modul în care femeile se implică în procesul politic. Unul din factorii, deseori invocați în explicarea subreprezentării femeilor în politică, este discrepanța între femei și bărbați în ceea ce privește independența economică. În situația în care costul financiar al vieții politice este în creștere, capacitatea financiară a candidaților devine un element esențial de a accede la funcții de putere. Deoarece femeile din politica moldovenească sunt mai sărace comparativ cu bărbații din politică, acest lucru constituie o barieră semnificativă în asigurarea reprezentării echitabile a tinerilor și femeilor în procesul decizional.
2. Prevederile legale, permit unui partid politic să utilizeze până la 224.41 milioane MDL în această campanie electorală. Comisia Electorală Centrală a stabilit că plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral în circumscripția națională în mărime de 86 871 855,75, iar în circumscripția uninominală în mărime 1 845 000,00 lei. Ca bază de raportare pentru stabilirea coeficientului s-a luat salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2018, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.54 din 17.01.2018, în sumă de 6150,0 lei, mărimea coeficientului fiind 0,5% din salariul mediu respectiv, astfel coeficientul constituind în expresie bănească 30,75 lei. Totodată, plafonul de cheltuieli pentru partidele participante la referendum este de 43 450 053,38 MDL.
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) monitorizează alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 din perspectiva reprezentării femeilor și a bărbaților pe listele de candidați, dar și a reflectării acestora în spațiul mediatic. Monitorizarea a fost desfășurată în perioada 24 ianuarie – 13 februarie 2019 și a vizat patru tipuri de produse mediatice: știri, talk show-uri, dezbateri electorale și spoturi. Scopul monitorizării este de a identifica care este nivelul de prezență a femeilor, în general, în mass media televizată pe parcursul campaniei electorale și corelarea acestora cu prezența pe listele de candidați/candidate.
Subreprezentarea femeilor în politică este direct influențată și de prezența în spațiul mediatic. Dacă analizăm care este imaginea politicii în mass-media, atunci vom observa că aceasta este una mai mult masculină, fapt ce alimentează percepțiile cetățenilor asupra accesului și prezenței femeilor în politică. Accesul egal la mass media constituie un factor cheie pentru o luptă politică corectă.
Toate reformele cu privire la promovarea egalității de gen din ultimii patru ani au fost realizate pe jumătate de măsură. Chiar dacă în anul 2016 Parlamentul a adoptat o serie de prevederi legale menite să îmbunătățească nivelul de reprezentare a femeilor în procesul decizional, eficiența acestora a fost redusă esențial de deciziile ulterioare ale Organului legislativ. Spre exemplu, eficiența cotei minime de 40% a fost diminuată prin schimbarea sistemului electoral. Prevederea cotei de 40% la formarea Guvernului a fost eliminată odată cu adoptarea noii variante a legii cu privire la Guvern. Modificarea în anul 2016 a cadrului legislativ care reglementează prevenirea și combaterea violenței în familie în Republica Moldova a presupus asigurarea conformității acestuia cu prevederile Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie. Însă, modificarea ulterioară a Codului contravențional prin introducerea articolului 78/1 – Violența în familie – a subminat impactul amendamentelor din 2016. Drept urmare, numărul dosarelor contravenționale pe cazuri de violență în familie a crescut de două ieri, iar cel al dosarelor penale a scăzut de două ori, fapt care contribuie la impunitatea agresorilor și accesul limitat al victimelor violenței în familie la justiție. Schimbările introduse în 2018 cu privire la concediul de îngrijire a copilului nu au fost pe măsura așteptărilor, iar modificarea Codului Educației menită să extindă accesul copiilor de 2 ani la educația preșcolară a fost adoptată fără acoperire financiară.
Pe 26 decembrie 2018 a început procesul de desemnare și înregistrare a listelor de candidați/candidate pentru parlamentarele din 2019. Până în prezent (21.01.2019), 9 partide au depus documentele la Comisia Electorală Centrală pentru a fi înregistrați în calitate de concurenți electorali. Astfel, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD)a analizat modul în care partidele politice au respectat principiul egalității de gen în procesul de desemnare a candidaților atât pentru circumscripția națională, cât și pentru circumscripțiile uninominale.
1. CPD susține de principiu orice inițiativă a autorităților cu privire la extinderea serviciilor de educație timpurie a copiilor. Astfel, este binevenită propunerea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării de a opera modificări la Codul Educației prin care copiii de la vârsta de 2 ani vor putea fi incluși în ciclul de învățământ preșcolar. CPD, alături de alte organizații, a solicitat Guvernului și Parlamentului să modifice cadrul legal atât în anul 2014, cât și în anul 2015, pentru a extinde accesul la serviciile de educației antepreşcolară (servicii de creșă).
2. Guvernul trebuia să propună Parlamentului amendamente la Codul Educației cu privire la educația antepreșcolară încă în anul 2016. În temeiul articolului 157 litera e, Guvernul era obligat ca până în iulie 2016 să examineze practica statelor membre ale Uniunii Europene, în domeniul educației antepreşcolare și să prezinte Parlamentului propuneri de modificare a prezentului cod, privind organizarea, tipurile şi modalităţile de finanţare a serviciilor de educație antepreşcolară.
3. Experiența țărilor OECD arată că nivelul redus al serviciilor de creșă determină deteriorarea poziției femeilor pe piaţa muncii. Graficul de mai jos ilustrează relația dintre nivelul ocupării femeilor cu cel puțin un copil de vârsta de 0-3 ani și rata de acces la servicii de creșă. Astfel, în ţările în care nivelul de acces la serviciile de creşă este redus, rata de ocupare a femeilor de vârstă reproductivă este mult mai mică.
Fiecare a cincea femeie angajată din Republica Moldova este supusă unor forme subtile de hărțuire sexuală, iar 4 din 100 se confruntă cu forme grave de hărțuire. Deși cadrul legal interzice explicit hărțuirea sexuală în toate sferele sociale, realitatea arată că femeile angajate se confruntă des cu comportamente abuzive: circa 21% dintre ele s-au confruntat cu forme subtile de manifestare a hărțuirii sexuale (priviri, gesturi nepotrivite, limbaj cu tentă sexuală etc.), aproximativ 13,5% au menționat că au fost atinse într-un mod nepotrivit, iar 6,7% au declarat că li s-au propus relații sexuale pentru anumite recompense sau favoruri.
Circa 20% dintre femeile agresate s-au confruntat cu amenințări sau solicitări de a întreține relații sexuale din partea profesorului.Datele arată că în sistemul de învățământ din Moldova persistă fenomenul hărțuirii sexuale, acesta fiind exprimat prin forme extrem de grave, ca amenințări sau cerința profesorului de a întreține relații sexuale pentru anumite avantaje (circa 20%). Alarmant este faptul că doar 15% dintre femeile hărțuite au anunțat despre acest lucru, având tendința de a vorbi despre experiențele date în cercul de oameni apropiați: prieteni, vecini sau partener.
Practica internațională indică asupra unui sistem comprehensiv de prevenire și combatere a hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ. Acest sistem include atât prevederi legislative generale, proceduri interne specifice aplicate în cadrul universităților (politici de prevenire a hărțuirii, coduri de etică specifice, mecanisme de intervenție), cât și măsuri educative (formare și sensibilizare) destinate studenților și angajaților din sistemul educațional.
În sistemul de învățământ din Republica Moldova există lacune atât în cadrul legislativ național, cât și în documentele și practicile interne ale instituțiilor de învățământ. Astfel, Codul Educației nu obligă expres instituțiile de învățământ de toate nivelele să adopte proceduri interne de prevenire și combatere a hărțuirii sexuale. Totodată, Cartele Universitare și Codurile de Etică Universitară nu definesc sau definesc superficial hărțuirea sexuală și, respectiv, nu prevăd mecanisme și măsuri de prevenire și combatere a fenomenului.
În contextul celor menționate, devine imperativ implementarea următoarelor recomandări: (i) Aprobarea unui set unitar de prevederi legale cu privire la combaterea hărțuirii sexuale, pentru instituțiile de învățământ de toate nivelele, (ii)Obligarea fiecărei instituții de învățământ să aprobe și să implementeze proceduri interne de prevenire și combatere a hărțuirii sexuale, (iii) Abilitarea organizațiilor de studenți cu drepturi de confident în cazurile de hărțuire sexuală.
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) salută orice inițiativă de reformare a concediului de îngrijire a copilului. Totodată, considerăm că propunerile parvenite atât din Parlament, cât și de la Guvern pot fi îmbunătățite astfel încât acestea să ofere mai multă flexibilitate părinților să beneficieze de acest drept. În acest document, CPD oferă mai multe motive care determină reforma concediului pentru îngrijirea copilului și propune soluții concrete de reformare a acestuia.
Rezultatele 21 - 30 din 91
