Noutăţi şi evenimente
„LOCUL FEMEILOR” ÎN ALEGERI: Analiza preliminară a candidaților pentru alegerile parlamentare din 2019 prin prisma dimensiunii egalității de gen
Data publicării: Miercuri, 23 ianuarie 2019
În ultimii zece ani femeile au deținut mai puțin de o cincime din mandatele de deputați.În perioada 1990-2005 numărul de femei deputate crescuse semnificativ, atingând în Parlament circa 20% (de la 3,8% în 1990 la 20,9% în 2005). Ulterior, evoluția ponderii femeilor pe listele de candidați, dar și în rândul deputaților în Parlament, a stagnat.
În anul 2016 au fost aprobate modificări esențiale ale legislației în ceea ce privește asigurarea principiului egalității de gen în politică. În conformitate cu prevederile art. 46, al.(3) al Codului Electoral în vigoare din 14 aprilie 2016[1], partidele politice au fost obligate să respecte cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe la etapa întocmirii listelor de candidați pentru alegerile parlamentare și locale.
Schimbarea sistemului electoral, în 2017,reduce eficacitatea cotei de gen. În 2017, Republica Moldova a trecut la un nou tip de sistem electoral: de la cel proporțional la sistemul de tip mixt[2]. Deputații, conform noului tip de sistem electoral, vor fi aleși: (i) pe circumscripțiile naționale – 50 de deputați în baza votului reprezentării proporționale(pe listele de partid) și (ii) pe circumscripțiile uninominale – 51 de deputați în baza votului majoritar (câte un reprezentant de la fiecare circumscripție)[3]. Întrucât prevederile pentru cota de gen se refereau la listele de candidați, odată cu introducerea sistemului mixt, se va reduce drastic efectul scontat al prevederilor cotei de gen, deoarece ele vor fi aplicate doar pentru lista de 50 de candidați atât la alegerile parlamentare, cât și la cele locale.
Pe 26 decembrie 2018 a început procesul de desemnare și înregistrare a listelor de candidați/candidate pentru parlamentarele din 2019. Până în prezent, 9 partide au depus documentele la Comisia Electorală Centrală pentru a fi înregistrați în calitate de concurenți electorali.
La data de 21 ianuarie 2019, Comisia Electorală Centrală are publicate listele de candidați pentru circumscripția națională a 6 concurenți electorali:
-
Blocul Electoral „ACUM Platforma DA și PAS” (54 de candidați);
-
Partidul Democrat din Moldova ( 53 de candidați);
-
Partidul Politic “Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” ( 54 de candidați).
-
Partidul Comuniștilor (50 de candidați);
-
Partidul Politic ”Șor” (51 de candidați)
-
Partidul Politic Mișcarea Populară Antimafie (32 de candidați).
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD)a analizat modul în care partidele politice au respectat principiul egalității de gen în procesul de desemnare a candidaților atât pentru circumscripția națională, cât și pentru circumscripțiile uninominale.
Constatările a se vedea în documentul atașat.
[2]Conform Codului Electoral, art. 78, alegerile Parlamentului se efectuează în baza unui sistem de vot mixt (proporțional și majoritar) într-o circumscripție națională și în circumscripții uninominale. În circumscripție națională se aleg 50 de deputați în baza votului reprezentării proporționale. În circumscripțiile uninominale se aleg 51 de deputați în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripție.
[3]Circumscripție electorală– unitate electorală administrativă în care se organizează și se desfășoară alegerile și referendumurile; Circumscripție națională – circumscripție electorală de nivel național în care se organizează și se desfășoară alegerile deputaților în Parlament în baza votului reprezentării proporționale pe listele de partid; Circumscripție uninominală – circumscripție electorală în care se organizează și se desfășoară alegerile unui singur mandat de deputat în Parlament în baza votului majoritar; http://www.cec.md/files/files/Legi/Codul%20electoral(1).pdf
Alte articole
Data publicării: Luni, 12 august 2019
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) susține inițiativa Cancelariei de Stat privind elaborarea planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019 – 2020. De apreciat este faptul că documentul de politică publică este un document structurat care integrează, inclusiv, acțiuni ce vor contribui la diminuarea inegalităților de gen, în special în ceea ce vizează combaterea și prevenirea hărțuirii sexuale în câmpul muncii și în sistemul educațional, prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, dar și promovarea bugetării sensibile la gen.
Totodată, ținând cont de inegalitățile înregistrate în practic toate domeniile reflectate în noul plan de acțiuni, CPD vine cu un set de recomandări ce se propun a fi abordate în textul Planului de Acțiuni, întru reducerea sau depășirea celor mai relevante diferențe de gen și întru asigurarea incluziunii grupurilor vulnerabile.
Data publicării: Joi, 25 iulie 2019
Pe data de 29 martie 2019, un grup de deputați au înregistrat un proiect de lege privind modificarea mai multor acte legislative (Codul electoral – art.1, 4, 8, ș.a.; Legea despre statutul deputatului în Parlament – art.2; Legea privind partidele politice – art.26; ș.a.) cu scopul de a anula sistemul electoral mixt, dar și revenirea la sistemul electoral proporțional.
În procesul de consultare publică a proiectului de lege nr. 36, mai multe organizații nonguvernamentale au expediat propuneri și recomandări pentru modificarea Legislației Electorale. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu suportul Entității Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women), a expediat propuneri ce se referă la aplicarea sistemului de cotă dublă (ce include cota de reprezentare de 40% și prevederi de poziționare pe liste).
În contextul dezbaterilor publice și în susținerea amendamentelor cu privire la stabilirea procedurilor de întocmire a listelor de candidați, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) și UN Women lansează Nota Analitică: De ce Parlamentul trebuie să adopte prevederile de plasament ale femeilor și bărbaților pe listele de candidați?
Această notă analitică vine să argumenteze necesitatea și importanța aplicării sistemului de cotă dublă) care va spori semnificativ numărul femeilor în organele legislative de stat și va asigura șanse egale în cursele electorale.
Data publicării: Luni, 22 iulie 2019
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) susține inițiativa Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului cu privire la proiectul Regulamentului de acordare a subvențiilor pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural. De apreciat este faptul că nota informativă face referire la dimensiunea de gen (în ceea ce vizează crearea locurilor de muncă în zona rurală ce vor fi destinate inclusiv femeilor), dar totuși considerăm că măsurile prevăzute în Regulament nu vor aborda într-un mod eficient cele mai relevante inegalități de gen înregistrate în domeniul vizat.
Data publicării: Luni, 24 iunie 2019
În contextul primei runde de dezbateri asupra proiectului de lege Nr.36 din 29.03.2019, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) vine cu propuneri de amendamente care vizează măsuri legislative de reducere a inegalităților de gen în politică.
Data publicării: Miercuri, 17 aprilie 2019
În Republica Moldova, nivelul de coeziune socială este scăzut, iar principala cauză care deteriorează această coeziune este corupția. Cetățenii nu au încredere în sistemul democratic și în statul de drept deoarece le consideră corupte. În aceste condiții, cel mai important instrument de consolidare a coeziunii vor constitui politicile de îmbunătățire a integrității publice. Concluziile aparțin experților de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Fundația Est-Europeană, care au prezentat miercuri, 17 aprilie, Indexul Coeziunii Sociale.
Într-o conferință de presă la IPN, Andrei Brighidin, director evaluare și dezvoltare la Fundația Est-Europeană, a menționat că, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, coeziunea socială poate fi definită ca și capacitatea unei societăți de a asigura bunăstarea socială, de a lupta împotriva excluziunii sociale și împotriva marginalizării. De asemenea, este vorba despre capacitatea de a asigura un sentiment de încredere în toți membrii societății și de apartenență la acea societate, dar nu în ultimul rând capacitatea societății de a asigura oportunități egale de mobilitate socială.
Data publicării: Luni, 08 aprilie 2019
Astăzi, 8 aprilie, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) lansează o analiză a alegerilor parlamentare 2019 din perspectiva egalității de gen.
În cadrul alegerilor parlamentare din 2019, CPD a identificat patru tipuri de inegalități de gen. Acestea se referă la modul de prezentare a bărbaților și femeilor ca și candidați, veniturile și posibilitățile economice ale candidaților bărbați și femei, accesul bărbaților și femeilor candidați la mass-media și percepțiile alegatorilor față de femeile și bărbații candidați.
Data publicării: Vineri, 08 martie 2019
Indexul Egalității de Gen măsoară nivelul egalității între femei și bărbați pe 6 domenii cheie. Indexul este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupați în șase categorii relevante: (i) Piața Muncii, (ii) Politică, (iii) Educație, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepții şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei și bărbați și 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalității de gen pe acel domeniu este mai înalt. În 2019, în Moldova se atestă o îmbunătățire ușoară a Indexului comparativ cu anul precedent. Analiza valorilor indicelui pentru anii anteriori constată faptul că, în 2019 a fost obținut cel mai mare nivel al egalității de șanse dintre femei și bărbați. În pofida acestor rezultate, nu trebuie de neglijat că la 10 ani distanță, indicele a crescut doar cu 3 puncte – de la 57 de puncte în 2009, la 60 – în 2019, femeile continuând să se confrunte cu inegalități semnificative în domeniile sociale, economice și politice.
Data publicării: Vineri, 22 februarie 2019
Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte a lansat pe data de 21 februarie 2019 o declarație în care prezintă principalele constatări ale organizațiilor membre cu privire la perioada electorală și pre-electorală. Constatările evidențiate relevă că procesul electoral se desfășoară cu încălcarea standardelor pentru un proces electoral liber și corect. În aceste circumstanțe, Coaliția face apel către instituțiile statului, organele electorale și concurenții electorali să depună eforturi pentru ca votarea și tabularea rezultatelor să aibă loc într-o manieră corectă, fără încălcări, astfel încât alegerea cetățeanului să fie reflectată corect în noul legislativ.
Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte, care acționează solidar pentru a contribui la dezvoltarea democraţiei în Republica Moldova prin promovarea alegerilor libere şi corecte în conformitate cu standardele ODIHR (OSCE), ale Consiliului Europei și a instituțiilor specializate afiliate acestuia, prezintă principalele constatări privind desfășurarea procesului electoral pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019:
Data publicării: Miercuri, 20 februarie 2019
Pe parcursul anului 2017, diferența salarială între o femeie și un bărbat a constituit în medie 13,5%. În valoare monetară diferența a fost de 12 133 de lei, femeile fiind cele care câștigă mai puțin. În zile lucrătoare, această sumă reprezintă o lună și 20 de zile adiționale pe care trebuie să le muncească o femeie, potrivit calculelor Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.
Într-o conferință de presă la IPN, Alina Andronache, specialistă în relațiile cu publicul și advocacy la CPD, a menționat că astăzi, 20 februarie, este marcată Ziua egalității salariale. „Această zi este una simbolică, care are drept scop sensibilizarea societății cu privire la diferența de remunerare salarială dintre femei și bărbați. Această zi diferă în fiecare an și în fiecare țară. Și în această zi Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare vine în fața publicului cu o notă analitică în care prezintă care sunt diferențele de remunerare și ce trebuie să facem”, a spus Alina Andronache.
Data publicării: Joi, 14 februarie 2019
Un raport de monitorizare a zece televiziuni, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, arată că femeile candidate sunt mai puțin prezente în buletinele de știri, talkshow-uri și la dezbaterile electorale organizate de televiziuni. Într-o conferință de presă la IPN, Vasile Cantarji, expert CBS-AXA, unul din autorii raportului, a menționat că, deși în acest an avem cel mai mare număr de femei candidate din istoria țării (42% în circumscripția națională și 21% în circumscripțiile uninominale), în cele 154 de buletine de știri analizate la zece canale TV, în perioada 24 ianuarie – 3 februarie, prezența femeilor a fost de 18,5% în rol principal și de 27% în rol secundar.
Rezultatele 1 - 10 din 291
egalitatea de gen analiza listelor de candidaţi roengl.pdf (631KB)
