Publicaţii CPD
În Republica Moldova, salariul bărbaţilor este cu 12,4% mai mare comparativ cu salariul mediu al femeilor. Deşi diferenţa salarială a rămas relativ constantă în ultimii cinci ani, remarcăm că diferenţa la pensii dintre femei şi bărbaţi a crescut de la 10,12% în 2011 la 17,17% în 2014. Diferenţa salarială, la pensii şi la venituri reduce din autonomia financiară a femeilor, făcându-le mai dependente de prestaţiile sociale.
Indexul egalităţii de Gen are drept scop măsurarea nivelului egalităţii de gen şi a progreselor anuale înregistrate la acest capitol. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a recurs la elaborarea Indexului Egalităţii de Gen, pentru a oferi un tablou complex al situaţiei din perspectiva dată în Republica Moldova. Indexul Egalităţii de Gen va fi utilizat drept argument pregnant la elaborarea noului Program
Naţional de Asigurare a Egalităţii de Gen pentru anii 2016-2020, constituind un indicator de impact al politicilor, precum şi unul de prioritizare a domeniilor, resurselor şi eforturilor pentru a asigura o egalitate efectivă de gen.
În septembrie 2010, un grup de deputaţi au elaborat un proiect de lege care prevede modificarea Codului Electoral prin introducerea unei cote obligatorii de minim 30% pentru reprezentanţii celor două categorii de sex în listele de candidaţi pentru fiecare tip de alegeri. Iar în anul 2013 după multe dezbateri Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi a Familiei a propus introducerea unei cote minime de reprezentare de 40% alături de cerinţe specifice de plasament a candidaţilor pe listă în dependenţă de sexul acestora. Ambele proiecte au fost examinate şi adoptate în prima lectură la sfîrşitul sesiunii de vără a Parlamentului din 2014 însă nu au fost adopteate pentru ca prevederile acestora să sie implementate deplin în cadrul alegerilor locale generale din 2015.
Centru Parteneriat pentru Dezvoltare și-a propus să evalueze din perspetiva de gen politicile publice cele mai relevante elaborate sau intrate în vigoare în perioada 2013-2014. Această notă analitică este a doua ediție a Indexului Integrării dimensiunii de Gen în Politicile Publice, prima fiind finalizată în 2013. Pentru a facilita comparații, a fost utilizată aceeași metodologie ca și-n Indexul precedent. Pe de altă parte, a fost introdus un capitol nou în această ediție și anume, ”Relevanța de Gen a politicilor evaluate”: acest capitol vine să demonstreze relevanța politicilor analizate pentru egalitatea de gen, utilizând probe statistice, rapoarte și surse academice.
Sondajul de tip OMNIBUS a fost realizat la comanda Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” de către Centrul de investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS - AXA” în cadrul programului „Femei în Politică”.
Programul „Femeile în Politică” este implementat de Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Entitatea Națiunilor Unite pentru Femei (UN Women) și Fundația Est-Europeană și este finanțat de Guvernul Suediei.
Recent, Guvernul Republicii Moldova, la inițiativa Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, a aprobat o hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative în vederea armonizării legislației naționale la prevederile Legii nr.5 din 9 februarie 2006 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați. Una din modificările propuse a fost introducerea Articolului 1241 la Codul Muncii – acordarea concediului paternal de 14 zile calendaristice.
Promovarea egalității de șanse pentru femei şi bărbați în scopul afirmării politice constituie un imperativ al epocii. În unele state, până în prezent promovarea femeilor în viața publică și în procesele politice este obstrucționată de tradiții religioase conservative. În alte state, printre care și Republica Moldova, în pofida eforturilor depuse în asigurarea șanselor egale și promovarea femeilor în domeniul politico-administrativ, prezența genurilor în sfera politică rămâne a fi puternic dezechilibrată în direcția unei prezențe reduse a femeilor.
Politicile publice sunt acțiunile realizate de către guvern (central sau local) ca răspuns la problemele care apar în societate, la un moment dat. Vorbim despre politici publice atunci când o autoritate publică, centrală sau locală, încearcă să modifice mediul economic, social, cultural pentru toți actorii sociali, sau pentru grupuri specifice, pe baza unei analize atente a situației existente, prin definirea unei viziuni strategice și cu ajutorul unui program de acțiune coordonat.
Unul din obiectivele esenţiale ale Strategiei naționale de dezvoltare a Republicii Moldova ”Moldova 2020” este un ”Sistem de pensii: echitabil și sustenabil”1. În anul 2013, Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei (MMPSF) a lansat o discuție publică cu privire la reformarea sistemului de pensii. Necesitatea respectivei reformări este dictată de situația demografică care se înrăutățește, de vulnerabilitatea vârstnicilor la sărăcie din cauza pensiei mici, de costurile crescânde ale sistemului de asigurări sociale și, nu în ultimul rând, de ne-sustenabilitatea acestui sistem pe termen lung. Chiar și înainte de lansarea dezbaterilor de către MMPSF, mai multe studii au abordat această temă și au oferit diverse propuneri de reformare a sistemului de pensii2. Toate aceste analize jonglează cu un mix de potențiale reforme: mărirea vârstei de pensionare și eventuala echivalare a acestei vârste pentru bărbați și femei, majorarea contribuțiilor la Fondul de asigurări sociale, introducerea Pilonului II de pensii bazat pe acumulări individuale, abolirea schemelor de pensionare privilegiată, reformarea formulei de calcul a pensiei. Cu regret, nici unul din aceste studii nu abordează în profunzime dimensiunea de gen a pensiilor în Moldova, deși femeile constituie aproximativ 70% dintre pensionari3.
Practic toate țările lumii recunosc importanța timpului petrecut de părinți îngrijind de copiii lor. Cu cât mai mic copilul, cu atât are nevoie de mai multă atenție și îngrijire. Țările Uniunii Europene, și nu numai,prevăd în lege durata de concediu la care au dreptul mama și tatăl copilului nou născut. În același timp, majoritatea țărilor Europene recunosc și importanța participării femeilor și bărbaților pe piața muncii în mod egal și astfel, promovează politici care încearcă să balanseze responsabilitatea fiecărui dintre părinți pentru îngrijirea copiilor cu participarea egală pe piața muncii.
Rezultatele 21 - 30 din 48
