Publicaţii CPD

INDEXUL EGALITĂȚII DE GEN 2020: Care este nivelul de egalitate dintre femei și bărbați în Moldova?

Descarcă fişier: cpd indexul egalitatii de gen 2020.pdf (620KB)

Anual, de 8 martie, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) lansează Indexul Egalității de Gen, pentru a analiza și înțelege care sunt progresele și regresele înregistrate în asigurarea oportunităților egale pentru femeile și bărbații din Republica Moldova.

Indexul Egalității de Gen măsoară nivelul egalității de gen pe 6 domenii cheie. Indexul Egalității de Gen, este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupați în șase categorii relevante, cum ar fi: (i) Piața Muncii, (ii) Politică, (iii) Educație, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepții şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei și bărbați și 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalității de gen pe acel domeniu este mai înalt.

Indexul Egalității de Gen măsoară inegalitatea în ambele direcții. De cele mai multe ori conceptul egalității de gen este confundat cu demersul de a promova în exclusivitate drepturile femeilor. Datele Indexului Egalității de Gen arată că, de fapt, și bărbații sunt afectați direct de inegalitatea de gen în special pe domeniile sănătății și educației.

Valorile Indexului Egalității de Gen înregistrează creșteri ușoare, dar stabile. Astfel, pentru anul 2020, nivelul mediu al egalității dintre femei și bărbați, pentru ariile strategice evaluate, a înregistrat 60 de puncte, ceea ce e cu un punct mai mult comparativ cu anul precedent.  

În mare parte, Indexul a sporit pe seama reformelor aduse în domeniul politic. Astfel, domeniul dat a înregistrat cea mai mare creștere – de 7 puncte. Putem menționa aici că respectiva sporire pronunțată, comparativ cu alte domenii, a fost determinată de eforturile considerabile de advocacy din partea actorilor sociali, care s-au soldat cu reglementarea prevederilor de plasament pe listele de candidați. În acest context, rezultatele alegerilor locale, și anume creșterea considerabilă a ponderii femeilor candidate pentru a fi consiliere locale - de la 34,9% la 45,8%, dar și a celor ce au decis să fie primare - de la 22,5% la 27,1%, a contribuit la o mai bună reprezentare a genurilor în funcțiile decizionale. În pofida acestor rezultate bune, nu trebuie de neglijat faptul că, per ansamblu, domeniul politic încă înregistrează valori sub nivelul mediu al Indexului – doar 47 de puncte din 100 stabilite.

Totodată, reducerea nivelului de stereotipizare cu referire la rolurile de gen în societate a determinat pozitiv rezultatul final al Indexului. Datele sondajului de opinie desfășurat în 2020, au relevat faptul că mai multe persoane sunt pozitiv orientate spre a fi asigurate oportunități egale femeilor și bărbaților. Astfel, s-a diminuat cu până la 10 puncte procentuale (pp) ponderea celor care consideră că destinul femeii este familia și gospodăria (de la 59,7% la 51,3%) și a celor ce cred căeste de datoria bărbatului de a aduce bani în casă (de la 73,1% la 61,4%).

Ne atrage atenția și faptul că jumătate din domeniile componente ale Indexului, au înregistrat scăderi ale valorilor medii. Aici ne referim la domeniile Educația (cu 1 punct), Accesul la Resurse (cu 1 punct) și Sănătatea (cu 2 puncte). La fel, menționăm că aria Piața Muncii a rămas la un scor neschimbat de 63 de puncte.

Inegalitățile din sănătate și educație afectează preponderent bărbații, iar cele din piața muncii, politica și accesul la resurse - femeile. Și în acest an,datele analizate arată clar faptul că decalajele de gen se răsfrâng direct atât asupra femeilor, cât și asupra bărbaților. Nu trebuie de omis faptul că, femeile au de făcut față la acestea într-o proporție mult mai mare, în special dacă se atrage atenția la ariile unde femeile sunt cel mai des defavorizate – piața muncii (ce le afectează independența financiară) și politica.

În cazul menținerii tendinței actuale, atunci, în Moldova, egalitatea de gen va fi înregistrată circa peste 200 de ani. Ținându-se cont de valorile disponibile ale Indexului Egalității de Gen pentru ultimii 10 ani și a variației acestora, CPD a calculat, cu aproximație, în cât timp femeile din Moldova se vor bucura de aceleași oportunități ca și bărbații. Astfel, rezultatele arată că Indexul Egalității de Gen va înregistra valori mai mari de 95 de puncte cel puțin în anul 2219.

Constatările pentru fiecare arie cheie a Indexului Egalității de Gen 2020 sunt reflectate în documentul atașat.


Alte articole

COVID-19 ȘI TINERII: EFECTELE PANDEMIEI ASUPRA BUNĂSTĂRII PSIHO-EMOȚIONALE

Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări esențiale atât din perspectivă socială, cât și economică. Ca răspuns la criza pandemică declanșată, autoritățile din Republica Moldova au recurs la un pachet de măsuri menite să prevină și să reducă incidența infectărilor. Efectele acestor măsuri s-au răsfrânt diferit asupra populației, indiferent că sunt femei sau bărbați, tineri sau vârstnici. Deși măsurile întreprinse erau rezonabile și necesare, acestea au produs efecte semnificative asupra nivelului de bunăstare psiho-emoțională a populației. Frica, anxietatea, tristețea continuă să se acutizeze odată cu distanțarea de școală, serviciu, prieteni etc . Deși implicațiile psihologice se răsfrâng asupra întregii populații, diferite grupuri de vârstă trăiesc aceste efecte distinct. Analiza dată se axează, în mod prioritar, pe bunăstarea psiho-emoțională a populației tinere, cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani, în perioada pandemiei COVID-19. Înțelegerea felului în care pandemia afectează tinerii este esențială pentru a elabora un răspuns de politici și programe ce vor răspunde necesităților condiționate de declanșarea crizei pandemice, dar și pentru a consolida suportul oferit grupurilor mai afectate de măsurile restrictive. Analiza de față abordează populația tânără a Republicii Moldova din perspectiva reacției acesteia la criza provocată de pandemia COVID-19 și măsurile de izolare impuse de către autorități în perioada stării de urgență.

Analiza impactului COVID-19 asupra rolurilor de gen!

Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației, acestea fiind interiorizate în mod diferit de către femei și bărbați. Ca urmare a răspândirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova, s-a observat că efectele situației se răsfrâng diferit asupra bărbaților și femeilor, atât în plan economic, cât și social. Acest lucru este determinat, inclusiv, de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații în societate și în familie. Analiza de față vine să identifice efectele răspândirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților, punând în evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung, dar și modul în care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări în sfera socială și economică. În mod special, analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen, dar și asupra împuternicirii femeilor.

Grădinițele: CÂT DE PREGĂTITE SUNT PENTRU REDESCHIDERE?

Ca urmare a declanșării crizei epidemiologice provocate de pandemia COVID-19, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a dispus sistarea activității instituțiilor de învățământ de toate nivelele din Republica Moldova începând cu 11 martie 2020, pe întreaga perioadă a stării de urgență în sănătate publică. Conform deciziilor Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, perioada a fost extinsă de mai multe ori până pe 1 septembrie curent, însă, cu posibilitate de extindere ulterioară. Recent, conform declarațiilor oficiale, instituțiile preșcolare și cele de învățământ general urmează să își reia activitatea de pe 1 septembrie curent. Pentru aceasta, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale au semnat ordinul comun referitor la aprobarea „Reglementărilor Cadru speciale” privind punerea în aplicare a „Instrucțiunii de pregătire pentru redeschiderea și reluarea activității instituțiilor de educație timpurie”. Actul normativ aprobat conține reglementări specifice privind măsurile preventive (lucrările de reparație, dezinfecție, măsurile de curățare și igienă, remanierile de program, restricționarea accesului persoanelor străine pe teritoriul instituției, inclusiv a părinților, interzicerea organizării evenimentelor festive etc.), pe care instituția trebuie să le întreprindă pentru asigurarea funcționării în siguranță a instituției de educație timpurie și pentru minimalizarea riscurilor infectării copiilor și personalului în timpul aflării în instituție. Anterior, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în parteneriat cu AO „Părinți Solidari”, au venit cu un set de recomandări ce sunt necesare de a fi integrate în procesul de redeschidere a instituțiilor de educație, încât să fie reduse la maxim riscurile de infectare cu COVID-19 în rândul lucrătorilor instituțiilor de educație timpurie și beneficiarii acestora. Recomandările au drept scop mitigarea, reducerea și gestionarea eventualelor situații de criză privind infectarea cu COVID-19.

Opinia privind redeschiderea și reluarea activității instituțiilor de educație timpurie

Opinia privind redeschiderea și reluarea activității instituțiilor de educație timpurie Ca urmare a declanșării crizei epidemiologice provocate de pandemia COVID-19, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a dispus sistarea activității instituțiilor de învățământ de toate nivelele din Republica Moldova începând cu 11 martie 2020, pe întreaga perioadă a stării de urgență în sănătate publică. Conform deciziei Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, perioada a fost extinsă până la data de 15 iulie a anului curent. Conform declarațiilor oficiale, odată cu anularea stării de urgență în sănătate publică, urmează a fi redeschise instituțiile de educație preșcolară, în acest sens fiind elaborată o instrucțiune care va prescrie, condițiile, procesele și intervențiile necesare asigurării unui mediu sigur pentru copii, educatori și părinți. Considerăm că procesul de redeschidere a instituțiilor de educație timpurie și a școlilor, trebuie să fie o prioritate esențială a autorităților. Atunci când redeschiderea grădinițelor și a școlilor este o prioritate pentru autorități aceasta înseamnă că:  Autoritățile oferă grădinițelor, educatorilor instrumente practice de identificare și gestionare a riscurilor de infecție.  Autoritățile oferă educătorilor, părinților și tuturor părților implicate, tot suportul necesar pentru a asigura că aceștia sunt în stare să identifice și să gestioneze riscurile de infectare.  Autoritățile vor asigura accesul la educație pentru toți copii, fără excepții.  Autoritățile vor asigura toată finanțarea necesară pentru gestionarea eficientă acestui proces. În acest sens, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în parteneriat cu AO „Părinți Solidari”, vine cu un set de recomandări ce se propun a fi integrate în procesul de redeschidere a instituțiilor de educație. Acestea au drept scop mitigarea, reducerea și gestionarea riscurilor de infectare.

Raportul de analiză privind compatibilitatea legislației naționale cu principiul transparenței în salarizare

Prin semnarea (în iunie 2014) și apoi ratificarea și intrarea în vigoare (1 iulie 2016) a Acordului de asociere UE-Moldova, Republica Moldova s-a angajat să își apropie progresiv legislația națională de legislația UE în domeniul ocupării forței de muncă, politicii sociale și egalității de șanse. Aceste obiective sunt detaliate la art.31 și art.32 punctul f, precum și Anexa III din Acordul de asociere UE-Moldova. În mod particular, Republica Moldova s-a angajat să transpună în legislația națională Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă. În pofida angajamentelor asumate, cadrul legal național încă nu prevede măsuri de asigurare a transparenței salariale.

CALEA INCERTĂ SPRE CALIFICAREA ADULȚILOR. O analiză a inegalităților de învățare pe tot parcursul vieții în Republica Moldova

Modelul de învățare pe tot parcursul vieții din Moldova este unul ineficient. În ultimii ani, crește ponderea angajatorilor care se confruntă cu un acut deficit de competențe. Această problemă este caracteristică pentru mai multe sectoare din economie, fie că ne referim la servicii, industrie, sectoare aflate în dinamică sau sectoare ale economiei consolidate. Deficitul de competențe este resimțit și de persoanele ocupate. Tot mai multe dintre acestea consideră că ocupația pe care o dețin este superioară pregătirii lor profesionale. Această analiză arată că circa 40% din populație dețin specialități pentru care nu au urmat studii.

INEGALITATEA DE GEN ÎN SALARIZARE. CUM ȘI DE CE FEMEILE PIERD FINANCIAR ÎN FAȚA BĂRBAȚILOR

În data de 24 februarie 2020 marcăm “Ziua Egalității Salariale” în Moldova (Equal Pay Day). Aceasta este o zi simbolică, ce semnifică numărul de zile care trebuie o femeie să le lucreze adăugător pentru a câștiga un venit echivalent cu venitul înregistrat de un bărbat în anul precedent. Anual, în baza datelor statistice ale BNS privind câștigul salarial al femeilor și al bărbaților, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) determină această zi calendaristică. Conform calculelor, în anul 2020 o femeie trebuie să lucreze până la data de 24 februarie pentru a atinge valoarea câștigului unui bărbat în anul precedent.

Analiza econometrică a diferențelor salariale între femei și bărbați pe piața muncii din Republica Moldova

Această analiză are drept obiectivele principale: • Identificarea principalilor factori determinanți ai nivelului salariului pe piața muncii; • Explicarea decalajului salarial de gen in Republica Moldova. Observațiile cotidiene sugerează că salariile bărbaților sunt mai mari decât ale femeilor. Însă, în scopul elaborării unor politici de remediere a situației este necesar de confirmat empiric decalajul și de separat influența discriminării propriu-zise de influența altor factori individuali (educația, vârsta, calificarea) și structurali (mediul de trai, sectorul de activitate, piața muncii deprimată etc). Or, discriminarea de gen presupune acordarea unei remunerări diferite bărbaților și femeilor pentru același efort și calitate a muncii și pentru caracteristici individuale și structurale egale. Efortul poate fi măsurat prin numărul de ore sau zile lucrate. Calitatea muncii este o variabila mai greu de observat, dar postulam in aceasta cercetare ca aceasta poate fi măsurată prin vechimea în postul ocupat.

PROPUNERILE CPD PE MARGINEA PLANULUI DE ACȚIUNI AL GUVERNULUI PENTRU ANII 2020 - 2023

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) regretă faptul că un document atât de important și strategic, care ar putea să contribuie direct la asigurarea drepturilor celor mai vulnerabile grupuri, a fost propus spre consultare publică de către Cancelaria de Stat doar pe un termen de 2 zile. În urma consultării în mod de urgență a planului de acțiuni al Guvernului pentru perioada 2020-2023, CPD vine cu un set de recomandări ce se propun a fi abordate în textul Planului de Acțiuni, întru reducerea sau depășirea celor mai relevante diferențe de gen și întru asigurarea incluziunii grupurilor vulnerabile.

ÎN CONTINUARE SUBREPREZENTATE! O analiză de gen a alegerilor locale din 2019

Monitorizarea Alegerilor Locale Generale din 2019 prin prisma egalității de gen are o importanță primordială. Alegerile Locale constituie un instrument foarte bun de a vedea „locul„ femeii în politică, deoarece oferă oportunitatea de a analiza participarea și procesul electoral pentru trei funcții, diferite după nivelul puterii decizionale. Pentru prima oară în istoria alegerilor din Republica Moldova au fost introduse măsuri legislative menite să sporească gradul de reprezentare a femeilor în funcții de conducere.

Rezultatele 1 - 10 din 91
GLOSAR
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
Statistica de gen
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan