Publicaţii CPD

Raportul de analiză privind compatibilitatea legislației naționale cu principiul transparenței în salarizare

Descarcă fişier: raport analitic transparenta in salarizare final.pdf (663KB)

Prin semnarea (în iunie 2014) și apoi ratificarea și intrarea în vigoare (1 iulie 2016) a Acordului de asociere UE-Moldova, Republica Moldova s-a angajat să își apropie progresiv legislația națională de legislația UE în domeniul ocupării forței de muncă, politicii sociale și egalității de șanse. Aceste obiective sunt detaliate la art.31 și art.32 punctul f, precum și Anexa III din Acordul de asociere UE-Moldova. În mod particular, Republica Moldova s-a angajat să transpună în legislația națională Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă.

În pofida angajamentelor asumate, cadrul legal național încă nu prevedemăsuri de asigurare a transparenței salariale. Conform art.128 din Codul Muncii, salariul este confidențial. Articolele 91-94 din Codului muncii statuează condițiile de protecție a datelor personale ale salariatului, din care derivă cu claritate regimul de confidențialitate a acestor date. Angajatorul este obligat să nu comunice unor terți datele personale ale salariatului fără acordul scris al acestuia, cu excepția cazurilor prevăzute de lege (art. 92 lit. a) din Codul muncii). În plus, articolul 37 din Legea salarizării nr. 847-XV din 14.02.2002 prevede că informația despre salariu se dezvăluie doar cu acordul sau la solicitarea angajatului, precum şi în cazurile prevăzute de lege. Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal apreciază că salariul se încadrează în conceptul de date cu caracter personal atunci când se referă la o persoană fizică determinată, în temeiul art. 3 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal. În plus, situația economică și financiară este expres atribuită categoriei de date cu caracter personal prin Hotărâre de Guvern privind aprobarea cerinţelor faţă de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaţionale de date cu caracter personal nr. 1123 din 14.12.2010, Anexa nr.1, p. 3 (15). Aşadar, conform legislaţiei în vigoare, angajatorul nu are voie să comunice terţilor informaţii despre salariul unui anumit angajat, dar poate comunica informaţii despre niveluri salariale, pe categorii de salariaţi, defalcat pe sexe, fără identificarea salariaţilor respectivi.

Totodată, legislația națională are lacune şi la definirea principiului plată egală pentru muncă de valoare egală între femei şi bărbați, nefiind prevăzută o serie de condiții legale pentru compararea unor munci dacă sunt sau nu de valoare egală. In pofida faptului că acest principiu a fost reglementat atât prin Codul Muncii, Legea nr.5 cu privire la asigurarea egalității de şanse între femei şi bărbați din 9 februarie 2006 (art. 10), cât şi Legea privind asigurarea egalității nr. 121 din 25 mai 2012 (art.7 alin. (2) lit. d), totuşi acest principiu rămâne a fi stipulat într-un mod neexplicit (nu este oferită o definiţie clară nici pentru plată egală, nici pentru muncă egală sau muncă de valoare egală). Astfel, simpla enunțare prin lege a unui principiu nu face ca realitatea să se îmbunătățească şi viața angajatelor şi angajaţilor să devină mai echitabilă.

Din perspectiva politicilor publice, se impune o intervenție comprehensivă, autoritățile urmând să abordeze atât cauzele structurale ale pieței muncii, cât și cele atribuite angajatorilor. Aici ne referim la modificare a cadrului legal relevant pentru principiul muncii egale și muncii de valoare egală şi pentru asigurarea transparenței salariale.

RECOMANDĂRI GENERALE

Introducerea măsurilor de transparentizare a sistemului de salarizare și a obligativității față de toți angajatorii de a utiliza un sistem de evaluarea echitabilă a funcțiilor. Caracterul confidențial al salariului prevăzut de lege apare ca fiind un obstacol major în asigurarea transparentizării plății şi implicit a aplicării în practică a principiului plată egală. Confidențialitatea salariului face ca o plângere în domeniul plată egală să fie foarte greu de inițiat, deoarece angajații nu au, în mod obișnuit, informații certe despre diferența salarială. O astfel de situație vulnerabilizează mult angajații şi descurajează accesul la justiție în cazurile de încălcare a principiului plată egală.

Definirea principiului plată egală pentru muncă egală sau muncă de valoare egală. În legislația Republicii Moldova nu este definit explicit principiul plată egală pentru muncă de valoare egală între femei şi bărbați. Deși acest principiu se regăsește în cadrul legal, lipsește o definire clară a termenilor ce vizează principiul dat. Aceasta ridică câteva probleme importante. Pe de o parte, lipsa unor definiții clare face dificilă compararea funcțiilor sau profesiilor. Dacă în anumite cazuri, compararea a două funcții sau profesii identice sau în cadrul aceleiași categorii profesionale rezultă în mod direct din enunțul principiului, în alte situații aceasta nu reiese la nivel intuitiv – de exemplu, compararea între angajați care efectuează munca egală la momente diferite în timp, compararea cu un angajat care face o muncă inferioară. Pe de altă parte, devine foarte dificilă examinarea şi aprecierea cazurilor de discriminare salarială, în cazul când principiul nu este explicat prin noțiuni concrete și lasă spațiu pentru interpretări. Prin urmare, în lipsa unor indicații explicite, principiul plată egală este redus la un enunț declarativ.

Extinderea competențelor Consiliului pentru Prevenirea şi Combaterea Discriminării şi Asigurarea Egalității specificate în Directiva 2006/54/CE. În temeiul articolului 20, cu privire la competențele organismelor privind egalitatea de tratament, în cazul Republicii Moldova – Consiliul, acesta întrunește doar o parte dintre prevederile stipulate în Directivă, lipsind competența de a efectua investigații ce țin de discriminarea salarială. Astfel, este oportun ca Consiliul să fie abilitat să realizeze investigații legate de discriminare şi diferențele salariale. Mandatul de a investiga urmează să cuprindă câteva elemente cruciale: (i) mandatul de a investiga cauzele şi nivelul diferențelor salariale pentru diferite sectoare ale economiei, ocupații sau angajatori specifici, (ii) mandatul de investigaţie trebuie să fie strict reglementat, pentru ca acesta să nu producă costuri exagerate pentru angajatori, (iii) decizia iniţierii unei asemenea investigaţii trebuie să fie argumentată temeinic, iar nivelul investigaţiei trebuie să fie proporţional cu gradul motivat de suspiciune de discriminarea salarială, (iv) investigaţiile ar presupune în mare parte solicitarea de la angajator a informaţiei cu privire la salariile oferite, politica de salarizare, cu condiţia că datele cu caracter personal sunt protejate. Totodată, este important ca legislația să prevadă competențe clare pentru Ombudsman de a verifica modul în care angajatorii asigură remunerarea egală pentru munca egală.

Constatările de bază relevate de analiza în cauză, cât și recomandările specifice pot fi consultate în documentul atașat.


Alte articole

COVID-19 ȘI TINERII: EFECTELE PANDEMIEI ASUPRA BUNĂSTĂRII PSIHO-EMOȚIONALE

Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări esențiale atât din perspectivă socială, cât și economică. Ca răspuns la criza pandemică declanșată, autoritățile din Republica Moldova au recurs la un pachet de măsuri menite să prevină și să reducă incidența infectărilor. Efectele acestor măsuri s-au răsfrânt diferit asupra populației, indiferent că sunt femei sau bărbați, tineri sau vârstnici. Deși măsurile întreprinse erau rezonabile și necesare, acestea au produs efecte semnificative asupra nivelului de bunăstare psiho-emoțională a populației. Frica, anxietatea, tristețea continuă să se acutizeze odată cu distanțarea de școală, serviciu, prieteni etc . Deși implicațiile psihologice se răsfrâng asupra întregii populații, diferite grupuri de vârstă trăiesc aceste efecte distinct. Analiza dată se axează, în mod prioritar, pe bunăstarea psiho-emoțională a populației tinere, cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani, în perioada pandemiei COVID-19. Înțelegerea felului în care pandemia afectează tinerii este esențială pentru a elabora un răspuns de politici și programe ce vor răspunde necesităților condiționate de declanșarea crizei pandemice, dar și pentru a consolida suportul oferit grupurilor mai afectate de măsurile restrictive. Analiza de față abordează populația tânără a Republicii Moldova din perspectiva reacției acesteia la criza provocată de pandemia COVID-19 și măsurile de izolare impuse de către autorități în perioada stării de urgență.

Analiza impactului COVID-19 asupra rolurilor de gen!

Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației, acestea fiind interiorizate în mod diferit de către femei și bărbați. Ca urmare a răspândirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova, s-a observat că efectele situației se răsfrâng diferit asupra bărbaților și femeilor, atât în plan economic, cât și social. Acest lucru este determinat, inclusiv, de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații în societate și în familie. Analiza de față vine să identifice efectele răspândirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților, punând în evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung, dar și modul în care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări în sfera socială și economică. În mod special, analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen, dar și asupra împuternicirii femeilor.

Grădinițele: CÂT DE PREGĂTITE SUNT PENTRU REDESCHIDERE?

Ca urmare a declanșării crizei epidemiologice provocate de pandemia COVID-19, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a dispus sistarea activității instituțiilor de învățământ de toate nivelele din Republica Moldova începând cu 11 martie 2020, pe întreaga perioadă a stării de urgență în sănătate publică. Conform deciziilor Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, perioada a fost extinsă de mai multe ori până pe 1 septembrie curent, însă, cu posibilitate de extindere ulterioară. Recent, conform declarațiilor oficiale, instituțiile preșcolare și cele de învățământ general urmează să își reia activitatea de pe 1 septembrie curent. Pentru aceasta, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale au semnat ordinul comun referitor la aprobarea „Reglementărilor Cadru speciale” privind punerea în aplicare a „Instrucțiunii de pregătire pentru redeschiderea și reluarea activității instituțiilor de educație timpurie”. Actul normativ aprobat conține reglementări specifice privind măsurile preventive (lucrările de reparație, dezinfecție, măsurile de curățare și igienă, remanierile de program, restricționarea accesului persoanelor străine pe teritoriul instituției, inclusiv a părinților, interzicerea organizării evenimentelor festive etc.), pe care instituția trebuie să le întreprindă pentru asigurarea funcționării în siguranță a instituției de educație timpurie și pentru minimalizarea riscurilor infectării copiilor și personalului în timpul aflării în instituție. Anterior, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în parteneriat cu AO „Părinți Solidari”, au venit cu un set de recomandări ce sunt necesare de a fi integrate în procesul de redeschidere a instituțiilor de educație, încât să fie reduse la maxim riscurile de infectare cu COVID-19 în rândul lucrătorilor instituțiilor de educație timpurie și beneficiarii acestora. Recomandările au drept scop mitigarea, reducerea și gestionarea eventualelor situații de criză privind infectarea cu COVID-19.

Opinia privind redeschiderea și reluarea activității instituțiilor de educație timpurie

Opinia privind redeschiderea și reluarea activității instituțiilor de educație timpurie Ca urmare a declanșării crizei epidemiologice provocate de pandemia COVID-19, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a dispus sistarea activității instituțiilor de învățământ de toate nivelele din Republica Moldova începând cu 11 martie 2020, pe întreaga perioadă a stării de urgență în sănătate publică. Conform deciziei Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, perioada a fost extinsă până la data de 15 iulie a anului curent. Conform declarațiilor oficiale, odată cu anularea stării de urgență în sănătate publică, urmează a fi redeschise instituțiile de educație preșcolară, în acest sens fiind elaborată o instrucțiune care va prescrie, condițiile, procesele și intervențiile necesare asigurării unui mediu sigur pentru copii, educatori și părinți. Considerăm că procesul de redeschidere a instituțiilor de educație timpurie și a școlilor, trebuie să fie o prioritate esențială a autorităților. Atunci când redeschiderea grădinițelor și a școlilor este o prioritate pentru autorități aceasta înseamnă că:  Autoritățile oferă grădinițelor, educatorilor instrumente practice de identificare și gestionare a riscurilor de infecție.  Autoritățile oferă educătorilor, părinților și tuturor părților implicate, tot suportul necesar pentru a asigura că aceștia sunt în stare să identifice și să gestioneze riscurile de infectare.  Autoritățile vor asigura accesul la educație pentru toți copii, fără excepții.  Autoritățile vor asigura toată finanțarea necesară pentru gestionarea eficientă acestui proces. În acest sens, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în parteneriat cu AO „Părinți Solidari”, vine cu un set de recomandări ce se propun a fi integrate în procesul de redeschidere a instituțiilor de educație. Acestea au drept scop mitigarea, reducerea și gestionarea riscurilor de infectare.

CALEA INCERTĂ SPRE CALIFICAREA ADULȚILOR. O analiză a inegalităților de învățare pe tot parcursul vieții în Republica Moldova

Modelul de învățare pe tot parcursul vieții din Moldova este unul ineficient. În ultimii ani, crește ponderea angajatorilor care se confruntă cu un acut deficit de competențe. Această problemă este caracteristică pentru mai multe sectoare din economie, fie că ne referim la servicii, industrie, sectoare aflate în dinamică sau sectoare ale economiei consolidate. Deficitul de competențe este resimțit și de persoanele ocupate. Tot mai multe dintre acestea consideră că ocupația pe care o dețin este superioară pregătirii lor profesionale. Această analiză arată că circa 40% din populație dețin specialități pentru care nu au urmat studii.

INDEXUL EGALITĂȚII DE GEN 2020: Care este nivelul de egalitate dintre femei și bărbați în Moldova?

Anual, de 8 martie, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) lansează Indexul Egalității de Gen, pentru a analiza și înțelege care sunt progresele și regresele înregistrate în asigurarea oportunităților egale pentru femeile și bărbații din Republica Moldova. Indexul Egalității de Gen este un instrument care măsoară nivelul egalității între femei și bărbați pe 6 domenii cheie: (i) Piața Muncii, (ii) Politică, (iii) Educație, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepții și Stereotipuri, (vi) Sănătate. Acesta este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupați în cele 6 categorii menționate anterior. Nivelul egalității este măsurat de la 0 (zero) la 100 (o sută). Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalității de gen pe acel domeniu este mai înalt.

INEGALITATEA DE GEN ÎN SALARIZARE. CUM ȘI DE CE FEMEILE PIERD FINANCIAR ÎN FAȚA BĂRBAȚILOR

În data de 24 februarie 2020 marcăm “Ziua Egalității Salariale” în Moldova (Equal Pay Day). Aceasta este o zi simbolică, ce semnifică numărul de zile care trebuie o femeie să le lucreze adăugător pentru a câștiga un venit echivalent cu venitul înregistrat de un bărbat în anul precedent. Anual, în baza datelor statistice ale BNS privind câștigul salarial al femeilor și al bărbaților, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) determină această zi calendaristică. Conform calculelor, în anul 2020 o femeie trebuie să lucreze până la data de 24 februarie pentru a atinge valoarea câștigului unui bărbat în anul precedent.

Analiza econometrică a diferențelor salariale între femei și bărbați pe piața muncii din Republica Moldova

Această analiză are drept obiectivele principale: • Identificarea principalilor factori determinanți ai nivelului salariului pe piața muncii; • Explicarea decalajului salarial de gen in Republica Moldova. Observațiile cotidiene sugerează că salariile bărbaților sunt mai mari decât ale femeilor. Însă, în scopul elaborării unor politici de remediere a situației este necesar de confirmat empiric decalajul și de separat influența discriminării propriu-zise de influența altor factori individuali (educația, vârsta, calificarea) și structurali (mediul de trai, sectorul de activitate, piața muncii deprimată etc). Or, discriminarea de gen presupune acordarea unei remunerări diferite bărbaților și femeilor pentru același efort și calitate a muncii și pentru caracteristici individuale și structurale egale. Efortul poate fi măsurat prin numărul de ore sau zile lucrate. Calitatea muncii este o variabila mai greu de observat, dar postulam in aceasta cercetare ca aceasta poate fi măsurată prin vechimea în postul ocupat.

PROPUNERILE CPD PE MARGINEA PLANULUI DE ACȚIUNI AL GUVERNULUI PENTRU ANII 2020 - 2023

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) regretă faptul că un document atât de important și strategic, care ar putea să contribuie direct la asigurarea drepturilor celor mai vulnerabile grupuri, a fost propus spre consultare publică de către Cancelaria de Stat doar pe un termen de 2 zile. În urma consultării în mod de urgență a planului de acțiuni al Guvernului pentru perioada 2020-2023, CPD vine cu un set de recomandări ce se propun a fi abordate în textul Planului de Acțiuni, întru reducerea sau depășirea celor mai relevante diferențe de gen și întru asigurarea incluziunii grupurilor vulnerabile.

ÎN CONTINUARE SUBREPREZENTATE! O analiză de gen a alegerilor locale din 2019

Monitorizarea Alegerilor Locale Generale din 2019 prin prisma egalității de gen are o importanță primordială. Alegerile Locale constituie un instrument foarte bun de a vedea „locul„ femeii în politică, deoarece oferă oportunitatea de a analiza participarea și procesul electoral pentru trei funcții, diferite după nivelul puterii decizionale. Pentru prima oară în istoria alegerilor din Republica Moldova au fost introduse măsuri legislative menite să sporească gradul de reprezentare a femeilor în funcții de conducere.

Rezultatele 1 - 10 din 91
GLOSAR
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
Statistica de gen
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan