Publicaţii CPD
În Republica Moldova se menţine un nivel scăzut al egalităţii ȋntre femei şi bărbaţi. Cu toate că ȋn comparaţie cu anii 2009 şi 2015 valoarea indexului egalităţii de gen s-a ȋmbunătăţit, totuşi această creştere este nesemnificativă (de la 57 la 58 puncte). Este de menţionat faptul că ȋn 2016 doar un domeniu a trecut pragul de 70 puncte, comparativ cu două domenii în anii 2009 și 2015.
Deciziile CEC din ultimele campanii electorale s-au dovedit a fi destul de generoase în raport cu concurenții electorali. Plafonul maxim de cheltuieli a concurenților electorali a variat de la 55 mln. lei în cazul alegerilor parlamentare din 2014 la aproximativ 65 mln. lei în cazul alegerilor prezidențiale din 2016. Estimările Promo-LEX pentru electorala din 2016 arată că plafonul stabilit de CEC este destul de semnificativ prin faptul că ponderea cea mai mare a cheltuielilor electorale raportate la plafonul maxim stabilit de CEC a fost de 36, 86% în cazul candidatului Marian Lupu. Majoritatea concurenților atingând un nivel mult mai mic de cheltuieli declarate în raport cu plafonul maxim. Existența unui plafon înalt, care este în permanentă creștere viciază procesul electoral. În acest sens considerăm că decizia cu privire la plafonul maxim trebuie: (i) stabilită exact prin lege deci scoasă din atribuțiile CEC, (ii) să stabilească în mod premeditat un plafon mult mai mic a cheltuielilor maxime. Ținem să menționam că în avizul său din Comisia de la Veneția menționează că plafonul maxim pentru donații este unul mult prea mare.
Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei de a pilota o nouă strategie de amploare naţională şi anume Strategia de prevenire și combatere a violenței față de femei (VFF) și violenței în familie (VF) pe anii 2017-2022. CPD apreciază atât reflectarea detaliată a problemelor majore ce vizează aria VFF şi VF, cât şi concentrarea obiectivelor generale în jurul a celor patru piloni majori: Prevenirea, Protecţia, Investigarea şi Politici integrate. Cu toate acestea, CPD consideră că noul document strategic ar putea fi îmbunătăţit prin prisma următoarelor prevederi:
Introducerea definiției principiului plată egală pentru muncă egală și a principiului muncă de valoare egală între femei şi bărbaţi înseamnă indicarea faptului, că se compară funcţii care presupun activităţi identice sau situaţii care se plasează în cadrul aceleiaşi categorii profesionale într-un contract colectiv de muncă sau altă reglementare. De asemenea, este nevoie să se precizeze că e vorba de situaţii comparabile de muncă egală şi atunci când se compară angajaţi care efectuează munca egală la momente diferite de timp sau se compară cu un angajat care face o muncă de valoare inferioară, atunci când acesta din urmă este plătit mai bine. Nu în ultimul rând, trebuie să se indice cel puţin faptul că evaluarea muncilor prestate în cazuri comparabile va avea în vedere o serie de factori obiectivi precum: natura muncii, capacitățile profesionale (cunoștințele, abilitățile), condiţiile de formare profesională necesare, condiţiile de muncă etc.
Acest ghid este destinat membrilor şi angajaţilor din cadrul Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii. Ghidul poate fi folosit la analiza şi cercetarea plângerilor care sunt depuse la Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii de către petiţionari.
Tendința ultimilor ani din Moldova, arată că inegalitatea de venituri dintre femei și bărbați, atât la nivelul salariilor, cât și la nivelul pensiilor, este în creștere. În anul 2014, pentru femeile angajate se estimează că pierderile medii anuale pentru femeile angajate din cauza diferențelor salariale au fost de 7620 MDL. Analiza diferențelor salariale pentru fiecare sector relevă că există o tendință prin care cu cât este mai mare salariul în acel sector, cu atât diferențele salariale tind să crească. Iar în sectoarele cu cel mai mare salariu mediu pe economie, diferența salarială de gen a crescut cel mai mult.
Această cercetare îşi propune să efectueze o analiză succintă a legislației Republicii Moldova în ceea ce priveşte principiul plată egală pentru muncă egală sau muncă de valoare egală, comparativ cu bunele practici existente în țări membre ale Uniunii Europene şi cu jurisprudența Curții Europene de Justiție în domeniu.
Nivelul egalităţii de gen a scăzut în ultimii ani în special din cauza inegalităţilor de gen de pe piaţa muncii. Nivelul egalităţii este măsurat de la 0 (inegalitate totală) până la 100 (egalitate totală) în baza Indexului Egalităţii de Gen, care este calculat pe 6 subdomenii, printre care şi domeniul pieţii muncii[1]. Astfel, comparativ cu anul 2009, nivelul egalităţii de gen pe piaţa muncii a scăzut de la 70 la 63.Acest lucru este determinat de pronunţarea inegalităţilor în ceea ce priveşte (i) rata de angajare a femeilor care au cel puţin un copil de vârstă preşcolară, care a scăzut cu 20% în doar patru ani, (ii) disparitatea salarială, care a constituit 12,4% în 2014, (iii) reconcilierea vieții de familie cu cea profesională (femeile constituie majoritatea absolută a beneficiarilor concediului de îngrijire a copilului – 96% în 2014).
Salutăm iniţiativă MMPSF de a elabora un nou document strategic pentru asigurarea egalităţii de gen. Totodată, apreciem deschiderea de care a dat dovadă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF) pe tot parcursul procesului de elaborare şi consultare a acestui document. Considerăm că aceasta este o practică bună, care merită a fi preluată de către toate Ministerele şi autorităţile publice centrale şi locale.
Nivelul egalităţii de gen a scăzut în ultimii ani în special din cauza inegalităţilor de gen de pe piaţa muncii. Nivelul egalităţii este măsurat de la 0 (inegalitate totală) până la 100 (egalitate totală) în baza Indexului Egalităţii de Gen, care este calculat pe 6 subdomenii, printre care şi domeniul pieţii muncii . Astfel, comparativ cu anul 2009, nivelul egalităţii de gen pe piaţa muncii a scăzut de la 70 la 63.
Rezultatele 21 - 30 din 63
