Noutăţi şi evenimente

Poziția Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar

Data publicării: Luni, 05 noiembrie 2018
Descarcă fişier: pozitia cpd sistemul unitar de salarizare.pdf (158KB)

1. Poziția Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) se va referi la modul în care proiectul de lege se conformează condițiilor minime de asigurare a egalității de gen. Precizăm că în temeiul articolelor 2[1] și 19 (al. 3)[2] al Legii cu privire la asigurarea cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați, Ministerul Finanțelor este obligat să se asigure că proiectul de lege în cauză va contribui la asigurarea egalității de gen și va reduce inegalitățile de gen existente. Amintim că în baza datelor Biroului Național de Statistică salariul mediu al bărbaților din sectorul bugetar era cu 17,3% mai mare comparativ cu salariul mediu al femeilor[3]

2. CPD susține de principiu proiectul de lege. Introducerea unui sistem unitar de salarizare în sistemul bugetar constituie o premisă importantă în reducerea diferențelor și discriminării salariale dintre femei și bărbați. Acest principiu este reglementat și în articolul 4[4] a Directivei 2006/54/CE privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă. Salutăm faptul că Ministerul Finanțelor a realizat un proces riguros de evaluare a funcțiilor. Experiența altor țări arată că, în procesul de evaluare a funcțiilor, chiar dacă sunt utilizate criterii destul de obiective, există riscuri ca unele funcții (dominate fie de bărbați sau de femei sau alte grupuri cum ar fi tineri sau vârstnici) să fie evaluate într-un mod în care le defavorizează. Informațiile, dar și timpul oferit de către Minister, nu au fost suficiente pentru ca CPD să determine dacă evaluarea funcțiilor s-a desfășurat într-un mod în care potențiale elemente discriminatorii au fost excluse. Spre exemplu, nu este clar care sunt motivele obiective legate de cunoștințe, responsabilitate, efort etc. legate de funcția de Antrenor (E4026) și funcția de profesor în învățământul general (E4015) care a determinat grupul de evaluare să stabilească coeficientul de salarizare pentru prima funcție 3,51 iar pentru a doua 3,16.

3. Sistemul de evaluare a funcțiilor trebuie reglementat prin lege într-un mod mai detaliat. Deoarece condițiile și natura muncii, inclusiv în sistemul bugetar, se va schimba mult mai rapid[5], Ministerul Finanțelor, ca și autoritate competentă, va trebuie să reevalueze funcțiile din sistemul bugetar pentru ca să se asigure că sistemul de remunerare este unul adecvat situației de moment. În acest sens, considerăm că articolul 6 din proiectul de lege, trebuie completat cu următoarele prevederi:  (i) procesul de evaluare a tuturor funcțiilor se va realiza minim o dată al cinci ani, (ii) procedura de evaluare a funcțiilor va fi una transparentă și non discriminatorie, (iii) modul de evaluare a funcțiilor este stabilit printr-o hotărâre de Guvern în baza celor mai bune practici existente[6], (iv) organizațiile sindicale din sistemul bugetar, cât și reprezentanții Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea și Asigurarea Egalității vor fi parte a procesului de evaluare a funcțiilor, (v) proceduri clare prin care reprezentanții Sindicatelor din sistemul bugetar pot declanșa procesul de reevaluare a funcțiilor pentru anumite clase salariale, în cazul în care aceștia consideră că funcție au fost subevaluate, sau natura muncii lor nu mai corespunde cu coeficientul de salarizare.

4. Domeniul de aplicare a legii urmează a fi extins. Nu este clar de ce prevederile articolului 2 din proiectul de lege nu se extinde și asupra altor subiecți cum ar fi Banca Națională, ANRE, CNAM sau întreprinderilor de stat, de vreme ce scopul legii reprezintă stabilirea unui sistem unitar de salarizare. CPD recomandă ca proiectul de lege să oblige toate instituțiile cu finanțare din bugetul consolidat să intre sub incidența proiectului de lege sau, cel puțin, să fie obligate să aplice un cadru de salarizare bazat pe un sistem transparent și non discriminatoriu de evaluare a funcțiilor reglementat de articolul 6.

5. Instituirea prevederilor ce vor spori transparența în remunerare. Articolul 2 din proiectul de lege introduce principiul de transparență. CPD propune ca acesta să fie lărgit în baza articolului 21[7] al Directivei 2006/54/CE și a recomandării[8] Comisiei Europene în acest sens, aprobată în anul 2014. Deși nu există o cerință uniformă la nivelul UE, Comisia recomandă statelor membre unele elemente de bază în consolidarea principiului egalității de remunerare între bărbați și femei prin transparență. Recomandările Comisie a se vedea în documentul anexat.

6. Alte propuneri:

Articolul 3.Principiile sistemului unitar de salarizare, nediscriminare, echitate si coerență, în sensul asigurării tratamentului egal și a remunerării egale pentru muncă de valoare egală; să fie completat cu textul după cum urmează...Este interzisă orice discriminare la stabilirea şi modificarea mărimii salariilor şi altor condiţii de remunerare a muncii.

Articolul 4. Noțiuni de bazăsă fie completat cu următoarele noțiuni:

remunerație[9] - se înțelege atât salariul obișnuit care poate fi de bază sau minim, cât și orice alte avantaje, plătite direct sau indirect în bani sau în natură, de către patron muncitorului pentru munca prestată de acesta din urmă.

munca egală - reprezintă munca executată în cadrul acelorași funcții, conform acelorași calificări, grad de pregătire profesională și competență salariatului, precum și a calității, complexității și gradului de răspundere pe care munca prestată o implică în relația cu unul și același angajator.

muncă de valoare egală - reprezintă munca prestată în cadrul funcțiilor sau pozițiilor diferite, dar care este considerată de valoare egală în baza acelorași calificări, grad de pregătire profesională și competență a salariatului, calității, complexității și gradului de răspundere pe care munca prestată o implică, în relația cu unul și același angajator.


Documentul integral a se vedea atașat.


Alte articole

Indexul Coeziunii Sociale

Data publicării: Miercuri, 17 aprilie 2019
În Republica Moldova, nivelul de coeziune socială este scăzut, iar principala cauză care deteriorează această coeziune este corupția. Cetățenii nu au încredere în sistemul democratic și în statul de drept deoarece le consideră corupte. În aceste condiții, cel mai important instrument de consolidare a coeziunii vor constitui politicile de îmbunătățire a integrității publice. Concluziile aparțin experților de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Fundația Est-Europeană, care au prezentat miercuri, 17 aprilie, Indexul Coeziunii Sociale. Într-o conferință de presă la IPN, Andrei Brighidin, director evaluare și dezvoltare la Fundația Est-Europeană, a menționat că, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, coeziunea socială poate fi definită ca și capacitatea unei societăți de a asigura bunăstarea socială, de a lupta împotriva excluziunii sociale și împotriva marginalizării. De asemenea, este vorba despre capacitatea de a asigura un sentiment de încredere în toți membrii societății și de apartenență la acea societate, dar nu în ultimul rând capacitatea societății de a asigura oportunități egale de mobilitate socială.

PATRU INEGALITĂȚI ELECTORALE!

Data publicării: Luni, 08 aprilie 2019
Astăzi, 8 aprilie, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) lansează o analiză a alegerilor parlamentare 2019 din perspectiva egalității de gen. În cadrul alegerilor parlamentare din 2019, CPD a identificat patru tipuri de inegalități de gen. Acestea se referă la modul de prezentare a bărbaților și femeilor ca și candidați, veniturile și posibilitățile economice ale candidaților bărbați și femei, accesul bărbaților și femeilor candidați la mass-media și percepțiile alegatorilor față de femeile și bărbații candidați.

Indexul Egalității de Gen 2019 în Moldova

Data publicării: Vineri, 08 martie 2019
Indexul Egalității de Gen măsoară nivelul egalității între femei și bărbați pe 6 domenii cheie. Indexul este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupați în șase categorii relevante: (i) Piața Muncii, (ii) Politică, (iii) Educație, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepții şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei și bărbați și 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalității de gen pe acel domeniu este mai înalt. În 2019, în Moldova se atestă o îmbunătățire ușoară a Indexului comparativ cu anul precedent. Analiza valorilor indicelui pentru anii anteriori constată faptul că, în 2019 a fost obținut cel mai mare nivel al egalității de șanse dintre femei și bărbați. În pofida acestor rezultate, nu trebuie de neglijat că la 10 ani distanță, indicele a crescut doar cu 3 puncte – de la 57 de puncte în 2009, la 60 – în 2019, femeile continuând să se confrunte cu inegalități semnificative în domeniile sociale, economice și politice.

Declarația Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte înainte de ziua alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019

Data publicării: Vineri, 22 februarie 2019
Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte a lansat pe data de 21 februarie 2019 o declarație în care prezintă principalele constatări ale organizațiilor membre cu privire la perioada electorală și pre-electorală. Constatările evidențiate relevă că procesul electoral se desfășoară cu încălcarea standardelor pentru un proces electoral liber și corect. În aceste circumstanțe, Coaliția face apel către instituțiile statului, organele electorale și concurenții electorali să depună eforturi pentru ca votarea și tabularea rezultatelor să aibă loc într-o manieră corectă, fără încălcări, astfel încât alegerea cetățeanului să fie reflectată corect în noul legislativ. Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte, care acționează solidar pentru a contribui la dezvoltarea democraţiei în Republica Moldova prin promovarea alegerilor libere şi corecte în conformitate cu standardele ODIHR (OSCE), ale Consiliului Europei și a instituțiilor specializate afiliate acestuia, prezintă principalele constatări privind desfășurarea procesului electoral pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019:

„Inegalitățile de venituri dintre femei și bărbați, de la candidate la alegătoare...”

Data publicării: Miercuri, 20 februarie 2019
Pe parcursul anului 2017, diferența salarială între o femeie și un bărbat a constituit în medie 13,5%. În valoare monetară diferența a fost de 12 133 de lei, femeile fiind cele care câștigă mai puțin. În zile lucrătoare, această sumă reprezintă o lună și 20 de zile adiționale pe care trebuie să le muncească o femeie, potrivit calculelor Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare. Într-o conferință de presă la IPN, Alina Andronache, specialistă în relațiile cu publicul și advocacy la CPD, a menționat că astăzi, 20 februarie, este marcată Ziua egalității salariale. „Această zi este una simbolică, care are drept scop sensibilizarea societății cu privire la diferența de remunerare salarială dintre femei și bărbați. Această zi diferă în fiecare an și în fiecare țară. Și în această zi Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare vine în fața publicului cu o notă analitică în care prezintă care sunt diferențele de remunerare și ce trebuie să facem”, a spus Alina Andronache.

Femeile candidate sunt mai puțin vizibile în spațiul mediatic decât bărbații, raport

Data publicării: Joi, 14 februarie 2019
Un raport de monitorizare a zece televiziuni, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, arată că femeile candidate sunt mai puțin prezente în buletinele de știri, talkshow-uri și la dezbaterile electorale organizate de televiziuni. Într-o conferință de presă la IPN, Vasile Cantarji, expert CBS-AXA, unul din autorii raportului, a menționat că, deși în acest an avem cel mai mare număr de femei candidate din istoria țării (42% în circumscripția națională și 21% în circumscripțiile uninominale), în cele 154 de buletine de știri analizate la zece canale TV, în perioada 24 ianuarie – 3 februarie, prezența femeilor a fost de 18,5% în rol principal și de 27% în rol secundar.

Manifest pentru Egalitatea de Gen

Data publicării: Marţi, 05 februarie 2019
Aproximativ 50 de organizații neguvernamentale și activiști civici au adresat clasei politice un manifest pentru egalitatea de gen, cu priorități pentru anii 2019-2020, în mai multe domenii. Într-o conferință de presă la IPN, Alina Andronache, specialistă în relații cu publicul și advocacy la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, a menționat că acest manifest a fost lansat deoarece reformele din ultimii ani pentru asigurarea egalității de gen au fost făcute cu jumătate de măsură și nu au avut un impact semnificativ. Potrivit Alinei Andronache, impactul legilor adoptate în 2016, privind cota de participare a femeilor în alegeri, a fost diminuat prin schimbarea sistemului electoral, cel actual fiind în dezavantajul femeilor. Iar reforma privind concediul de îngrijire a copilului nu a schimbat foarte mult situația femeilor. Acestea în continuare se confruntă cu probleme care nu le permit să combine viața profesională cu cea personală.

Extinderea repetată a concursului privind selectarea unui/unei expert/experte pentru evaluarea campaniilor electorale și alegerilor parlamentare și locale din 2019 din perspectiva de gen

Data publicării: Joi, 24 ianuarie 2019
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) anunţă extindere repetată a competiţiei deschise în vederea selectării unui/unei expert/experte pentru a evalua din perspectiva de gen campania electorală pentru alegerile Parlamentare si Locale din 2019.

În pofida eforturilor de promovare a femeilor în politică, lucrurile stau pe loc

Data publicării: Miercuri, 23 ianuarie 2019
În pofida eforturilor din ultimii ani pentru a promova femeile în politică și pentru a le asigura șanse mai mari de accedere în Parlament, lucrurile stau pe loc. Reprezentanta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alina Andronache, a declarat miercuri, 23 ianuarie, într-o conferință de presă la IPN, în contextul primului raport de monitorizare a alegerilor din perspectiva incluziunii, că sistemul electoral mixt scade din șansele femeilor candidate, le descurajează și le dezavantajează.

„LOCUL FEMEILOR” ÎN ALEGERI: Analiza preliminară a candidaților pentru alegerile parlamentare din 2019 prin prisma dimensiunii egalității de gen

Data publicării: Miercuri, 23 ianuarie 2019
Pe 26 decembrie 2018 a început procesul de desemnare și înregistrare a listelor de candidați/candidate pentru parlamentarele din 2019. Până în prezent (21.01.2019), 9 partide au depus documentele la Comisia Electorală Centrală pentru a fi înregistrați în calitate de concurenți electorali. Astfel, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) a analizat modul în care partidele politice au respectat principiul egalității de gen în procesul de desemnare a candidaților atât pentru circumscripția națională, cât și pentru circumscripțiile uninominale.

Rezultatele 1 - 10 din 287
GLOSAR
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
Statistica de gen
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan