Publicaţii CPD
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) salută orice inițiativă de reformare a concediului de îngrijire a copilului. Totodată, considerăm că propunerile parvenite atât din Parlament, cât și de la Guvern pot fi îmbunătățite astfel încât acestea să ofere mai multă flexibilitate părinților să beneficieze de acest drept. În acest document, CPD oferă mai multe motive care determină reforma concediului pentru îngrijirea copilului și propune soluții concrete de reformare a acestuia.
În contextul examinării de către Parlamentul Republicii Moldova, în mod special, de către Comisia pentru drepturile omului și relații interetnice a proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, inclusiv Legea nr. 121 din 25 mai 2012, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) vine cu propuneri de amendamente care vizează măsuri legislative de reducere a diferențelor salariale. Aceste modificări se impun deoarece conform unei analize realizate de către CPD, diferența dintre salariul mediu al femeilor și bărbaților a crescut constant, de la 12,9% în 2012 la 14,5% în 2016. În valoare monetară, o femeie angajată a pierdut în 2016, în mediu, 11 417 MDL ca rezultat al diferențelor salariale. Această situație impune necesitatea unor măsuri legislative urgente care ar diminua inegalitățile de pe piața muncii.
Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) susţine iniţiativa Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale cu referire la elaborarea Regulamentului privind modul de atestare a salariaților din unități. Este plauzibil faptul că Regulamentul prevede măsuri de asigurare a egalității și echității pe piaţa muncii, însă CPD consideră că aceste măsuri nu sunt suficiente. Astfel, CPD vine cu un set de recomandări pentru diminuarea inegalităţilor și discriminării în câmpul muncii, în special în ceea ce ține de evaluarea salariaților.
Prezentul document este elaborat în contextul procesului de elaborare a Strategiei Naţionale de Dezvoltare „Moldova 2030” (SND 2030). Autorii acestei analize sunt patru platforme ale societăţii civile care întrunesc peste 100 de organizaţii neguvernamentale, reprezentând următoarele grupuri vulnerabile: persoanele în etate, tinerii, persoanele de etnie romă, persoanele cu dizabilități.
Datele statistice arată că, actualmente, fiecare a cincea femeie angajată din Republica Moldova este supusă unor forme subtile de hărțuire sexuală la locul de muncă (priviri nepotrivite, îmbrățișări fără permisiune, glume/ limbaj cu conotație sexuală), iar 4 din 100 se confruntă cu forme grave de hărțuire (cerința de a întreține relații sexuale pentru recompensă, folosirea forței sau amenințărilor pentru a avea relații sexuale etc.). Totodată, circa 20% dintre femei s-au confruntat cu amenințări sau solicitări de a întreține relații sexuale la locul de studii. În pofida incidenței mari a cazurilor de hărțuire sexuală, doar 15% dintre femei au anunțat despre asemenea cazuri. Nivelul redus de raportare este determinat de sentimentul de autoculpabilizare, gradul redus de încredere în organele de control, dar și de atitudinea populației - 60,5% consideră persoanele hărțuite a fi vinovate de aceste experiențe
În octombrie 2016, Guvernul RM a adoptat Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022. Obiectul de intervenție al prezentei Strategii rezumă din dezvoltarea unui sistem intersectorial de sprijinire a familiilor și viitorilor părinți în ceea ce privește îmbunătățirea abilităților și competențelor parentale. În data de 23.03.2018, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a supus consultării Planul de Acțiuni pentru anii 2018-2022 al acestei Strategii. Acest document sintetizează propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) cu privire la asigurarea principiului egalității de gen în elaborarea și implementarea Planului de Acțiuni.
În temeiul proiectului de lege pentru modificarea articolului 27 din Legea privind partidele politice nr. 294/2007, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare şi Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova ȋnaintează recomandări pentru reforma finanţării partidelor din perspectiva tinerilor şi a egalităţii de gen.
Indexul Egalităţii de Gen măsoară nivelul egalităţii ȋntre femei şi bărbaţi pe 6 domenii cheie. Indexul este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupaţi în şase categorii relevante: (i) Piaţa Muncii, (ii) Politică, (iii) Educaţie, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepţii şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei şi bărbaţi şi 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalităţii de gen pe acel domeniu este mai înalt.
Diferența dintre salariul mediu al bărbaţilor şi cel al femeilor este în creștere. În pofida prevederilor legislative cu privire la obligația angajatorului de a asigura plată egală, tendințele cu privire la diferențele salariale au un vector negativ–discrepanța dintre salariul femeilor și bărbaților a crescut de la 12,9% în 2012 la 14,5% în 2016.
Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) susţine iniţiativa Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale privind elaborarea planuluide acţiuni pe anul 2018 pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Ocuparea Forţei de Muncă 2017-2021. Este plauzibil faptul că planul integrează anumite acţiuni de stimulare a participării femeilor pe piaţa muncii, însă CPD consideră că aceste acţiuni nu prevăd reforme structurale şi nu vor contribui la îmbunătăţirea situaţiei actuale. Astfel, CPD vine cu un set de recomandări, a căror implementare o consideră substanţială pentru diminuarea inegalităţilor între femei şi bărbaţi în câmpul muncii.
Rezultatele 21 - 30 din 82
