Publicaţii CPD

Inegalitățile în Republica Moldova: Provocări și oportunități

Descarcă fişier: inegalitatile in moldova ro.pdf (7MB)

Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului „Inițiativa comună de promovare a oportunităților egale”, imple­mentat cu suportul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare, Guvernului Suediei și a Ministerului Afacerilor Externe a Danemarcei (DANIDA). Inițiativa are scopul de a îmbunătăți situația grupurilor marginalizate și vulnerabile prin promovarea principiului egalității și nediscriminării în elaborarea și implementarea politicilor publice.

Scopul studiului este de a analiza egalitatea de șanse și de a identifica potențialele disparități în bunăstare, de­terminate de cinci caracteristici de vulnerabile în Moldova. Nivelul inegalității este determinat pentru următoarele grupuri de referință: gen, tineri, vârstnici, persoane cu dizabilități și persoanele de etnie romă. Trei domenii cheie au fost examinate din perspectiva disparităților și anume: nivelul de trai, sănătate și piața muncii.

Studiul nu pretinde a fi exhaustiv, deoarece se bazează pe analiza datelor secundare, analiza studiilor și surselor existente, date dezagregate pe grupuri țintă furnizate în baza a trei anchete naționale: Ancheta Forței de Muncă, Cer­cetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, Ancheta cu privire la starea sănătății. Limitările studiului includ: metodologia curentă de calcul a sărăciei este depășită; insuficiența datelor dezagregate pe grupurile respective, lipsa informației actualizate cu privire la populația de etnie romă.

Constatările cu privire la nivelul de trai: la prima vedere, ratele sărăciei absolute precum și profunzimea sărăciei absolute pentru grupurile vulnerabile nu sunt mai mari în comparație cu aceiași indicatori pentru populația generală. Lacunele curente în metodologia de măsurare a sărăciei și datele pentru sărăcie trebuie luate în considerare cu rezervă, or în anul 2017 BNS va furniza date privitor la sărăcie după metodologia nouă, care vor arată o imagine mai precisă. Indicatorii „condiții de trai” și „acces la utilități” arată că condițiile de trai sunt mai precare pentru grupurile analizate, precum și faptul că aceste grupuri au acces mai redus la utilități. Sectorul de protecție socială depune eforturi de com­batere a sărăciei și de reducere a inegalității, preponderent prin plățile „targhetate”. În același timp, este important de înțeles unde plasează aceste plăți gospodăriile în raport cu pragul sărăciei. Impresia este că ele sunt plasate imediat peste prag, ceea ce înseamnă vulnerabilitate cronică la sărăcie. Serviciile sociale pentru grupurile considerate sunt li­vrate în mod izolat, cu acoperire sporadică și relevanță redusă, lucru care confirmă că sistemul de protecție socială este unul reactiv și nu preventiv, care creează mai mult dependență, nu oportunități.

Constatările principale în domeniul sănătății: (i) În ultimii ani persistă un nivel scăzut de adresabilitate a persoane­lor cu dizabilități și a persoanelor în etate la serviciile medicale. Cauzele majore includ barierele de ordin infrastructural, atitudinal și accesibilitate geografică. (ii) Plățile informale pentru serviciile medicale sunt un fenomen în ascendență și afectează toate grupurile vulnerabile, în special femeile. Redresarea acestei probleme necesită eforturi complementare asigurării integrității în sistemul de sănătate, inclusiv intervenții educaționale pentru diminuarea consumului irațional de medicamente, extinderea listei de medicamente compensate și mărirea procentului de compensare pentru servi­cii medicale. (iii) Aproximativ 30% din respondenții anchetei cu privire la starea sănătății au declarat că nu dispun de asigurare obligatorie de asistență medicală, o bună parte dintre aceștia fiind tineri: femei și bărbați (16-29 de ani). Soluționarea acestei probleme necesită eforturi în domeniile conexe (educație, protecție socială, muncă), care să sti­muleze angajarea femeilor și bărbaților pe piața muncii. (iiii) Sunt îngrijorătoare discrepanțele dintre populația romă și non-roma în toate aspectele aferente îngrijirii sănătății. Politici educaționale incluzive, măsuri pozitive de susținere a angajării în câmpul muncii, funcționalitatea instituției mediatorului comunitar rom, combaterea stigmei și discriminării sunt cruciale pentru încadrarea populației de etnie romă în sistemul de asigurări obligatorii de asistență medicală.

Constatările de bază cu privire la piața muncii: Inegalitățile în ceea ce privește ocuparea forței de muncă au rămas relativ neschimbate în ultimii cinci ani, în timp ce inegalitățile din perspectiva calității ocupării (munca în agricultura de subzistență și munca informală) au crescut. Dat fiind faptul că majoritatea inegalităților au rămas destul de semnificati­ve, putem constata că în mare parte răspunsul de politici a fost unul mai puțin eficient. Multe din reformele structurale ale pieței muncii întârzie să fie adoptate (extinderea creșelor, reforma concediului de îngrijire a copilului), altele se implementează fragmentar (legea cu privire la incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități). Reforma sistemului de pensii a constituit un pas important care poate contribui la creșterea ocupării persoanelor în etate, însă, fără intervenții complementare, aceasta presupune riscuri pentru unele grupuri specifice cum ar fi femeile de vârstă pre-pensionară din zonele rurale.


Alte articole

Propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) cu privire la amendamentele la Codul Educației în ceea ce privește educația timpurie a copiilor

1. CPD susține de principiu orice inițiativă a autorităților cu privire la extinderea serviciilor de educație timpurie a copiilor. Astfel, este binevenită propunerea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării de a opera modificări la Codul Educației prin care copiii de la vârsta de 2 ani vor putea fi incluși în ciclul de învățământ preșcolar. CPD, alături de alte organizații, a solicitat Guvernului și Parlamentului să modifice cadrul legal atât în anul 2014, cât și în anul 2015, pentru a extinde accesul la serviciile de educației antepreşcolară (servicii de creșă). 2. Guvernul trebuia să propună Parlamentului amendamente la Codul Educației cu privire la educația antepreșcolară încă în anul 2016. În temeiul articolului 157 litera e, Guvernul era obligat ca până în iulie 2016 să examineze practica statelor membre ale Uniunii Europene, în domeniul educației antepreşcolare și să prezinte Parlamentului propuneri de modificare a prezentului cod, privind organizarea, tipurile şi modalităţile de finanţare a serviciilor de educație antepreşcolară. 3. Experiența țărilor OECD arată că nivelul redus al serviciilor de creșă determină deteriorarea poziției femeilor pe piaţa muncii. Graficul de mai jos ilustrează relația dintre nivelul ocupării femeilor cu cel puțin un copil de vârsta de 0-3 ani și rata de acces la servicii de creșă. Astfel, în ţările în care nivelul de acces la serviciile de creşă este redus, rata de ocupare a femeilor de vârstă reproductivă este mult mai mică.

”Cum prevenim și reducem hărțuirea sexuală în instituțiile de învățământ”

Fiecare a cincea femeie angajată din Republica Moldova este supusă unor forme subtile de hărțuire sexuală, iar 4 din 100 se confruntă cu forme grave de hărțuire. Deși cadrul legal interzice explicit hărțuirea sexuală în toate sferele sociale, realitatea arată că femeile angajate se confruntă des cu comportamente abuzive: circa 21% dintre ele s-au confruntat cu forme subtile de manifestare a hărțuirii sexuale (priviri, gesturi nepotrivite, limbaj cu tentă sexuală etc.), aproximativ 13,5% au menționat că au fost atinse într-un mod nepotrivit, iar 6,7% au declarat că li s-au propus relații sexuale pentru anumite recompense sau favoruri. Circa 20% dintre femeile agresate s-au confruntat cu amenințări sau solicitări de a întreține relații sexuale din partea profesorului.Datele arată că în sistemul de învățământ din Moldova persistă fenomenul hărțuirii sexuale, acesta fiind exprimat prin forme extrem de grave, ca amenințări sau cerința profesorului de a întreține relații sexuale pentru anumite avantaje (circa 20%). Alarmant este faptul că doar 15% dintre femeile hărțuite au anunțat despre acest lucru, având tendința de a vorbi despre experiențele date în cercul de oameni apropiați: prieteni, vecini sau partener. Practica internațională indică asupra unui sistem comprehensiv de prevenire și combatere a hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ. Acest sistem include atât prevederi legislative generale, proceduri interne specifice aplicate în cadrul universităților (politici de prevenire a hărțuirii, coduri de etică specifice, mecanisme de intervenție), cât și măsuri educative (formare și sensibilizare) destinate studenților și angajaților din sistemul educațional. În sistemul de învățământ din Republica Moldova există lacune atât în cadrul legislativ național, cât și în documentele și practicile interne ale instituțiilor de învățământ. Astfel, Codul Educației nu obligă expres instituțiile de învățământ de toate nivelele să adopte proceduri interne de prevenire și combatere a hărțuirii sexuale. Totodată, Cartele Universitare și Codurile de Etică Universitară nu definesc sau definesc superficial hărțuirea sexuală și, respectiv, nu prevăd mecanisme și măsuri de prevenire și combatere a fenomenului. În contextul celor menționate, devine imperativ implementarea următoarelor recomandări: (i) Aprobarea unui set unitar de prevederi legale cu privire la combaterea hărțuirii sexuale, pentru instituțiile de învățământ de toate nivelele, (ii)Obligarea fiecărei instituții de învățământ să aprobe și să implementeze proceduri interne de prevenire și combatere a hărțuirii sexuale, (iii) Abilitarea organizațiilor de studenți cu drepturi de confident în cazurile de hărțuire sexuală.

REFORMA CONCEDIULUI DE ÎNGRIJIRE A COPILULUI!

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) salută orice inițiativă de reformare a concediului de îngrijire a copilului. Totodată, considerăm că propunerile parvenite atât din Parlament, cât și de la Guvern pot fi îmbunătățite astfel încât acestea să ofere mai multă flexibilitate părinților să beneficieze de acest drept. În acest document, CPD oferă mai multe motive care determină reforma concediului pentru îngrijirea copilului și propune soluții concrete de reformare a acestuia.

Propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității

În contextul examinării de către Parlamentul Republicii Moldova, în mod special, de către Comisia pentru drepturile omului și relații interetnice a proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, inclusiv Legea nr. 121 din 25 mai 2012, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) vine cu propuneri de amendamente care vizează măsuri legislative de reducere a diferențelor salariale. Aceste modificări se impun deoarece conform unei analize realizate de către CPD, diferența dintre salariul mediu al femeilor și bărbaților a crescut constant, de la 12,9% în 2012 la 14,5% în 2016. În valoare monetară, o femeie angajată a pierdut în 2016, în mediu, 11 417 MDL ca rezultat al diferențelor salariale. Această situație impune necesitatea unor măsuri legislative urgente care ar diminua inegalitățile de pe piața muncii.

Opinia Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare cu referire la Proiectul de hotărâre a Guvernului „Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de atestare a salariaților din unități”

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) susţine iniţiativa Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale cu referire la elaborarea Regulamentului privind modul de atestare a salariaților din unități. Este plauzibil faptul că Regulamentul prevede măsuri de asigurare a egalității și echității pe piaţa muncii, însă CPD consideră că aceste măsuri nu sunt suficiente. Astfel, CPD vine cu un set de recomandări pentru diminuarea inegalităţilor și discriminării în câmpul muncii, în special în ceea ce ține de evaluarea salariaților.

Comentarii şi recomandări comune la Versiunea pre-finală a Strategie Naţionale de Dezvoltare “Moldova 2030”

Prezentul document este elaborat în contextul procesului de elaborare a Strategiei Naţionale de Dezvoltare „Moldova 2030” (SND 2030). Autorii acestei analize sunt patru platforme ale societăţii civile care întrunesc peste 100 de organizaţii neguvernamentale, reprezentând următoarele grupuri vulnerabile: persoanele în etate, tinerii, persoanele de etnie romă, persoanele cu dizabilități.

CUM PREVENIM ȘI REDUCEM HĂRȚUIREA SEXUALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ ȘI STUDII. Recomandări de politici

Datele statistice arată că, actualmente, fiecare a cincea femeie angajată din Republica Moldova este supusă unor forme subtile de hărțuire sexuală la locul de muncă (priviri nepotrivite, îmbrățișări fără permisiune, glume/ limbaj cu conotație sexuală), iar 4 din 100 se confruntă cu forme grave de hărțuire (cerința de a întreține relații sexuale pentru recompensă, folosirea forței sau amenințărilor pentru a avea relații sexuale etc.). Totodată, circa 20% dintre femei s-au confruntat cu amenințări sau solicitări de a întreține relații sexuale la locul de studii. În pofida incidenței mari a cazurilor de hărțuire sexuală, doar 15% dintre femei au anunțat despre asemenea cazuri. Nivelul redus de raportare este determinat de sentimentul de autoculpabilizare, gradul redus de încredere în organele de control, dar și de atitudinea populației - 60,5% consideră persoanele hărțuite a fi vinovate de aceste experiențe

PROPUNERILE CENTRULUI PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE CU PRIVIRE LA INTEGRAREA DIMENSIUNII EGALITĂȚII DE GEN ÎN Planul național de acțiuni pe anii 2018-2022 privind implementarea Strategiei intersectoriale de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022

În octombrie 2016, Guvernul RM a adoptat Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022. Obiectul de intervenție al prezentei Strategii rezumă din dezvoltarea unui sistem intersectorial de sprijinire a familiilor și viitorilor părinți în ceea ce privește îmbunătățirea abilităților și competențelor parentale. În data de 23.03.2018, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a supus consultării Planul de Acțiuni pentru anii 2018-2022 al acestei Strategii. Acest document sintetizează propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) cu privire la asigurarea principiului egalității de gen în elaborarea și implementarea Planului de Acțiuni.

Opinia Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare şi a Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova cu referire la proiectul de lege pentru modificarea articolului 27 din Legea privind partidele politice nr.294/2007

În temeiul proiectului de lege pentru modificarea articolului 27 din Legea privind partidele politice nr. 294/2007, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare şi Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova ȋnaintează recomandări pentru reforma finanţării partidelor din perspectiva tinerilor şi a egalităţii de gen.

Indexul Egalitatii de Gen 2017:Care este nivelul de egalitate dintre femei și bărbați?

Indexul Egalităţii de Gen măsoară nivelul egalităţii ȋntre femei şi bărbaţi pe 6 domenii cheie. Indexul este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupaţi în şase categorii relevante: (i) Piaţa Muncii, (ii) Politică, (iii) Educaţie, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepţii şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei şi bărbaţi şi 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalităţii de gen pe acel domeniu este mai înalt.

Rezultatele 1 - 10 din 63
GLOSAR
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
Statistica de gen
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan