Publicaţii CPD

PATRU INEGALITĂȚI ELECTORALE

Descarcă fişier: raportfinalalegeri- 1 1 1.pdf (1MB)

În cadrul alegerilor parlamentare din 2019, CPD a identificat patru tipuri de inegalități de gen. Acestea se referă la modul de prezentare a bărbaților și femeilor în calitate de candidați, veniturile și posibilitățile economice ale candidaților bărbați și femei, accesul bărbaților și femeilor candidați la mass-media și percepțiile alegatorilor față de femeile și bărbații candidați.

Inegalitatea de reprezentare s-a manifestat prin faptul că partidele au desemnat mai puține femei și acestea au fost poziționate pe locurile mai puțin eligibile. Pentru circumscripția națională, toți concurenții electorali au respectat prevederile legale cu privire la cota minimă de reprezentare. Astfel, ponderea femeilor pe listele de candidați a înregistrat 41,8%. Chiar dacă partidele politice au respectat cota de gen, desemnând mai multe femei pe lista de candidați, poziționarea acestora a fost una destul de inechitabilă. În cazul circumscripțiilor uninominale, însă, ponderea femeilor candidate a fost mult mai mică – 21%. Din această cauză, procentul total de femei candidate în alegeri în final a ajuns la 33%. Drept rezultat al alegerilor, în baza noului sistem electoral, au fost alese 26 de femei. Dacă sistemul electoral ar fi rămas a fi proporțional, în Parlament aveau să acceadă 33 de femei.

Inegalitatea de venituri s-a manifestat prin faptul că venitul mediu al unui candidat bărbat este de două ori mai mare comparativ cu cel al unie femei candidate. În rândul candidaților pe listele de partid, venitul mediu declarat de pretendentele femei constituie 185,3 mii de lei, ceea ce constituie 56% din câștigurile bărbaților (330,2 mii de lei). În cazul candidaților pe circumscripțiile uninominale, pe de o parte veniturile declarate sunt mult mai mari, pe de altă parte, discrepanța între genuri este și ea mult mai mare –  câștigul mediu al candidatelor constituind doar 40% din cel al bărbaților (287,6 mii lei față de 706,2 mii lei).

Inegalitatea de a apărea „pe sticlă” s-a manifestat prin faptul că femeile candidate au fost mai puțin prezente în dezbaterile și publicitatea electorală, talk-show-urile și știrile din perioada campaniei electorale. Din totalul celor 144 de participanți, doar 23,6% persoane din partea formațiunilor politice au fost femei, ceea ce e aproape de două ori mai puțin comparativ cu ponderea femeilor pe listele de candidați (41,8% total pe liste și 28% pe primele 5 poziții).Spoturile, în care apar mai multe femei, sunt rulate mai rar. Totodată, există o relație inversă între ponderea femeilor printre protagoniști și numărul de rulări ale spotului. Astfel, spoturile în care sunt prezentate femeile, de regulă au fost rulate de mai puține ori.

Inegalitatea de încredere s-a manifestat prin preferințele generice ale alegătorilor față de candidații bărbați. Datele colectate în baza sondajelor de opinie din preajma campaniei electorale arătau că  o parte semnificativă aalegătorilor ar prefera să voteze un bărbat în circumscripțiile uninominale. În cazuri ipotetice, când ar exista 2 candidați cu aceeași pregătire, dar diferiți ca gen, 47% dintre alegători ar alege mai degrabă un bărbat. Deși nu cunoaștem cum exact acest dezavantaj de gen s-a materializat în cadrul campaniei, nu putem ignora un obstacol atât de vădit pentru majoritatea femeilor candidate.

În acest sens, CPD consideră imperative urmatoarele schimbări:

1. Introducerea prevederilor de plasament pentru toate listele de candidați.

2. Introducerea cotei obligatorii de 40% la desemnarea candidaților în circumscripțiile uninominale.

3. Reforma radicală a finanțării partidelor politice și campaniilor electorale, cu accentul pe reducerea semnificativă a costurilor și donațiilor pentru partide și campanii electorale.


Alte articole

Lucru în progres. O analiză a percepțiilor generale despre reprezentarea femeilor și bărbaților în sectorul de securitate și apărare

Începând cu anul 2018, Guvernul implementează Programul național de implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea pentru anii 2018-2021 . Rezoluția prevede încorporarea perspectivei de gen în operațiunile de pace, extinderea rolului și contribuției femeilor, în special în rândul observatorilor militari, al poliției civile și al personalului pentru drepturile omului și personalului umanitar.

ÎN CONTINUARE SUBREPREZENTATE! O analiză de gen a candidaților/candidatelor pentru alegerile locale din 2019

Campania electorală pentru alegerile locale a fost precedată de adoptarea prevederilor ce se referă la aplicarea sistemului de cotă dublă (ce include cota de reprezentare de 40% și prevederi de poziționare pe liste). Pe 31 iulie, Parlamentul Republicii Moldova a votat un proiect de lege ce are drept scop modificarea legislației electorale. În primul rând, a fost votată anularea sistemului electoral mixt și revenirea la sistemul electoral proporțional - pe liste de partid. Printre prevederile care au fost votate se numără și schimbarea procedurilor de întocmire a listelor de candidați. Au fost votate prevederile ce se referă la aplicarea sistemului de cotă dublă (ce include cota de reprezentare de 40% și prevederi de poziționare pe liste). Astfel, listele de candidați pentru alegerile parlamentare și cele locale vor fi întocmite respectându-se cota minimă de 40% pentru ambele sexe, iar poziționarea candidaților pe liste se face conform formulei: minim patru candidați la fiecare 10 locuri. Totodată, prin derogare de la prevederile legislației în vigoare, la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, listele de candidați vor fi întocmite respectându-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe, minim trei candidați la fiecare 10 locuri. Prin urmare, vor fi respectate, în mod cumulativ, următoarele două condiții: (i) să fie asigurată cota de 40%; (ii) din fiecare 10 candidați incluși în listă, 3 trebuie să fie reprezentanții unui singur gen. Nerespectarea condițiilor instituite în prevederile enumerate mai sus atrage după sine refuzul înregistrării listelor de candidați de către organul electoral. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) monitorizează alegerile parlamentare și locale din perspectiva egalității de gen mai mult de 10 ani. În alegerile generale locale din 20 octombrie 2019, CPD a analizat modul în care partidele politice au respectat principiul egalității de gen în procesul de desemnare a candidaților și respectarea noilor prevederi legislative.  

RECOMANDĂRILE CPD LA PROIECTUL DE LEGE PENTRU PREVENIREA ȘI COMBATEREA HĂRȚUIRII SEXUALE LA LOCUL DE MUNCĂ ȘI ÎN SISTEMUL EDUCAȚIONAL

În contextul consultărilor publice, organizate pe marginea Proiectului de lege pentru prevenirea și combaterea hărțuirii sexuale la locul de muncă și în sistemul educațional, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) vine cu propuneri de amendamente care vizează măsuri legislative de reducere a acestui fenomen.

MOLDOVA INEGALĂ, Analiza celor mai relevante inegalități din Republica Moldova Acest

Această analiză are scopul de a identifica și analiza inegalitățile de bază pentru grupurile vulnerabile din Moldova. Raportul este realizat în cadrul proiectului „Inițiativa comună de promovare a oportunităților egale”, implementat cu suportul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare și Guvernului Suediei. Inițiativa își propune să îmbunătățească situația grupurilor marginalizate și vulnerabile, prin promovarea principiului egalității și nediscriminării în elaborarea și implementarea politicilor publice. Aceasta este a doua ediție a raportului cu privire la inegalitățile din Moldova. Primul raport a fost elaborat în anul 20171 și a cuprins analiza a trei domenii de bază: nivelul de trai, sănătatea și piața muncii. În cadrul raportului respectiv sunt analizate cinci domenii: veniturile, accesul la servicii comunitare, participarea, sănătatea și securitatea la nivel local. Această analiză identifică și examinează inegalități pentru cinci domenii relevante: (i) Veniturile – analiza nivelului de sărăcie, analiza deprivării relative și analiza veniturilor; (ii) Serviciile comunitare – accesul, costul și calitatea serviciilor locale, precum ar fi apa și sanitație, iluminarea străzilor, gestionarea deșeurilor, etc.; (iii) Participarea – nivelul și disponibilitatea de participare în procesul de luare a deciziilor la nivel local; (iv) Sănătatea – accesul la asigurarea medicală și servicii medicale de bază; (v) Securitatea – percepțiile cu privire la securitatea personală și cea din comunitate, precum și prevalența formelor de violență în bază de gen.

Propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare în contextul modificării Codului Muncii

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) susține inițiativa Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind proiectul de Lege pentru modificarea Codului Muncii al Republicii Moldova nr. 154/ 2003. În contextul consultărilor publice, organizate pe marginea modificării Codului Muncii al Republicii Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) vine cu propuneri de amendamente care vizează măsuri legislative de reducere a discriminării și a inegalităților de gen existente pe piața muncii.

Propunerile CPD pentru Planul de Acțiuni al Guvernului pe anii 2019 - 2020

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) susține inițiativa Cancelariei de Stat privind elaborarea planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019 – 2020. De apreciat este faptul că documentul de politică publică este un document structurat care integrează, inclusiv, acțiuni ce vor contribui la diminuarea inegalităților de gen, în special în ceea ce vizează combaterea și prevenirea hărțuirii sexuale în câmpul muncii și în sistemul educațional, prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, dar și promovarea bugetării sensibile la gen. Totodată, ținând cont de inegalitățile înregistrate în practic toate domeniile reflectate în noul plan de acțiuni, CPD vine cu un set de recomandări ce se propun a fi abordate în textul Planului de Acțiuni, întru reducerea sau depășirea celor mai relevante diferențe de gen și întru asigurarea incluziunii grupurilor vulnerabile.

Propunerile CPD pentru Regulamentul cu Privire la Acordarea Subvențiilor pentru Îmbunătățirea Nivelului de Trai şi de Muncă ȋn Mediul Rural din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) susține inițiativa Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului cu privire la proiectul Regulamentului de acordare a subvențiilor pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural. De apreciat este faptul că nota informativă face referire la dimensiunea de gen (în ceea ce vizează crearea locurilor de muncă în zona rurală ce vor fi destinate inclusiv femeilor), dar totuși considerăm că măsurile prevăzute în Regulament nu vor aborda într-un mod eficient cele mai relevante inegalități de gen înregistrate în domeniul vizat.

Propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare pentru modificarea legislației electoarele!

În contextul primei runde de dezbateri asupra proiectului de lege Nr.36 din 29.03.2019, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) vine cu propuneri de amendamente care vizează măsuri legislative de reducere a inegalităților de gen în politică. Vă aduc la cunoștință că Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) monitorizează alegerile electorale din perspectiva egalității de gen mai mult de 10 ani. În cadrul alegerilor parlamentare din 2019, CPD a identificat patru tipuri de inegalități de gen. Acestea se referă la modul de prezentare a bărbaților și femeilor în calitate de candidați, veniturile și posibilitățile economice ale candidaților bărbați și femei, accesul bărbaților și femeilor candidați la mass-media și percepțiile alegatorilor față de femeile și bărbații candidați.

Indexul Coeziunii Sociale

Conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) , o societate coezivă este acea care funcționează pentru bunăstarea fiecărui membru, luptă împotriva excluziunii și marginalizării, creează un sentiment de apartenență și încredere și oferă tuturor membrilor săi oportunități egale de mobilitate socială. Indexul Coeziunii Sociale este un instrument care ne ajută să înțelegem care este nivelul de coeziune socială. Indexul se măsoară de la 0 la 1; unde zero semnifică o excluziune socială, iar 1 – o coeziune socială perfectă. Nivelul coeziunii este analizat prin prisma a patru elemente de bază: (i) legitimitatea, sau nivelul de încredere a cetățenilor în instituții/autorități; (ii) acceptarea, sau nivelul de solidaritate dintre cetățeni; (iii) participarea în viața socială, politică și comunitară și (iv) afilierea la comunitate, organizații sau grup de persoane. Datele pentru calcularea valorii indexului sunt colectate în baza sondajelor de opinie. Moldova are un nivel scăzut de coeziune socială. În baza calculelor CPD, s-a stabilit că punctajul mediu obținut pentru toate cele 4 dimensiuni analizate este de doar 0,3 puncte. Dintre toate 4 dimensiuni ale indicelui, doar una – Acceptarea – a obținut un punctaj mai mare de valoarea medie – un scor de 0,71 puncte din 1,0 posibile (a se vedea figura de mai jos). Totodată, CPD a calculat Indexul și pentru grupurile vulnerabile din Moldova, însă diferențe semnificative nu au fost înregistrate comparativ cu valoarea generală a acestuia. De exemplu: coeziunea socială în rândul persoanelor cu dizabilități este de 0,28 puncte; în rândul persoanelor de etnia Romă – 0,28 puncte; femei – 0,3 puncte și bărbați – 0,3 puncte; tineri (18-29 ani) – 0,29 puncte și persoane în etate (60+ ani) – 0,3 puncte.

Indexul Egalității de Gen 2019 în Moldova

Indexul Egalității de Gen măsoară nivelul egalității între femei și bărbați pe 6 domenii cheie. Indexul este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupați în șase categorii relevante: (i) Piața Muncii, (ii) Politică, (iii) Educație, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepții şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei și bărbați și 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalității de gen pe acel domeniu este mai înalt.

Rezultatele 1 - 10 din 79
GLOSAR
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
Statistica de gen
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan