Publicaţii CPD

Inegalitățile în Republica Moldova: Provocări și oportunități

Descarcă fişier: inegalitatile in moldova ro.pdf (7MB)

Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului „Inițiativa comună de promovare a oportunităților egale”, imple­mentat cu suportul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare, Guvernului Suediei și a Ministerului Afacerilor Externe a Danemarcei (DANIDA). Inițiativa are scopul de a îmbunătăți situația grupurilor marginalizate și vulnerabile prin promovarea principiului egalității și nediscriminării în elaborarea și implementarea politicilor publice.

Scopul studiului este de a analiza egalitatea de șanse și de a identifica potențialele disparități în bunăstare, de­terminate de cinci caracteristici de vulnerabile în Moldova. Nivelul inegalității este determinat pentru următoarele grupuri de referință: gen, tineri, vârstnici, persoane cu dizabilități și persoanele de etnie romă. Trei domenii cheie au fost examinate din perspectiva disparităților și anume: nivelul de trai, sănătate și piața muncii.

Studiul nu pretinde a fi exhaustiv, deoarece se bazează pe analiza datelor secundare, analiza studiilor și surselor existente, date dezagregate pe grupuri țintă furnizate în baza a trei anchete naționale: Ancheta Forței de Muncă, Cer­cetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, Ancheta cu privire la starea sănătății. Limitările studiului includ: metodologia curentă de calcul a sărăciei este depășită; insuficiența datelor dezagregate pe grupurile respective, lipsa informației actualizate cu privire la populația de etnie romă.

Constatările cu privire la nivelul de trai: la prima vedere, ratele sărăciei absolute precum și profunzimea sărăciei absolute pentru grupurile vulnerabile nu sunt mai mari în comparație cu aceiași indicatori pentru populația generală. Lacunele curente în metodologia de măsurare a sărăciei și datele pentru sărăcie trebuie luate în considerare cu rezervă, or în anul 2017 BNS va furniza date privitor la sărăcie după metodologia nouă, care vor arată o imagine mai precisă. Indicatorii „condiții de trai” și „acces la utilități” arată că condițiile de trai sunt mai precare pentru grupurile analizate, precum și faptul că aceste grupuri au acces mai redus la utilități. Sectorul de protecție socială depune eforturi de com­batere a sărăciei și de reducere a inegalității, preponderent prin plățile „targhetate”. În același timp, este important de înțeles unde plasează aceste plăți gospodăriile în raport cu pragul sărăciei. Impresia este că ele sunt plasate imediat peste prag, ceea ce înseamnă vulnerabilitate cronică la sărăcie. Serviciile sociale pentru grupurile considerate sunt li­vrate în mod izolat, cu acoperire sporadică și relevanță redusă, lucru care confirmă că sistemul de protecție socială este unul reactiv și nu preventiv, care creează mai mult dependență, nu oportunități.

Constatările principale în domeniul sănătății: (i) În ultimii ani persistă un nivel scăzut de adresabilitate a persoane­lor cu dizabilități și a persoanelor în etate la serviciile medicale. Cauzele majore includ barierele de ordin infrastructural, atitudinal și accesibilitate geografică. (ii) Plățile informale pentru serviciile medicale sunt un fenomen în ascendență și afectează toate grupurile vulnerabile, în special femeile. Redresarea acestei probleme necesită eforturi complementare asigurării integrității în sistemul de sănătate, inclusiv intervenții educaționale pentru diminuarea consumului irațional de medicamente, extinderea listei de medicamente compensate și mărirea procentului de compensare pentru servi­cii medicale. (iii) Aproximativ 30% din respondenții anchetei cu privire la starea sănătății au declarat că nu dispun de asigurare obligatorie de asistență medicală, o bună parte dintre aceștia fiind tineri: femei și bărbați (16-29 de ani). Soluționarea acestei probleme necesită eforturi în domeniile conexe (educație, protecție socială, muncă), care să sti­muleze angajarea femeilor și bărbaților pe piața muncii. (iiii) Sunt îngrijorătoare discrepanțele dintre populația romă și non-roma în toate aspectele aferente îngrijirii sănătății. Politici educaționale incluzive, măsuri pozitive de susținere a angajării în câmpul muncii, funcționalitatea instituției mediatorului comunitar rom, combaterea stigmei și discriminării sunt cruciale pentru încadrarea populației de etnie romă în sistemul de asigurări obligatorii de asistență medicală.

Constatările de bază cu privire la piața muncii: Inegalitățile în ceea ce privește ocuparea forței de muncă au rămas relativ neschimbate în ultimii cinci ani, în timp ce inegalitățile din perspectiva calității ocupării (munca în agricultura de subzistență și munca informală) au crescut. Dat fiind faptul că majoritatea inegalităților au rămas destul de semnificati­ve, putem constata că în mare parte răspunsul de politici a fost unul mai puțin eficient. Multe din reformele structurale ale pieței muncii întârzie să fie adoptate (extinderea creșelor, reforma concediului de îngrijire a copilului), altele se implementează fragmentar (legea cu privire la incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități). Reforma sistemului de pensii a constituit un pas important care poate contribui la creșterea ocupării persoanelor în etate, însă, fără intervenții complementare, aceasta presupune riscuri pentru unele grupuri specifice cum ar fi femeile de vârstă pre-pensionară din zonele rurale.


Alte articole

CUM PREVENIM ȘI REDUCEM HĂRȚUIREA SEXUALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ ȘI STUDII. Recomandări de politici

Datele statistice arată că, actualmente, fiecare a cincea femeie angajată din Republica Moldova este supusă unor forme subtile de hărțuire sexuală la locul de muncă (priviri nepotrivite, îmbrățișări fără permisiune, glume/ limbaj cu conotație sexuală), iar 4 din 100 se confruntă cu forme grave de hărțuire (cerința de a întreține relații sexuale pentru recompensă, folosirea forței sau amenințărilor pentru a avea relații sexuale etc.). Totodată, circa 20% dintre femei s-au confruntat cu amenințări sau solicitări de a întreține relații sexuale la locul de studii. În pofida incidenței mari a cazurilor de hărțuire sexuală, doar 15% dintre femei au anunțat despre asemenea cazuri. Nivelul redus de raportare este determinat de sentimentul de autoculpabilizare, gradul redus de încredere în organele de control, dar și de atitudinea populației - 60,5% consideră persoanele hărțuite a fi vinovate de aceste experiențe

PROPUNERILE CENTRULUI PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE CU PRIVIRE LA INTEGRAREA DIMENSIUNII EGALITĂȚII DE GEN ÎN Planul național de acțiuni pe anii 2018-2022 privind implementarea Strategiei intersectoriale de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022

În octombrie 2016, Guvernul RM a adoptat Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022. Obiectul de intervenție al prezentei Strategii rezumă din dezvoltarea unui sistem intersectorial de sprijinire a familiilor și viitorilor părinți în ceea ce privește îmbunătățirea abilităților și competențelor parentale. În data de 23.03.2018, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a supus consultării Planul de Acțiuni pentru anii 2018-2022 al acestei Strategii. Acest document sintetizează propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) cu privire la asigurarea principiului egalității de gen în elaborarea și implementarea Planului de Acțiuni.

Opinia Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare şi a Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova cu referire la proiectul de lege pentru modificarea articolului 27 din Legea privind partidele politice nr.294/2007

În temeiul proiectului de lege pentru modificarea articolului 27 din Legea privind partidele politice nr. 294/2007, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare şi Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova ȋnaintează recomandări pentru reforma finanţării partidelor din perspectiva tinerilor şi a egalităţii de gen.

Indexul Egalitatii de Gen 2017:Care este nivelul de egalitate dintre femei și bărbați?

Indexul Egalităţii de Gen măsoară nivelul egalităţii ȋntre femei şi bărbaţi pe 6 domenii cheie. Indexul este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupaţi în şase categorii relevante: (i) Piaţa Muncii, (ii) Politică, (iii) Educaţie, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepţii şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei şi bărbaţi şi 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalităţii de gen pe acel domeniu este mai înalt.

PREȚUL INEGALITĂȚII DIN MOLDOVA. Cum femeile pierd anual 11 417 lei.

Diferența dintre salariul mediu al bărbaţilor şi cel al femeilor este în creștere. În pofida prevederilor legislative cu privire la obligația angajatorului de a asigura plată egală, tendințele cu privire la diferențele salariale au un vector negativ–discrepanța dintre salariul femeilor și bărbaților a crescut de la 12,9% în 2012 la 14,5% în 2016.

Opinia Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” cu referire la Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni pe anul 2018 pentru implementarea Strategiei Naționale privind Ocuparea Forței de Muncă pentru anii 2017-2021

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) susţine iniţiativa Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale privind elaborarea planuluide acţiuni pe anul 2018 pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Ocuparea Forţei de Muncă 2017-2021. Este plauzibil faptul că planul integrează anumite acţiuni de stimulare a participării femeilor pe piaţa muncii, însă CPD consideră că aceste acţiuni nu prevăd reforme structurale şi nu vor contribui la îmbunătăţirea situaţiei actuale. Astfel, CPD vine cu un set de recomandări, a căror implementare o consideră substanţială pentru diminuarea inegalităţilor între femei şi bărbaţi în câmpul muncii.

Opinia Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” cu referire la proiectul hotărȋrii Guvernului cu privire la completarea ce se operează ȋn Hotărȋrea Guvernului nr. 685 din 13.09.2012 Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului ȋntreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Ministerului Economiei privind elaborarea celui de-al 3-lea plan ce integrează acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului ȋntreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2018-2020. CPD apreciază faptul că ȋn noul plan au fost vizate şi acţiuni specifice promovării antreprenoriatului feminin ȋn Moldova. Cu toate acestea, CPD consideră că există aspecte care ar putea fi îmbunătățite prin câteva prevederi suplimentare.

Opinia Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității de a înainta Proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative, printre care și Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității. CPD apreciază faptul că au fost extinse noțiunile de bază, precum și concretizat cadrul de funcționare al Consiliului. Cu toate acestea, CPD consideră că există aspecte care ar putea fi îmbunătățite prin câteva prevederi suplimentare.

Mai puțin e mai bine. Patru propuneri pentru reforma finanțării partidelor și campaniilor electorale din perspectiva tinerilor și a egalității de gen.

Modul în care sunt finanțate partidele politice și campaniile electorale influențează direct modul în care femeile și tinerii se implică în procesul politic. Unul din factorii, deseori invocați în explicarea sub-reprezentării femeilor în politică, este discrepanța între femei și bărbați în ceea ce priveşte independența economică. Este bine știut faptul că pe piața muncii remunerarea medie a bărbaților este mai înaltă. Femeile beneficiază de pensii mai mici. Fenomenul dependenței economice în familie, tradițional, are față feminină. În situația în care costul financiar al vieții politice este în creștere, capacitatea financiară a candidaților devine un element esențial de a accede la funcții de putere. Deoarece tinerii și femeile din politica moldovenească sunt mai puțini “avuți” comparativ cu bărbații din politică, acest lucru constituie o barieră semnificativă în asigurarea reprezentării echitabile a tinerilor și femeilor în procesul decizional.

Cum reducem inegalitățile de gen în pensii?

Acest document analizează impactul de gen a modificărilor adoptate pentru sistemului de pensii la sfârșitul anului 2016. Acestea se referă la egalarea vârstei de pensionare, diferențele de gen la pensii, modul de stabilire a stagiului de cotizare și modalitatea de a beneficia de pensia anticipată.

Rezultatele 1 - 10 din 57
GLOSAR
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
Statistica de gen
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan