Publicaţii CPD

PROPUNERILE CPD PE MARGINEA PLANULUI DE ACȚIUNI AL GUVERNULUI PENTRU ANII 2020 - 2023

Descarcă fişier: cpd recomandari asupra planului de actiuni al guvernului 2020-2023.pdf (382KB)

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) regretă faptul că un document atât de important și strategic, care ar putea să contribuie direct la asigurarea drepturilor celor mai vulnerabile grupuri, a fost propus spre consultare publică de către Cancelaria de Stat doar pe un termen de 2 zile. În urma consultării în mod de urgență a planului de acțiuni al Guvernului pentru perioada 2020-2023, CPD vine cu un set de recomandări ce se propun a fi abordate în textul Planului de Acțiuni, întru reducerea sau depășirea celor mai relevante diferențe de gen și întru asigurarea incluziunii grupurilor vulnerabile.

De menționat că în pofida includerii unei serii extinse de obiective și activități, unele dintre acestea fiind într-o oarecare măsură sensibile la dimensiunea de gen (promovarea antreprenoriatului feminin, a măsurilor de combatere a violenței împotriva fetelor și femeilor etc.), totuși considerăm că mai este spațiu de îmbunătățire a acestora, pentru a asigura reducerea celor mai relevante inegalități de gen din domeniile de interes prioritizate.

RECOMANDĂRI GENERALE

Reiterăm și de această dată faptul că, în temeiul prevederilor Legii nr 5. „Asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați”, în conformitate cu art. 17, în competența Guvernului intră: (i) asigurarea integrării în politici, strategii, programe, acte normative și investiții financiare a principiului egalității între femei și bărbați și (ii) aprobarea planurilor și programelor naționale privind egalitatea între femei și bărbați, monitorizează realizarea lor. Totodată, în corespundere cu art. 19, în competența Autorităților Publice Centrale intră asigurarea abordării complexe a egalității între femei și bărbați și a realizării tratatelor internaționale din domeniu în sfera de competență.

În acest context, CPD atrage atenția atât Cancelariei de Stat, cât și tuturor Autorităților Publice Centrale vizate în planul de acțiuni, asupra faptului că toate documentele de politici publice ce se propun a fi elaborate, completate sau modificate în perioada de implementare a planului respectiv, trebuie să integreze dimensiunea de gen prin măsuri ce vin să abordeze cele mai relevante diferențe dintre femei și bărbați.

Totodată, pentru asigurarea unui nivel mai înalt de transparență decizională, dar și pentru îmbunătățirea cooperării cu societatea civilă, solicităm Guvernului de a informa societatea despre deciziile luate, pe tot parcursul consultării unui proiect de lege. Apreciem implicarea Administrației Publice Centrale în a fi mai deschiși societății (de exemplu: plasarea anunțurilor privind consultările organizate asupra proiectelor de lege, plasarea pe site-ul Guvernului a deciziilor finale adoptate etc.), dar totuși mai sunt unele lacune ce se impun a fi soluționate în acest sens. Astfel, din experiența CPD pe parcursul ultimilor ani constatăm următoarele dificultăți în colaborare cu Guvernul:

  • pe site-ul www.particip.gov.md nu toate proiectele propuse spre consultare sunt completate cu documentele de rigoare (uneori lipsesc fie proiectul de lege, fie nota informativă, fie proiectul Hotărârii de Guvern etc.);
  • subiectele propuse pe agenda Guvernului nu sunt mereu completate cu documentele aferente, ceea ce face dificilă monitorizarea procesului decizional;
  • în cele mai dese cazuri la înaintarea opiniilor sau a recomandărilor specifice vizavi de proiectele propuse spre consultare nu este expediat nici un răspuns prin care să se confirme recepționarea sau acceptarea acestora;
  • sinteza recomandărilor și tabelul de divergențe a unui proiect de lege nu sunt plasate public, iar la solicitarea acestora nu mereu se oferă un răspuns pozitiv.

În conformitate cu cele mai sus menționate, solicităm Guvernului de a îmbunătăți procesul de transparență decizională pe tot parcursul elaborării și adoptării unei inițiative legislative.

Adițional, recomandăm ca planul de acțiuni să prevadă acțiuni ce direct vor contribui la reducerea celor mai relevante inegalități de gen din domeniile precum câmpul muncii, educația, sănătatea, mediul de afaceri, securitate și apărare etc. Astfel, atât obiectivele, cât și acțiunile reflectate în noul plan al Guvernului urmează să prevadă măsuri de asigurare a egalității de șanse tuturor femeilor și bărbaților, cât și a altor categorii vulnerabile de persoane (tineri, persoane cu dizabilități, persoane de etnii minoritare, persoane în etate etc.). Aceasta va fi posibil prin implementarea acțiunilor precum: (i) asigurarea egalității în remunerare (aplicarea principiului de plată egală pentru muncă de valoare egală, transparența în salarizare etc.); (ii) combaterea fenomenului de hărțuire sexuală în câmpul muncii, în instituțiile de învățământ și în sectorul de apărare și poliție; (iii) aprobarea și implementarea măsurilor orientate spre asigurarea reconcilierii vieții de familie cu cea profesională (finanțarea, deschiderea și extinderea serviciilor de creșă; asigurarea măsurilor pentru programul flexibil de muncă etc.); (iv) implementarea programelor ce au drept scop de a spori numărul de femei implicate în afaceri; (vi) facilitarea implementării acțiunilor ce vin să reducă decalajele de gen în sectorul de apărare și securitate etc.

Propunem formularea obiectivelor strategice cu acțiuni specifice de implementarea acestora. La momentul de față, documentul strategic nu respectă în totalitate formula corectă de elaborare a unui obiectiv, iar multe acțiuni scrise nu vor contribui la atingerea indicatorilor planificați pentru ariile de interes prioritizate. În același timp, majoritatea indicatorilor setați pentru monitorizarea îndeplinirii acțiunilor stabilite sunt formulați într-un mod vag, generic și absolut insensibili la dimensiunea de gen.

Recomandările specifice pentru textul Planului de Acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023 a se vedea în documentul anexat.


Alte articole

COVID-19 ȘI TINERII: EFECTELE PANDEMIEI ASUPRA BUNĂSTĂRII PSIHO-EMOȚIONALE

Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări esențiale atât din perspectivă socială, cât și economică. Ca răspuns la criza pandemică declanșată, autoritățile din Republica Moldova au recurs la un pachet de măsuri menite să prevină și să reducă incidența infectărilor. Efectele acestor măsuri s-au răsfrânt diferit asupra populației, indiferent că sunt femei sau bărbați, tineri sau vârstnici. Deși măsurile întreprinse erau rezonabile și necesare, acestea au produs efecte semnificative asupra nivelului de bunăstare psiho-emoțională a populației. Frica, anxietatea, tristețea continuă să se acutizeze odată cu distanțarea de școală, serviciu, prieteni etc . Deși implicațiile psihologice se răsfrâng asupra întregii populații, diferite grupuri de vârstă trăiesc aceste efecte distinct. Analiza dată se axează, în mod prioritar, pe bunăstarea psiho-emoțională a populației tinere, cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani, în perioada pandemiei COVID-19. Înțelegerea felului în care pandemia afectează tinerii este esențială pentru a elabora un răspuns de politici și programe ce vor răspunde necesităților condiționate de declanșarea crizei pandemice, dar și pentru a consolida suportul oferit grupurilor mai afectate de măsurile restrictive. Analiza de față abordează populația tânără a Republicii Moldova din perspectiva reacției acesteia la criza provocată de pandemia COVID-19 și măsurile de izolare impuse de către autorități în perioada stării de urgență.

Analiza impactului COVID-19 asupra rolurilor de gen!

Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației, acestea fiind interiorizate în mod diferit de către femei și bărbați. Ca urmare a răspândirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova, s-a observat că efectele situației se răsfrâng diferit asupra bărbaților și femeilor, atât în plan economic, cât și social. Acest lucru este determinat, inclusiv, de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații în societate și în familie. Analiza de față vine să identifice efectele răspândirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților, punând în evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung, dar și modul în care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări în sfera socială și economică. În mod special, analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen, dar și asupra împuternicirii femeilor.

Grădinițele: CÂT DE PREGĂTITE SUNT PENTRU REDESCHIDERE?

Ca urmare a declanșării crizei epidemiologice provocate de pandemia COVID-19, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a dispus sistarea activității instituțiilor de învățământ de toate nivelele din Republica Moldova începând cu 11 martie 2020, pe întreaga perioadă a stării de urgență în sănătate publică. Conform deciziilor Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, perioada a fost extinsă de mai multe ori până pe 1 septembrie curent, însă, cu posibilitate de extindere ulterioară. Recent, conform declarațiilor oficiale, instituțiile preșcolare și cele de învățământ general urmează să își reia activitatea de pe 1 septembrie curent. Pentru aceasta, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale au semnat ordinul comun referitor la aprobarea „Reglementărilor Cadru speciale” privind punerea în aplicare a „Instrucțiunii de pregătire pentru redeschiderea și reluarea activității instituțiilor de educație timpurie”. Actul normativ aprobat conține reglementări specifice privind măsurile preventive (lucrările de reparație, dezinfecție, măsurile de curățare și igienă, remanierile de program, restricționarea accesului persoanelor străine pe teritoriul instituției, inclusiv a părinților, interzicerea organizării evenimentelor festive etc.), pe care instituția trebuie să le întreprindă pentru asigurarea funcționării în siguranță a instituției de educație timpurie și pentru minimalizarea riscurilor infectării copiilor și personalului în timpul aflării în instituție. Anterior, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în parteneriat cu AO „Părinți Solidari”, au venit cu un set de recomandări ce sunt necesare de a fi integrate în procesul de redeschidere a instituțiilor de educație, încât să fie reduse la maxim riscurile de infectare cu COVID-19 în rândul lucrătorilor instituțiilor de educație timpurie și beneficiarii acestora. Recomandările au drept scop mitigarea, reducerea și gestionarea eventualelor situații de criză privind infectarea cu COVID-19.

Opinia privind redeschiderea și reluarea activității instituțiilor de educație timpurie

Opinia privind redeschiderea și reluarea activității instituțiilor de educație timpurie Ca urmare a declanșării crizei epidemiologice provocate de pandemia COVID-19, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a dispus sistarea activității instituțiilor de învățământ de toate nivelele din Republica Moldova începând cu 11 martie 2020, pe întreaga perioadă a stării de urgență în sănătate publică. Conform deciziei Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, perioada a fost extinsă până la data de 15 iulie a anului curent. Conform declarațiilor oficiale, odată cu anularea stării de urgență în sănătate publică, urmează a fi redeschise instituțiile de educație preșcolară, în acest sens fiind elaborată o instrucțiune care va prescrie, condițiile, procesele și intervențiile necesare asigurării unui mediu sigur pentru copii, educatori și părinți. Considerăm că procesul de redeschidere a instituțiilor de educație timpurie și a școlilor, trebuie să fie o prioritate esențială a autorităților. Atunci când redeschiderea grădinițelor și a școlilor este o prioritate pentru autorități aceasta înseamnă că:  Autoritățile oferă grădinițelor, educatorilor instrumente practice de identificare și gestionare a riscurilor de infecție.  Autoritățile oferă educătorilor, părinților și tuturor părților implicate, tot suportul necesar pentru a asigura că aceștia sunt în stare să identifice și să gestioneze riscurile de infectare.  Autoritățile vor asigura accesul la educație pentru toți copii, fără excepții.  Autoritățile vor asigura toată finanțarea necesară pentru gestionarea eficientă acestui proces. În acest sens, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în parteneriat cu AO „Părinți Solidari”, vine cu un set de recomandări ce se propun a fi integrate în procesul de redeschidere a instituțiilor de educație. Acestea au drept scop mitigarea, reducerea și gestionarea riscurilor de infectare.

Raportul de analiză privind compatibilitatea legislației naționale cu principiul transparenței în salarizare

Prin semnarea (în iunie 2014) și apoi ratificarea și intrarea în vigoare (1 iulie 2016) a Acordului de asociere UE-Moldova, Republica Moldova s-a angajat să își apropie progresiv legislația națională de legislația UE în domeniul ocupării forței de muncă, politicii sociale și egalității de șanse. Aceste obiective sunt detaliate la art.31 și art.32 punctul f, precum și Anexa III din Acordul de asociere UE-Moldova. În mod particular, Republica Moldova s-a angajat să transpună în legislația națională Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă. În pofida angajamentelor asumate, cadrul legal național încă nu prevede măsuri de asigurare a transparenței salariale.

CALEA INCERTĂ SPRE CALIFICAREA ADULȚILOR. O analiză a inegalităților de învățare pe tot parcursul vieții în Republica Moldova

Modelul de învățare pe tot parcursul vieții din Moldova este unul ineficient. În ultimii ani, crește ponderea angajatorilor care se confruntă cu un acut deficit de competențe. Această problemă este caracteristică pentru mai multe sectoare din economie, fie că ne referim la servicii, industrie, sectoare aflate în dinamică sau sectoare ale economiei consolidate. Deficitul de competențe este resimțit și de persoanele ocupate. Tot mai multe dintre acestea consideră că ocupația pe care o dețin este superioară pregătirii lor profesionale. Această analiză arată că circa 40% din populație dețin specialități pentru care nu au urmat studii.

INDEXUL EGALITĂȚII DE GEN 2020: Care este nivelul de egalitate dintre femei și bărbați în Moldova?

Anual, de 8 martie, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) lansează Indexul Egalității de Gen, pentru a analiza și înțelege care sunt progresele și regresele înregistrate în asigurarea oportunităților egale pentru femeile și bărbații din Republica Moldova. Indexul Egalității de Gen este un instrument care măsoară nivelul egalității între femei și bărbați pe 6 domenii cheie: (i) Piața Muncii, (ii) Politică, (iii) Educație, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepții și Stereotipuri, (vi) Sănătate. Acesta este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupați în cele 6 categorii menționate anterior. Nivelul egalității este măsurat de la 0 (zero) la 100 (o sută). Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalității de gen pe acel domeniu este mai înalt.

INEGALITATEA DE GEN ÎN SALARIZARE. CUM ȘI DE CE FEMEILE PIERD FINANCIAR ÎN FAȚA BĂRBAȚILOR

În data de 24 februarie 2020 marcăm “Ziua Egalității Salariale” în Moldova (Equal Pay Day). Aceasta este o zi simbolică, ce semnifică numărul de zile care trebuie o femeie să le lucreze adăugător pentru a câștiga un venit echivalent cu venitul înregistrat de un bărbat în anul precedent. Anual, în baza datelor statistice ale BNS privind câștigul salarial al femeilor și al bărbaților, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) determină această zi calendaristică. Conform calculelor, în anul 2020 o femeie trebuie să lucreze până la data de 24 februarie pentru a atinge valoarea câștigului unui bărbat în anul precedent.

Analiza econometrică a diferențelor salariale între femei și bărbați pe piața muncii din Republica Moldova

Această analiză are drept obiectivele principale: • Identificarea principalilor factori determinanți ai nivelului salariului pe piața muncii; • Explicarea decalajului salarial de gen in Republica Moldova. Observațiile cotidiene sugerează că salariile bărbaților sunt mai mari decât ale femeilor. Însă, în scopul elaborării unor politici de remediere a situației este necesar de confirmat empiric decalajul și de separat influența discriminării propriu-zise de influența altor factori individuali (educația, vârsta, calificarea) și structurali (mediul de trai, sectorul de activitate, piața muncii deprimată etc). Or, discriminarea de gen presupune acordarea unei remunerări diferite bărbaților și femeilor pentru același efort și calitate a muncii și pentru caracteristici individuale și structurale egale. Efortul poate fi măsurat prin numărul de ore sau zile lucrate. Calitatea muncii este o variabila mai greu de observat, dar postulam in aceasta cercetare ca aceasta poate fi măsurată prin vechimea în postul ocupat.

ÎN CONTINUARE SUBREPREZENTATE! O analiză de gen a alegerilor locale din 2019

Monitorizarea Alegerilor Locale Generale din 2019 prin prisma egalității de gen are o importanță primordială. Alegerile Locale constituie un instrument foarte bun de a vedea „locul„ femeii în politică, deoarece oferă oportunitatea de a analiza participarea și procesul electoral pentru trei funcții, diferite după nivelul puterii decizionale. Pentru prima oară în istoria alegerilor din Republica Moldova au fost introduse măsuri legislative menite să sporească gradul de reprezentare a femeilor în funcții de conducere.

Rezultatele 1 - 10 din 91
GLOSAR
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
Statistica de gen
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan